Primele informații despre geți în documentele istorice antice


Putem presupune că primele informații despre geți au fost consemnate de popoarele orientale cu care aceștia au intrat în contact, în primul rând pe calea comerțului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a păstrat nici o informație cu privire la geți.

Comerțul i-a pus în contact cu scițți de pe țărmurile nordice ale Marii Negre, cu perșii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mică și chiar cu egiptenii. Documentele acelora îi vor fi pomenit și pe strămoșii noștri, cel puțin cei dobrogeni

Cel mai vechi eveniment în care sunt antrenați geții este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. VI î.Cr.), regele perșilor, împotriva sciților, care, înainte de a ajunge la Istru, îi biruie și pe geți.

Cea de-a două informație ne trimite în timp două secole mai târziu și se referă la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor  (sec. IV î.Cr.). Acesta, ajuns la Dunăre, înfruntă opoziția geților.

Numărul mare al geografiilor pierdute, în care foarte probabil erau descrise și teritoriile getice, face ca misterul să fie și mai adânc. Însuși marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia și Dacia, astăzi cu desăvârșire pierdută.

Marele geograf Marin din Tyr descrisese în amănunțime teritoriile locuite de geți și daci, dar lucrarea să nu a ajuns până la noi, decât într-o palidă măsură, prin intermediul unei prescurtări făcute de Ptolemeu.

Una dintre geografiile pierdute aparținea lui Demetrios din Callatis (actuală Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile geților trebuie să fi fost foarte exacte.

Nici hărțile, nu puține, care înfățișau lumea cunoscută în vremea dacilor nu au ajuns până la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem știință, cea a lui Anaximandru (sec. VI i.Cr., învățat care a călătorit până la sciti), și până la cucerirea română, nu s-a păstrat absolut nici o harta care să înfățișeze Dacia veche.

Cele mai vechi hărți reprezintă Dacia de după cucerire. Un interes aparte au stârnit, cu siguranță, religia și credințele geților, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar și în acest aspect documentele pierdute spuneau de bună seamă mult mai mult decât cele păstrate.

Un get celebru: regele Dromihete

Grecii aveau o admirație față de „barbari” (cuvânt care înseamnă în grecește „bâlbâit, persoană care vorbește o limba de neînțeles”, căci așa le păreau grecilor cei care vorbeau altă limba decât a lor), pe care și-i reprezentau că virtuoși, curajoși și generoși.

Un celebru model îl constituie regele get Dromihete (sec. III i.Cr.), care l-a învins pe Lisimah, unul dintre urmașii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneană împotriva geților, dar a fost înfrânt și luat prizonier, împreună cu fiul sau, Agatocle.

Cartea poate fi comandată aici: DACIA ART

Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, reședința să, i-a ospatat regește la o masă scumpă, cu pocaluri și vase de aur și argint, în vreme ce el și gețîi săi stăteau la o masă de lemn, modestă.

Apoi i-a eliberat, spunându-le că, dacă au acasă atâtea bogații, să nu mai râvnească la avutul modest al altora.

Campania lui Lisimah și pățania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate și citate în scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau în amănunt s-au pierdut – în primul rând cartea 21 din „Biblioteca Istorică” a lui Diodor din Sicilia, apoi istoria universală a lui Polibiu și altele.

Tot ce știm despre această victorie a geților provine din prescurtări și mărturii mărunte.

Aurora Pețan

http://www.cunoastelumea.ro/

Acest articol a fost publicat în URMASII DACILOR. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.