Cine este neamțul din spatele ong-ului care cumpără pădurile din ariile protejate


Articol din 2016

Cine este neamțul din spatele ong-ului care cumpără pădurile din ariile protejate

De opt ani de zile, un ong fondat și finanțat de cetățeni străini, cumpără, de la oricine vinde, suprafețe împădurite sau chiar arii ce se pretează reîmpăduririi, din Munții Piatra Craiului și Munții Făgăraș. Până în prezent, 17.000 de hectare, dintre care 11.000 în perimetrul viitorului Parc Național Munții Făgăraș. Achizițiile sunt privite cu maximă suspiciune de Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva, care acuză interese oculte, financiare, în spatele proiectului, mai ales că actuala conducere a Ministerului Mediului este conexată cu conducerea Conservation Carpathia, ong-ul despre care vorbim. Am și preluat în Puterea o investigație a Nostra Silva referitoare la aceste conexiuni. De partea sa, Cristoph Promberger, director executiv la Conservation Carpathia, ne-a anunțat că nu are absolut nimic de ascuns, întrucât scopul acțiunilor sale este unul civic și ecologic: încearcă să conserve pădurile din ariile protejate pe hârtie (dar tăiate, în practică), în beneficiul animalelor sălbatice, dar și al locuitorilor din zonele respective; iar la capătul de linie al eforturilor sale, pădurile vor reveni tot românilor, fiindcă ong-ul le va dona statului, dacă se vor oferi garanții de protecție reală.

Conservation Carpathia este finanțată în principal de Fundația Wyss, a miliardarului american de origine elvețiană Hansjörg Wyss (locul 240 în Topul Forbes al miliardarilor planetei), fost patron al companiei de produse medicale Synthes, în prezent retras din afaceri și dedicat activităților filantropice. Cristoph Promberger pretinde, însă, că, în prezent, conduce o organizație românească.

„Eu și soția mea ne-am îndrăgostit de România. Nu mai plecăm de aici”

Silvicultorul Cristoph Promberger și soția sa, biologul Barbara Promberger, s-au cunoscut în România, s-au căsătorit aici, au făcut copii aici, locuiesc permanent aici. Conservation Carpathia a luat ființă în 2009, iar pe atunci, dintre cei 12 membri fondatori, doar unul era român. În prezent, doar soții Promberger mai sunt „străini” în fundația ecologistă.

„Este o fundație românească, avem aproape 50 de angajați, din care, în afară de Barbara (soția – n.r.) și de mine, toți sunt români. Și noi doi locuim de peste 20 de ani aici, aici avem casa, avem copii, plătim impozite, ne simțim acasă, nici nu mai vrem să plecăm în țările de origine – Germania și Austria. Am rămas aici pentru că ne place aici. Sunt bavarez, am venit aici în 1993 și nu am mai plecat, fiindcă m-am simțit foarte bine aici. Mi-a plăcut totul: natura, oamenii… Am crescut într-o țară foarte populată, aglomerată. Mai este natură sălbatică și acolo, dar nu la această scară. Tatăl meu a fost șef de ocol silvic, iar mie de mic mi-a plăcut în pădure. Acolo mă simțeam și mă simt în elementul meu. Am avut noroc că am crescut lângă Parcul Național Pădurea Bavareză, primul parc național din Germania, înființat în 1972. Eram chiar la granița cu Cehia – de la noi până la hotar erau 10 kilometri. A fost o zonă foarte săracă, raportată la condițiile din Germania, în perioada copilăriei mele. Nu erau nici autostrăzi, nici industrie. Însă, după înființarea parcului, zona s-a dezvoltat și a devenit una bogată, grație turismului și activităților non-industriale, sport, cultură ș.a.m.d. În prezent, regiunea are cam trei milioane de vizitatori anual, deși este un parc destul de mic – are 22.000 de hectare (Parcul Făgăraș, dacă se va înființa conform Memorandumului aprobat de Guvernul Cioloș, ar urma să aibă o suprafață de zece ori mai mare – n.r.). Am urmat facultatea de silvicultură, însă de la început am fost foarte interesat de faună, de animalele sălbatice, mai ales de carnivore. Din păcate, în Occident, lupii, urșii și râșii au dispărut. Abia în prezent s-a început repopularea arealurilor protejate, iar Germania are o populație de 400 de lupi. Dar atunci nu existau. Așa că, pentru teza de doctorat, am ales Yukon, o zonă din nordul Canadei, în care am putut studia lupii. Am stat acolo peste un an, lucrând la proiectul meu. Când m-am întors, în 1991, am vrut să continui cu studiul carnivorelor.  Am început să călătoresc dincolo de «Cortina de Fier», în Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și, desigur, România, țara cu cea mai mare populație de carnivore sălbatice. M-am împrietenit cu un cercetător de la ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice și am început un proiect comun. Am venit împreună aici și imediat am simțit că acesta e locul de vis pentru mine. Proiectul cu ICAS a durat 10 ani, până în 2003. Când s-a terminat, eu și Barbara aveam o ofertă de a lucra în Scoția, de la Paul Lister, care ulterior a devenit unul dintre fondatorii Conservation Carpathia. El are o fundație prin intermediul căreia administrează un domeniu de 12.000 de hectare și urma să fim manageri acolo. Dar noi nu prea voiam să plecăm de aici. Fiindcă soția mea este biolog și îi plac mult caii, am făcut un centru de echitație. Astfel, câțiva ani nu am mai făcut nimic în domeniul conservării naturii”, povestește Promberger.

Fostul director al Parcului Național Piatra Craiului a sugerat cumpărarea de păduri

Șeful Conservation Carpathia își aduce aminte că „în 2006 sau 2007” s-a cunoscut cu directorul de atunci al Parcului Național Piatra Craiului, care avea să devină singurul român dintre membrii fondatori ai ong-ului. Horațiu Hanganu, care a fost expus ca intermediar al retrocedărilor de păduri de reporterii emisiunii „În premieră”, difuzată de Antena 3 – n.r., i-ar fi relatat lui Promberger despre „situația deplorabilă a Parcului, de pe urma retrocedărilor”: „Erau pierdute toate procesele deschide de administrație împotriva celor care și-au tăiat pădurile. Am fost șocați. Întrebând ce e de făcut, domnul Hanganu a răspuns, mai mult în glumă, că singura posibilitate de salvare a pădurilor este să le cumperi. Întâmplător, după câteva luni, am fost contactat de doamna Wyss, sora domnului Wyss, cu care ne-am cunoscut în 1997 sau 98, când ne-a vizitat pentru a vedea cum merge proiectul nostru cu carnivore mari. Nici nu știam cine e. Din când în când, ne-a trimis donații modeste pentru cercetare. Așadar, în 2006 sau 2007, când am vorbit, din nou, ne-a spus că și-a revenit după decesul soțului și vrea să se implice mai mult în activitățile de conservare a naturii, întrebându-ne ce s-a întâmplat cu proiectul nostru. Când am pus-o în temă cu noutățile, a decis să vină aici. Ne-a spus că a dus o viață modestă, dar fratele ei, cu care nu a prea ținut legătura, a realizat o afacere de succes în Statele Unite, iar acum donează o mare parte din avere în diverse scopuri caritabile. A început în SUA, cu parteneriate public-privat, el achiziționând suprafețe mari de teren, pe care le-a pus la dispoziția statului, cu condiția de a se institui rezervații naturale. Acesta este un model care s-a extins și în alte țări. De exemplu, Douglas și Kristine Tompkins, care sunt și ei membri fondatori Conservation Carpathia, au achiziționat milioane de hectare de teren în Patagonia, pe care le-au pus la dispoziția statelor Chile și Argentina, realizându-se Parcuri Naționale. Aici încercăm să aplicăm același model. Doamna Wyss a revenit cu fratele său, iar ideea inițială a fost să încercăm să salvăm Parcul Național Piatra Craiului”.

„Suntem dezamăgiți de Erika Stanciu și Pașca Palmer”

Conform Nostra Silva, Promberger ar avea „la degetul mic” conducerea Ministerului Mediului. „Doamna ERIKA STANCIU, membru al Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia, vicepreşedinte al fundaţiei Conservation Carpathia, a fost numită, în noiembrie 2015, secretar de stat pentru păduri (ulterior, doamna Stanciu a renunțat la calitățile pe care le deținuse în ong). Domnul VIOREL-TRAIAN LASCU, numit membru în Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia la 13.03.2015, a fost numit secretar de stat pentru biodiversitate. În fine, doamna DANIELA CRISTINA PAŞCA PALMER este numită Ministru la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Doamna Paşca Palmer este membru fondator al Asociaţiei de Ecoturism din România. Domnişoara Daniela Cristina Paşca (în anul 2003) semnează statutul şi actul constitutiv, atât în nume propriu, cât şi în calitate de preşedinte al Asociaţiei Green Cross România. Membru fondator al acestei asociaţii este şi SC Campanula Carpatica SRL, reprezentată de Erika Stanciu. La Asociaţia de Ecoturism din România, domnul Cristoph Franz Johannes Promberger este membru de onoare”, arată reprezentanții proprietarilor de păduri.

Iată cum explică aceste „coincidențe” domnul Promberger: „Erika Stanciu și Viorel Lascu au fost în board fiindcăne-am dorit români acolo –nu pentru influență, ci pentru că vrem să subliniem că este o organizație românească-, iar numărul experților în conservarea naturii nu este așa de mare. Noi ne cam cunoaștem între noi toți (…)Am auzit din presă că Erika Stanciu a fost numită secretar de stat. De când este secretar de stat m-am întâlnit cu dânsa de două ori. Și cu doamna ministru Pașca Palmer cred că de patru ori. În luna ianuarie cred că am văzut-o pentru prima dată în ultimii 13 ani. Când a fost numită nici nu știam foarte bine de unde o cunosc. Mi-am adus aminte că, în 2002, parcă, a fost acest proiect pentru arii protejate (Retezat, Piatra Craiului și Vânători – Neamț), finanțat de Banca Mondială. Iar doamna Palmer era consultant pentru Banca Mondială, iar eu consultant pentru altă parte din proiect. La Asociația de Ecoturism sunt membru de onoare de vreo 10 ani și n-am fost acolo niciodată în acest interval”.

Directorul Conservation Carpathia se arată chiar dezamăgit de prestațiile d-nelor Palmer și Stanciu: „Pot spune că m-aș fi așteptat la o mai mare susținere din partea doamnelor Stanciu și Palmer, însă, din păcate, ușile ni s-au cam închis în nas după ce au ajuns la Ministerul Mediului. În guvernele trecute ne venea mult mai ușor să ajungem la secretarii de stat, decât ajungem azi la doamna Stanciu. O critică a mea pentru Guvern este că nu a prevăzut compensații pentru proprietarii de păduri care vor fi afectați de înființarea Parcului”.

Întrebat cum ar reacționa dacă, în viitorul Guvern, conducerea Ministerului Mediului ar fi asigurată de persoane care actualmente sunt în structura de conducere a Nostra Silva, Promberger a avut o replică dezarmantă: „Nu sunt interesat de istoria unei persoane, ci de ceea ce face acolo unde se află acum. Dacă vă uitați la Angela Merkel, a fost ministrul Mediului. Acum este cancelar și nu mai este așa prietenoasă cu natura”.

Nu suntem nici la 10% cu problemele legate de înființarea Parcului Național Făgăraș

Promberger se declară foarte sceptic cu privire la posibilitatea respectării termenelor impuse prin Memorandumul adoptat, recent, de Guvernul Cioloș, pentru înființarea Parcului Național Munții Făgpraș. „Memorandumul e ok, dar nu cred că se va face Parcul Național Făgăraș până în 2020. Dacă îl vom avea până în 2030, aș fi bucuros. 2020 nu este un termen realist. Noi abia suntem în faza în care lucrăm cu câteva comune, pentru a vedea dacă reușim să facem pași de succes. Nici la 10% dintre problemele care trebuie rezolvate nu am ajuns. Am gândit un proiect pe termen lung și chiar când am avut discuțiile cu Ministerul Mediului am spus că nu credem că trebuie să ne grăbim așa de tare. E mult mai important să creăm condițiile alternative de dezvoltare pentru comunitățile locale. Acestea trebuie să înțeleagă mai întâi ce avantaj reprezintă pentru ele crearea unui Parc Național. Încercăm noi aici să ajutăm. Mergem la comunitățile locale și vedem cât ar putea obține din exploatarea pădurilor în 20 de ani. Apoi, ne oferim să le compensăm sumele respective. Nu direct, în bani, fiindcă oamenii i-ar cheltui rapid și apoi ar deveni o problemă socială. Dar creăm afaceri în care acțiuni au proprietarii de păduri. Pădurile le rămân lor, doar se angajează în schimbul ajutorului nostru să nu mai taie arbori. O altă idee de ajutor ne-a fost dată de criza lemnelor de foc. Sunt ultimul care să spună că gata, nu mai folosim lemn pentru foc. Chiar eu stau într-o locuință încălzită cu lemne. Dar, există și alternative. Pe Valea Oltului, de exemplu, este foarte multe teren unde se cultivă grâu, soia, porumb, ș.a.m.d. După recoltare, toamna, paiele sunt lăsate pe câmp. Aceste paie pot fi presate în brichete care au aceeași valoare energetică cu a lemnelor de foc. Sper să găsim un investitor interesat de această potențială afacere, care ar scădea presiunea asupra pădurilor”.

O altă idee a Conservation Carpathia este încurajarea turismului pentru iubitorii observării florei și faunei montane. „Din păcat, în momentul de față, managementul cinegetic se face doar pentru trofee de vânătoare, chiar dacă în lume există o cerere imensă de vizionare de faună sălbatică. Am creat o asociație de vânătoare și am creat un fond de vânătoare, cu ideea de a proteja animalele sălbatice. Avem dreptul de a vâna, dar nu-l executăm. Nu am împușcat nimic în cinci ani. Doar o vulpe, fiindcă am fost obligați de Direcția Sanitară Veterinară (ne-a sunat chiar prefectul), fiindcă le trebuiau mostre de țesut pentru testele de vaccin antirabic. Asta este și rațiunea pentru care avem în statut dreptul de exploatare a resurselor minerale. Este tot un drept pe care nu-l executăm, dar preîntâmpinăm pretențiile altora, în cazul în care s-ar descoperi diverse resurse”.

Cum a interceptat Nostra Silva emailul intern al Conservation Carpathia?

Referitor la detractorii săi de la FPPR Nostra Silva, neamțul susține că a încercat să clarifice lucrurile, însă a găsit o ușă închisă: „Nu înțeleg ce vor de la noi cei de la Nostra Silva, ce este în spatele acțiunilor lor. Am încercat să dialogăm cu ei de multe ori. Prima dată când ne-au pomenit public am luat legătura cu domnul președinte Tudor și i-am comunicat că suntem 100% transparenți, îi pun la dispoziție tot ce dorește, doar să ne întâlnim, unde dorește domnia sa să ne întâlnim. Însă, din păcate, a evitat întâlnirea propusă”.

Promberger e convins că Nostra Silva are conexiuni cu un serviciu secret, neexistând o altă explicație pentru faptul că unul dintre emailurile interne ale Conservation Carpathia a ajuns să fie publicat de Nostra Silva: „O persoană care a plecat din Nostra Silva mi-a pus la dispoziție un mic studiu, bazat pe date publice și mi-a spus să am mare grijă cu ei, fiindcă au putere și conexiuni. Chiar cineva din conducerea Nostra Silva a fost securist înainte de 1989 (se referă la ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, informator al Securității – n.r.). Poate este o coincidență, dar tot ce au publicat despre noi sunt date publice, în afară de un mail, care nu poate să provină decât de la un serviciu de informații. Pentru că acest mail a fost privat și nimeni, nici expeditorul și nici destinatarul, nu l-a pus la dispoziția nimănui. Deci nu avea cum să ajungă la Nostra Silva altfel decât interceptat. Oricum, nu avem nicio problemă cu conținutul acelui mail, fiindcă tot ce se spune acolo este că vrem în consiliul de administrație mult mai mulți români, pentru că acesta este un proiect pentru România”.

Declarații Cristoph Promberger

1). Avem circa 17.000 de hectare de păduri, dintre care 11.000 de hectare în Munții Făgăraș. Și mai cumpărăm, cât timp cineva vinde în zonă, iar statul nu este cumpărătorul. Vom dona toate suprafețele statului român, cu condiția de a primi garanții că de acolo nu se va mai exploata lemn niciodată.

2). „Cu Prințul Charles am avut discuții, dar nu a fost de acord să ne susțină prea deschis, întrucât consultanții săi i-au atras atenția că este un subiect care poate genera scandal, presă negativă, cum de altfel s-a și întâmplat. Iar Casa Regală evită proiectele care sunt 100% neutre, ferite de scandaluri”.

3). „Nu știu care este volumul tăierilor ilegale de arbori din România. Dar știu că, acolo unde am cumpărat noi terenuri, sunt peste 2.000 de hectare de pădure tăiate la ras, din care peste 80% tăiate ilegal, în perioada 2005 – 2008”.

4). „Dacă vorbim despre mine, despre cum vreau să trăiesc, atunci mă consider un ecologist radical, în sensul că radical vine din radice – rădăcină. Adică, mă simt legat de pământ. Dacă vorbim despre cum lucrez, atunci sunt deschis la părerile altora – întotdeauna încerc să găsesc o zonă de echilibru”.

5). „Problema majoră pe care am întâmpinat-o în toate proiectele în care am fost implicat în ultimii 20 de ani este că, mai devreme sau mai târziu ajung la un factor de decizie politic, iar întotdeauna mi s-au cerut bani. Așa că suntem puțin speriați și suntem foarte grijulii când ne alegem colaboratorii”.

Viziunea Conservation Carpathia

Viziunea noastra este crearea unei zone protejate cu natura salbatica de talie mondiala in sudul Carpatilor romanesti, suficient de mare ca sa permita existenta unor populatii semnificative de carnivore mari si sa permita, de asemenea, desfasurarea proceselor evolutive naturale. Proiectul include situl Natura 2000 Muntii Fagaras, Parcul National Piatra Craiului si Muntele Leaota, formand un total de peste 250.000 ha (sursa: http://www.carpathia.org/ro/despre-noi/)

Cine este neamțul din spatele ong-ului care cumpără pădurile din ariile protejate

Conducerea Conservation Carpathia: Anca Mercea (grant manager), Angela Pop (responsible communications and community outreach), Barbara Promberger-Fuerpass (executive director), Christoph Promberger (executive director), Daniel Bucur (responsible protected areas), Emil Cseh (conservation enterprise manager), Ioana Savulescu (legal advisor), Madalina Gavrilita (financial director), Mihai Zotta (technical director), Oliviu Pop (biologist, responsible Leaota Conservation Plan).

Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-11-28

GALERIE MEDIA
Acest articol a fost publicat în ROMANIA-RESURSE NAT.. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.