“Beneficiile integrării României în UE”: Bucurestiul nu mai e al românilor e al corporaţiilor străine


cake-background  În locul fostelor fabrici şi uzine cu zeci de mii de angajaţi au fost ridicate Mall-uri, birouri multinaţionalelor străine și hipermarketuri.

În Bucureşti nu mai func­ţio­nează nicio fabrică pe poarta căreia zilnic cel puţin 1.000 de oameni ieșeau și intrau , potrivit unei analize pe baza datelor de la Registrul Comerţului cu privire la cei mai mari 500 de angajatori cu sediul în Capitală.

Industria oraşului a fost pusă pe butuci, privatizările făcute la gră­madă şi un boom imobiliar care a făcut din terenurile fostelor platforme in­dus­triale „mine de aur“. Din estul oraşului, de la Faur şi Re­pu­blica, unde zeci de mii de angajaţi făceau material rulant şi ţevi, până în vest, pe malul Dâmboviţei, la Semă­nă­toarea, şi din sud, de pe platforma IMGB, şi până pe platforma industrială Pi­pera din nordul Capitalei, ma­jo­ritatea fabricilor au fost demolate.

Prea puţine din fabricile care au fost demolate pentru a face loc unor pro­iecte imobiliare au fost mutate la mar­ginea oraşului, una dintre puţine excepţii fiind fabrica Timpuri Noi, al că­rei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA.

Pumac este redusă la zero angajaţi şi cifră de afaceri, iar terenul este scos la vânzare pentru dezvoltarea unui proiect de birouri, în condiţiile în care 700.000 din cei 900.000 de angajaţi din Bucureşti lucrează în prezent în servicii – pentru bănci, companii de IT, dar şi hipermarketuri, unde salariul oferit este aproape de nivelul minim pe economie.

În decembrie 1989 erau în funcţiune în Bucureşti 47 mari unităţi grupate în cinci platforme industriale şi în alte arii.

Acestea erau:

I. Platforma industrială 23 august cu: Uzinele 23 august; Republica; Întreprinderea de Maşini Grele şi Agregate Bucureşti (IMUAB); Întreprinderea de Cabluri şi Materiale Electroizolante (ICME); Întreprinderea de Materiale de Construcţii Granitul; Filatura Română de Bumbac; Întreprinderea Optica Română (IOR); Întreprinderea Electroaparataj; Întreprinderea Policolor.

II. Platforma industrială IMGB: Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti (IMGB); O secţie a Uzinei Vulcan; Centrala Electrică de Termoficare.

III. Platforma industrială Pipera: Întreprinderea Electronica, Întreprinderea de Cinescoape; Întreprinderea Conect; Microelectronica; Întreprinderea de Calculatoare; Fabrica de Elemente pentru Automatizare (FEA); Automatica; IPRS Băneasa; Institutul de Cercetări pentru Industria Electrotehnică; Institutul de Cercetări Electronice; Combinatul de Prelucrarea Lemnului Pipera (CPL).

IV. Platforma industrială Militari: Întreprinderea de băi, radiatoare, elemente şi armături sanitare (IREMOAS); Întreprinderea de materiale de construcţii (BCD); CESAROM; Turbomecanica; Centrala electrică de termoficare (CET Vest).

V. Platforma industrială Băneasa-Otopeni: Întreprinderea de Avioane Bucureşti-Băneasa; Întreprinderea de piese turnate şi forjate pentru aviaţie; Întreprinderea de aparate de măsură şi control; Laromet.

VI. Alte întreprinderi din Bucureşti: Flamura Roşie; Steaua Roşie (fosta Wolf); Electrotehnica; Întreprinderea de Maşini Electrice Bucureşti (IMEB); Electromagnetica; Vulcan; Timpuri Noi (fost Lemaître); Ţesătoria 7 Noiembrie-Dudeşti; Întreprinderea Textilă Flacăra; Adesgo; Tehnica medicală; Întreprinderea de încălţăminte Carmen; Uzinele Chimice Române; Atelierele 9 Mai; Uzina Semănătoarea.

Poate vreți să aflați ce a mai rămas din toate acestea azi! Răspunsul vi-l poate da orice persoană care trăiește în București : nu a mai rămas aproape NIMIC! Cam 99,9 la sută din toate cele înșirate mai sus au fost distruse pur și simplu sau li s-a dat o altă utilizare (închiriere spații,depozitare mărfuri etc.),iar foarte puține dintre ele care mai există și sunt funcționale (ex: Policolor,IOR),dar nici acestea nu o duc prea bine.
http://dantanasescu.ro/2013/11/16/industria-bucurestiului-inainte-de-revolutie.html

1544506_10201838729303168_2107234662_n Statul ajuta companiile private de exploatare, construindu-le infrastructura din bani publici; in tot acest timp, se discuta despre amanarea negocierilor pentru redevente si chiar despre amanarea lor;

Aceste companii extrag, prin infrastructura construita de stat, resursele Romaniei, pentru a impune unul din cele mai scumpe preturi la benzina din lume.

Stat asistential? Da, insa asistenta pentru companii, nu pentru precarii social.

Cireasa de pe tort e oferita de relatia de adanca iubire si incredere intre stat si Chevron. Justitia independenta tocmai a validat un “expert” independent platit de compania americana. Specialistul se presupune ca ofera expertiza neutra pe baza careia se decide sau nu daca si in ce conditii se exploateaza prin fracturare hidraulica.

Capitalism, stat de drept, justitie independenta. Adica statul inhamat la agenda corporatiilor, in asistenta tribunalelor.

cuvantul-ortodox.ro

10406829_647269135393231_5757650422507339812_n

“Investitorii străini” nu aduc prosperitate

http://adevarulascuns.blogspot.ro/2011/10/investitorii-straini-nu-aduc.html

Unde sunt locurile de muncă promise de Băsescu în 1999?
http://dantanasescu.ro/2013/10/18/unde-sunt-locurile-de-munca-promise-de-basescu-in-1999.html

Unde s-au dus banii din împrumuturile de la FMI şi Banca Mondială ?

Băsescu a participat la o serie de privatizări importante precum Petrom, Sidex Galaţi, Alro Slatina, Tractorul etc.
http://dantanasescu.ro/2012/10/20/basescu-in-1999-se-ocupa-tot-de-privatizari-si-disponibilizari.html

https://searchnewsglobal.wordpress.com

Acest articol a fost publicat în ROMANIA-EUROPA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.