Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: Dacă nu avem încredere între noi, avem alternativa de guvernare prin impunerea fricii şi a puterii


https://www.raiffeisen.ro https://www.raiffeisen.ro

Stilul de guvernare dintr-o ţară este esenţial pentru construirea încrederii în societate şi în economie, consideră preşedintele băncii Raiffeisen România, Steven van Groningen.

„Modul de guvernare a unei ţări este important, pentru că stilul de guvernare ajută la construirea încrederii într-o societate. Dacă nu avem încredere între noi, ce alternativă avem? Alternativa (de guvernare, n.r.) este prin impunerea fricii şi prin impunerea puterii. Deci atât timp cât pare că credem că putem conduce o ţară bazat pe o strategie de impunere a fricii şi a puterii, în loc să construim încrederea, nu vom ajunge niciodată acolo (la productivitatea economică din Germania, n.r.). Iar acesta este unul din subiectele pe care trebuie să le discutăm în societatea noastră (românească, n.r.), deoarece oamenii de aici, dacă îşi doresc să fie productivi şi să trăiască într-o societate bazată pe încredere, se vor muta într-o altă ţară şi  vor avea acolo salarii mai mari”, a arătat Steven van Groningen.

Preşedintele Raiffeisen Bank spune că economia României nu va ajunge niciodată la nivelul productivităţii economiei Germaniei, indiferent cât de multe măsuri de creştere a productivităţii vor fi implementate, atât timp cât în societatea românească nu există încredere între participanţii la schimburile comerciale, a declarat miercuri preşedintele băncii Raiffeisen România.

Acesta a comparat productivitatea unei afaceri de curierat din România cu cea a uneia din Germania, arătând că încrederea clienţilor încetineşte productivitatea firmei de curierat din România.

„Când ne uităm în jurul nostru, există incredibil de multe oportunităţi pentru creşterea productivităţii. Se pune deci întrebarea de ce nu se materializează aceste oportunităţi? Să vă spun o scurtă istorie, care mi-a fost relatată de patronul unei companii de curierat. Unul dintre angajaţii lui, un şofer, a plecat să muncească în Germania, şi după mai mult timp fostul patron l-a întrebat câte livrări face în Germania. Omul i-a zis că 140 de livrări pe zi. Iar patronul din România i-a zis că e imposibil, deoarece aici se fac 70 de livrări pe zi – cifrele pe care vi le spun sunt aproximative. Şi atunci patronul a început să compare condiţiile acelui serviciu furnizat în Germania cu cel furnizat în România. Maşinile de livrări erau identice, softul era acelaşi, iar după ce a comparat toate aspectele, au reieşit trei diferenţe: în România, plata se face, se pare, la livrare, deci faptul că acel curier încasează cash încetineşte procesul livrărilor. Apoi, în România foarte mulţi oameni par să dorească să deschidă pachetul ca să vadă dacă obiectul e cel comandat. În al treilea rând e faptul că în Olanda sau în Germania, când (destinatarii, n.r.) nu sunt acasă, firma livrează la vecini, la cea mai apropiată adresă unde deschide cineva uşa, sau, dacă locuieşti departe, pachetul ţi se lasă pur şi simplu în faţa uşii. Aceste lucruri nu se întâmplă în România. Iar întrebarea mea despre chestiunea încrederii este: din cauza lipsei de încredere din societate, mi se pare foarte greu să văd cum putem aplica aceleaşi măsuri necesare pentru creşterea productivităţii, ca să ajungem la productivitatea din Germania, iar atunci când ne uităm în jurul nostru în România vedem peste tot această lipsă de încredere”, a apreciat Steven van Groningen, citat de Agerpres.

Prezent şi el la Bucharest Forum 2019, economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van den Brink, a subliniat, tot pe subiectul importanţei încrederii din punct de vedere economic, că polonezii au demonstrat încredere în guvernele lor prin faptul că îşi plătesc impozitele mult mai mult decât cetăţenii din alte ţări europene foste comuniste.

„Unul din motivele pentru care Polonia a putut să facă atât de multe investiţii a fost faptul că după tranziţie (de la comunism la democraţie, n.r.) polonezii au început să-şi plătească taxele. Şi-au exercitat dreptul de a îşi alege liderii politici, au existat Guverne legitime, care şi-au îndeplinit datoria de a furniza servicii către populaţie, iar polonezii, ca nicio altă regiune din afara Uniunii Europene care a realizat tranziţia, îşi plătesc impozitele! ‘Îşi face Guvernul treaba de a furniza servicii către mine? Dacă o face, voi avea încredere în acel Guvern şi îmi voi plăti impozitele”, a subliniat reprezentantul Băncii Mondiale.

Bucharest Forum este un eveniment organizat de Institutul Aspen România şi Biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US, tema de discuţii a primei zile a forumului fiind „Europa emergentă la 30 de ani”.

Acest articol a fost publicat în BANCI-FMI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: Dacă nu avem încredere între noi, avem alternativa de guvernare prin impunerea fricii şi a puterii

  1. dpserban zice:

    Deși nu-mi place individul, trebuie să recunosc că a reliefat trei aspecte reale. Întrebarea este alta: de ce trebuie să-l cred când afirmă că aceste trei aspecte sunt cele care diferențiază firmele? Nu poți să delimitezi problema „încrederii” doar la aceste trei aspecte. Încredere am avut în 1989, când mi s-a spus că este necesar ca societatea românească să se dezvolte și realitatea a fost că societatea românească a fost dărâmată, distrusă, rasă de la temelii, eventual și săpat pământul pentru a face alte construcții care nu reprezentau în nici un fel o dezvoltare. Atunci eu mi-am pierdut încrederea, așa că nu ar trebui să-mi ceară mister Groningen să mai am încredere. Mi-am pierdut încrederea atunci când a susținut că viitorul este al firmelor mici și mijlocii, iar realitatea este că au pătruns firme mari care au „călcat totul în picioare”. Au cumpărat și apoi au desființat, pentru a veni cu concepțiilor lor, cu banii lor și au avut apoi pretenția că profitul este al lor, fără a considera că au vreo obligație față de acest popor, nici măcar plătirea obligațiilor minime: a impozitului pe profit. Încrederea mi-am pierdut-o când au ales să utilizeze forța de muncă românească, calificată în universitățile românești, la care nici firmele și nici absolvenții nu contribuie financiar! O foarte mare parte dintre absolvenți, în special cei bine clasați, sunt preluați de marile firme, iar statul român rămâne doar cu pierderea banilor investiți în niște copii care ulterior nu mai contribuie la dezvoltarea țării, a poporului, pe măsura investiției făcute. Oare câtă încredere ar trebui să aibă robul în stăpân? Evident că stăpânul ar fi mult mai liniștit, mai împăcat, dacă ar ști că robul lui are încredere în el! Așa că eu prefer să nu aibă încredere! Nici cea mai mică clipă!

    Apreciază

    • Citadela zice:

      Invatamintul superios de stat este finantat din aceleasi imprumuturi din afara care vin cu conditii, una din ele fiind cea de pregatire a cadrelor pentru economia globala asa cum este ea. In caz contrar nu ar mai fi finatate. Asa ca Gigel de la Politehnica, daca reuseste sa termine facultatea a facut o pe banii bancii mondiale nu a statului. Noi nu producem destul pentru plata pensiilor si salariilor…ca doar singur ai si mentionat ca totul a fost ras si SAPAT din temelie.
      Desi lucrurile sunt evidente continuati sa ginditi in termeni de acum 30 de ani.

      Apreciază

      • Citadela zice:

        Sau poate ai impresia ca banii astia vin din neant, din eter, si se materializeaza in mod miraculos in conturile facultatilor, sau sunt destui din bugetul creat din taxele platite de paznici, de vinzatori la Mall si de soferi!

        Apreciază

      • dpserban zice:

        Și atunci revin: Cum rămâne cu încrederea? Probabil că trebuie să spun „Mulțumesc!” după ce cineva se uită atent la spatele meu!? Și acum să ne mai aplecăm puțin și asupra provenienței. Banii nu vin „de afară”. Banii vin din muncă! (Greșesc?) Banii care „vin de afară” nu cumva sunt adunați și cin cotizația României? Nu contest că este posibil ca România să cotizeze mai puțin decât alte state, dar cred că România nici nu a luat chiar tot ce ar fi trebuit să ia (grație capacităților intelectuale deosebite ce ne-au reprezentat în ultimii zeci de ani). Așa că, una peste alta, gogorița cu faptul că România a beneficiat de fonduri de afară s-o înghită proștii. Fondurile de afară au ajuns tot afară! Vezi Bechtel, EADS, F16 și multele alte afaceri. Este ca la Radio Erevan: nu mi-a dat, ci mi-a luat!!!

        Apreciază

      • dpserban zice:

        Și apropos: 5 paznici plătesc mai mult la buget decât un IT-ist scutit de impozit!

        Apreciază

      • Citadela zice:

        Ai ramas un idealist Seban!
        Banii de ceva timp, de citeva decenii bune nu mai vin din munca. Este socant dar adevarat iar acest adevar constituie ceva de care majoritatea analistilor sunt foarte ingrijorati. Nu este de la mine. Uite daca o sa citeasca si LD o sa ti confirme si poate te trimite si la niste situri.

        Da, in privinta banilor care vin de afara si sunt preluati si trimisi inapoi ai dreptate insa DEALUL, intelegerea cu noi este sa ne plateasca mai intii pensiile si salariile dupa care cumparam si ce ne baga pe git.

        Zici de cinci paznici sau cei care pun marfa pe rafturi, ca pot acoperi o pensie de magistrat de 32 000 lei/ luna? Esti extrem de amuzant in naivitatea ta simpatica.
        Cu simpatie,

        Apreciază

    • A.D. zice:

      Îmi pare rău, dar nu înțeleg: nu ați fost izbit (nici până acum ?!) de asemănarea dintre realitatea de după decembrie 1989 și … sufocanta propagandă de dinainte de decembrie 1989 ?

      Nu v-a înzestrat D-zeu cu minimul de cunoștințe de limbi străine, să citiți cu ochii dvs. ce spune Stânga din Inima Democrației (despre propria lor lume!) ? Aveți avantajul, față de băștinașii marilor democrații, să știți cum arată Stânga – pentru orice eventualitate, precizez: nu de liberali („Stânga Dreptei”) e vorba, nici de „verzi”.

      Nu vă gândiți că unii or fi plecat ȘI fiindcă nu agreau (în sensul francez al termenului) fericirea pe care o doreați dvs. României ? Adică dacă tot e să riști să mori în stradă, nu-i mai bine să alegi Metropola, în loc să te cureți (și mai sigur) în colonie ? În colonie, MASA IMENSĂ de indivizi crede că decembrie 1989 a reprezentat „căderea lui Ceaușescu” – și-atât.

      Apreciază

  2. dpserban zice:

    Chiar mă voi supăra! Păi „nu ai încredere” în ce spun!? Toți sunteți lipsiți de încredere? O să se îmbolnăvească de oftică mister Groningen! 🙂 (Eu nu vorbeam de ce pensie ia papa Isărescu!)

    Apreciază

  3. Florin zice:

    Gigel de la politehnica face facultatea pe banii bancii mondiale !!!
    Pai banii ii imprumuta si ii garanteaza statul roman ,bani pe care ii platesc contribuabilii din RO ,prin
    taxe si impozite catre stat ,iar o parte plus dobanzi se duc si pe aceste imprumuturi ,asa ca Gigel face facultatea pe banii nostri.
    Stau si ma intreb de ce acest steven van groningen si bancile din RO stau si fac profit in RO ,caci e rau in RO si daca e rau,nu e rau si din cauza lor. Nu stiu ,finanteaza ei si firmele romanesti ,caci o parte insemnata din profit, bancile il fac din imprumuturile catre statul roman cu dobanzi substantiale. O fi rau !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.