Recensamintul Ruinarii Romaniei


RECENSĂMÂNTUL RUINĂRII ROMÂNIEI

A început să circule pe Internt, din vara lui 2011, textul de mai jos.

 ***

Ceea ce veţi citi este de natură să impresioneze şi o… piatră!

Simpla trecere în revistă a celor 1.256 de… repere naşte multiple nedumeriri, orice încercare de justificare a jafului comis ducând spre fraudulosul „pact cu diavolul“, încheiat de guvernanţii României de după ’89. Întreaga fostă economie naţională a ţării noastre este evidenţiată într-un… necrolog!

Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.

Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.

Mă repet, ca să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit, funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care fusesem „înzestraţi“ de divinitate.
Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!

Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensivă!?  Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi, contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază materială care le aparţinea, de drept, tot lor!  Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora.

Şi numai atunci când gospodăria nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte frumoase, având păcatul de a fi locuită!

Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,

Mugur Preda,

Bucureşti-România

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns, acum, în anul 2011, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro!CEEA CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT ŞI VÂNDUT ÎN 20:1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
40 Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara
41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
70 Combinatul minier Suceava Suceava
71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
86 Intreprinderea salina Praid Harghita
87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
94 Trustul petrolului Pitesti Arges
95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis
109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt
121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
171 Intreprinderea „Tehnometal“ – Timisoara Timis
172 Intreprinderea de masini agricole „Semanatoarea“ Bucuresti M. Bucuresti
173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
176 Intreprinderea „Armatura“ Cluj-napoca Cluj
177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „1 Mai“ Ploiesti
186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
190 Intreprinderea „Unio“ Satu Mare Satu Mare
191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
192 Intreprinderea „Neptun“ Campina Prahova
193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
197 Intreprinderea mecanica „Dr. Petru Groza“ Bihor
198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
206 Intreprinderea „Tehnofrig“ – Cluj-Napoca Cluj
207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
208 Intreprinderea „Independenta“ – Sibiu Sibiu
209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
210 Intreprinderea „Vulcan“ -Bucuresti M. Bucuresti
211 Intreprinderea „Metalica“ – Bucuresti M. Bucuresti
212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
214 Intreprinderea „Hidromecanica“ Brasov Brasov
215 Intreprinderea de utilaj greu „Progresul“ Braila Braila
216 Intreprinderea mecanica „Nicolina“ Iasi Iasi
217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
222 Intreprinderea „Steaua Rosie“ Bucuresti M. Bucuresti
223 Intreprinderea „Timpuri Noi“ Bucuresti M. Bucuresti
224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „Rulmentul“ Brasov- Brasov Brasov
225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
235 Santierul Naval Braila Braila
236 Santierul Naval Constanta Constanta
237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
336 Combinatul chimic Victoria Brasov
337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti

591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava
620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj
636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova
647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti
662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta
743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti

811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
844 Intreprinderea de mase plastice „Viitorul“ Oradea Bihor
845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
846 Intreprinderea „11 Iunie“ Galati Galati
847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
849 Intreprinderea „Jiul“ Bals Olt
850 Intreprinderea „Flacara“ Ploiesti Prahova
851 Intreprinderea de masini casnice emailate „23 August“ Satu Mare
852 Intreprinderea „Emailul rosu“ Medias Sibiu
853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
854 Intreprinderea „Flamura rosie“ Sibiu Sibiu
855 Intreprinderea „Metalurgica“ M. Bucuresti
856 Intreprinderea „Inox“ M. Bucuresti
857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
867 Intreprinderea poligrafica „13 Decembrie 1918“ M. Bucuresti
868 Intreprinderea poligrafica „Informatia“ M. Bucuresti
869 Intreprinderea poligrafica „Arta grafica“ M. Bucuresti
870 Intreprinderea poligrafica „Filaret“ M. Bucuresti
871 Intreprinderea poligrafica „Buletinul Oficial“ M. Bucuresti
872 Casa de discuri „Electrecord“ M. Bucuresti
873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
881 Intreprinderea „Tehnoutilaj“ odorhei Harghita
882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures
956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures
957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt
958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova
959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava
960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman
961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis
962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea
963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui
964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea
965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti
966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba
968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad
969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges
970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau
971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor
972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud
973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani
974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov
975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila
976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau
977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin
978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj
979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta
980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna
981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita
982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj
983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati
984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj
985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita
986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara
987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita
988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi
989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures
991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti
992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures
993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt
994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt
995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova
996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare
997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj
998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu
999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava
1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman
1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis
1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea
1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui
1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea
1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea
1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti
1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti

1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba
1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad
1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges
1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau
1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor
1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud
1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani
1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila
1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau
1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin
1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj
1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta
1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta
1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna
1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita
1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj
1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati
1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj
1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita
1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara
1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita
1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi
1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov
1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures
1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures
1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt
1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt
1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova
1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare
1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj
1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu
1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava
1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman
1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis
1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui
1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea
1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea
1049 Intreprinderea „Antefrig“ Bucuresti M. Bucuresti
1050 Intreprinderea „Abatorul“ Bucuresti M. Bucuresti
1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti
1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba
1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad
1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges
1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau
1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor
1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud
1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani
1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov
1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila
1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau
1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin
1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj
1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta
1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna
1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita
1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj
1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati
1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj
1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara
1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita
1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi
1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov
1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures
1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures
1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt
1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt
1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova
1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare
1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj
1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu
1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava
1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman
1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis
1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea
1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui
1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea
1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea
1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad
1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau
1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov
1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau
1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj
1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi
1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu
1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov
1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita
1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures
1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor
1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures
1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt
1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt
1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis
1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov
1111 Intreprinderea de produse zaharoase „Feleacul“ Cluj-Napoca Cluj
1112 Intreprinderea de produse zaharoase „Cerna“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1113 Intreprinderea de produse zaharoase „Victoria“ Sibiu Sibiu
1114 Intreprinderea de produse zaharoase „Kandia“ Timisoara Timis
1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti
1116 Centrala berii, spirtului si amidonului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad
1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges
1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau
1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor
1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila
1122 Intreprinderea de bere „Aurora“ Brasov Brasov
1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj
1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta
1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna
1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna
1127 Intreprinderea de bere Galati Galati
1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita
1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara
1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi
1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures
1132 Intreprinderea de bere si spirt „Banovita“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures
1134 Intreprinderea de bere si amidon „Steagu Rosu“ Piatra Neamt Neamt
1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova
1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare
1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu
1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava
1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis
1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti
1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti
1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti
1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti
1144 Centrala uleiului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1145 Intreprinderea de ulei „Interindustrial“ Oradea Bihor
1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta
1147 Intreprinderea de ulei „Oltenia“ Podari Dolj
1148 Intreprinderea de ulei „Prutul“ Galati Galati
1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita
1150 Intreprinderea de ulei „Unirea“ Iasi Iasi
1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov
1152 Intreprinderea de ulei „Ardealul“ Carei Satu Mare
1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman
1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui
1155 Intreprinderea de ulei „13 Decembrie“ Bucuresti M. Bucuresti
1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau
1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna
1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj
1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi
1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis
1162 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Ocna Mures Alba
1163 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Arad Arad
1164 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Craiova Dolj
1165 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Urziceni Ilfov
1166 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Carei Satu Mare
1167 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Barlad Vaslui
1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov
1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad
1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor
1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani
1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila
1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau
1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj
1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta
1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj
1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati
1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita
1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi
1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures
1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare
1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman
1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis
1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui
1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea
1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea
1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea
1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase –Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba
1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges
1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau
1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor
1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud
1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani
1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin
1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna
1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita
1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj
1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita
1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara
1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita
1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov
1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures
1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt
1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj
1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava
1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea
1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui
1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea
1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov
1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta
1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati
1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi
1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures
1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt
1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova
1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare
1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu
1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman
1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea
1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti
1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila
1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj
1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis
1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta
1230 Intreprinderea de in Reci Covasna
1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita
1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures
1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova
1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures
1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures
1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad
1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor
1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau
1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures
1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt
1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu
1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis
1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui
1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman
1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud
1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare
1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava
1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman
1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea
1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti
1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti
1253 Monetaria Statului M. Bucuresti
1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti
1255 Intreprinderea „Frigocom“ M. Bucuresti
1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti

1257 Intreprinderea de tevi sudate Bucuresti

 ***

 ADDENDA

 Cine are informaţii despre alte întreprinderi distruse, furate, vîndute pe nimic, să completeze lista. La acest jaf au contribuit toate partidele parlamentare care au fost la putere în aceşti 22 de ani apocaliptici, împreună indivizii corupţi din economie, ju$tiţi€, administraţie etc. – adică ceea ce s-a numit cleptocraţia.

În continuarea distrugerii economiei româneşti, guvernul trădător maghiarizat Boc-Bela, cu acordul preşedintelui filomaghiar Traian Băsescu şi la presiunea Fondului Monetar Intenraţional (F.M.I.), şi-a propussă înstrăineze şi marile combinate energetice. În prima formă, pentru ca pastila să fie mai uşor de înghiţit de către români, înstrăinarea se va face prin aducerea de manageri străini – care vor dispune, evident, decizii dictate de forţe străine. Prin pierderea controlului asupra marilor combinate energetice, România îşi va pierde tot mai mult suveranitatea naţională, fiindcă sistemul energetic constituie o componentă esenţială a securităţii naţionale.

Situaţia de acum doi ani, cînd Federaţia Rusă a oprit gazul – pe motivul întemeiat că Ucraina fura gaz din conductele transnaţionale, dar folosit doar ca pretext pentru a face presiuni contra ţărilor europene occidenatale! – şi a îngheţat toată Europa Occidentală este elocvent pentru pierderea independenţei României din cauza înstrăinării marilor combinate energetice! Vedeţi, în acest sens, comentariul „29 Vasile Zarnescu // Sep 24, 2008 at 12:18 pm“, la articolul meu NECESITATEA REÎNTREGIRII ROMÂNIEI.

De aceea, regimul Băsescu-Boc-Bela trebuie înlăturat rapid, înainte să mai apuce să dispună vreo decizie antiromânească!

Vasile I. Zărnescu

Flota românească, dispărută fără urmă în triunghiul tranziţiei

130 de oameni cercetaţi, 80 de acuzaţi, nici un prejudiciu rezultat în urma vânzării pe nimic a 16 nave. Dosarul „Flota“ intra în galeria marilor fraude economice ale sfârşitului de secol XX. Era perioada în care România a ieşit din „epoca de aur“ şi a intrat în „epoca ţepelor“. Financiarul vă propune în fiecare săptămână câte un dosar celebru, cu „autor necunoscut“.

Astăzi, despre cum au dispărut „fără urmă“ 286 de nave.

Odată, demult, România „inventa” exploatarea la scara industrială a petrolului, născocea primul avion cu reacţie sau era între primele trei ţări care utilizau laserul în industrie. Ei bine, am fost mai mult decât atât, vorba poetului în viaţă – am avut şi a noua flotă maritimă (comercială) a lumii. O tempora, o mores!

La ora actuală, din toată flota românească nu mai există decât un munte de dosare penale care pluteşte prin tribunalele patriei.

 Prea multe nave

Revoluţia din decembrie 1989, sau cum vreţi să-i spuneţi, ne-a prins cu 286 de nave în stare de funcţionare, toate aflate în dotarea flotei maritime comerciale. Ele se aflau în administrarea fostei întreprinderi de stat Navrom Constanţa. Aşa cum am mai spus, dar ar fi bine s-o repetăm de mai multe ori pe parcursul acestui material, în topul mondial al flotelor comerciale România ocupa atunci locul 9.

Însă o minte „luminată“ s-a gândit că o asemenea armada era de neconceput şi greu de condus, aşa că, la data de 15 mai 1990, întreprinderea de stat a fost spartă în trei companii: NavromRomline şi Petromin. Dintre acestea, Petromin a primit 89 de nave de cel mai mare tonaj, devenind segmentul strategic al flotei comerciale. Director general al companiei a fost numit Călin Marinescu, zis „Şogunul“. Trebuie spus că, din cele 286 de nave, cel puţin 90 se aflau în diferite stadii de degradare, scoaterea lor din uz fiind mai mult decât recomandată. Rămân, totuşi, mai mult de 190 de nave maritime bune şi foarte bune, care au dispărut fără urmă.

 Fructul pasiunii

Pentru că avea vapoare mai multe şi mai bune, Petromin a stârnit, la vremea ei, dorinţele multor afacerişti, din ţară şi din străinătate. Şi, asa cum se întâmpla cu orice lucru de care trage toată lumea, din compania în cauză s-a ales praful, în doar opt ani. Rând pe rând au dispărut toate navele – unele vândute pe un dolar, altele sechestrate prin porturile lumii în contul unor datorii neachitate. Sigur, vă tot întrebaţi de ani buni, ca şi în alte cazuri, cine sunt vinovaţii.

A existat şi o anchetă penală, menită a face lumina în toată afacerea. S-a finalizat cu un dosar, celebru, „Flota“ pe numele lui. Personajul principal era Traian Băsescu, în calitatea sa de ministru al transporturilor în momentul în care navele au început să intre în… „Triunghiul Bermudelor“. Nu era singurul suspect, ci a făcut „echipa“ cu alţi 80 de  acuzaţi.

 Acuzat de propria Putere

  „Financiarul“ vă prezintă dosarul „Flota“ aşa cum a ieşit el pentru prima oară din „malaxorul“ anchetatorilor. Veţi vedea că multe dintre deciziile luate de oficiali guvernamentali faţă de navele româneşti au fost pur şi simplu stupide, asta ca să ne exprimam gingaş. Altele pot fi catalogate drept rău intenţionate. Rămâne că dumneavoastră să judecaţi, pentru că instanţa a decis că nu există nici un prejudiciu în toată afacerea.

Reţine atenţia faptul că dosarul care îl incriminează pe Traian Basescu de „scufundarea“ flotei româneşti – cazul Petromin – nu a fost deschis de adversarii politici din P.S.D., ci de colegi din Partidul Democrat, chiar pe vremea când Traian Băsescu se afla la Putere. Instrumentat pentru prima oara în 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost membru P.D.), dosarul îl acuză pe Traian Băsescu  de faptul că, în 1991, în calitate de ministru al Transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu firma norvegianaKlaveness, căreia, practic, i-au fost vândute 16 nave maritime cu un dolar bucata. În urma acestui contract, partea română s-a ales fără nave, dar şi cu datorii de aproximativ 20 de milioane de dolari la o banca din Oslo.

 Capetele de acuzare

 Acuzaţiile au fost constituite pe baza verificărilor făcute de Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat la Compania de Navigaţie Maritimă Petromin S.A. Constanţa. În dosar sunt consemnate următoarele ilegalităţi: „În toate cazurile, înfiinţarea companiilor din străinătate (ale Petromin – n.r.) nu au avut aprobarea Guvernului României, aşa cum prevăd dispoziţiile Decretului-lege nr. 104 din 30 martie 1990.

Documentele de înfiinţare şi funcţionare a acestor companii au fost aprobate de Traian Băsescu – ministrul Transporturilor. Navele aparţinând Petromin S.A. Constanţa au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Transporturilor, încălcându-se, astfel, dispoziţiile Decretului nr. 443/1972, rămas în vigoare până la apariţia Ordonanţei  Guvernului României nr. 42 din 29 august 1997, când a fost abrogat în mod expres de guvernarea C.D.R. Prejudiciul produs Petromin S.A. Constanţa prin managementul necorespunzător în perioada 1991-1999 este estimat la peste 150 de  milioane de dolari“.

 Falimentul profitabil. Pentru cine?

 Petromin a dispărut în urma unor decizii menite a o face profitabilă. Cel puţin aşa au susţinut cei implicaţi în afacere, în frunte cu Traian Băsescu. Potrivit documentelor de la Parchet, în baza unei note a Ministerului Transporturilor (fără număr şi dată), pe 31 martie 1991 s-a stabilit necesitatea obţinerii unui credit de 45 de milioane de dolari pentru  retehnologizarea a 15 nave aparţinând Petromin. Peste nici două săptămâni, pe 11 aprilie, Traian Băsescu, în calitate de ministru al Transporturilor, semna la Oslo, împreună cu reprezentanţii Petromin şi ai firmei norvegiene Klaveness, o scrisoare de intenţie prin care se convenea înfiinţarea unei companii mixte româno-norvegiene, cu sediul în Liberia, pentru exploatarea a 16 nave româneşti. Condiţia era ca partea norvegiană să asigure obţinerea acelui credit de 45 de milioane de dolari necesar retehnologizării navelor.

 Ministru şi director

 Zis şi făcut. La data de 14 mai 1991 s-a hotărât înfiinţarea companiei mixte Petroklav, cu sediul în Liberia. Ulterior, s-a renunţat la această locaţie, societatea fiind „mutată“ în Bahamas, la data de 26 iulie 1991. Toate aceste demersuri au fost aprobate de ministrul Traian Băsescu, fără ca acesta, susţine Parchetul, să obţină şi aprobarea Guvernului României, aşa cum prevedea legislaţia. De asemenea, navele din respectivele companii, care aparţineau Petromin, au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Băsescu, deşi dispoziţiile în vigoare la acea vreme interziceau acest lucru. Managementul era încredinţat prin contract firmei Klavenes. În schimb, norvegienii s-au ţinut de cuvânt, au obţinut de la Christiania Bank din Oslo doua credite în valoare de 45 şi, respectiv, 64 de milioane de dolari, împrumuturi garantate cu navele româneşti. Şi pentru că activitatea era aşa de profitabilă, până în 1999, pentru a plăti ratele creditului total de 109 milioane de dolari, au fost vândute zece din cele 16 nave cu care Petromin s-a asociat cu partenerul norvegian. Însă, ghinion, mai rămăseseră de plătit 20 de milioane de dolari. Aşa ca şi celelalte şase nave s-au aflat în situaţia de a fi arestate şi vândute pentru ipoteca făcută de Christiania Bank. Potrivit datelor din dosarul „Flota“, compania Petromin nu a încasat nici un dolar din milioanele realizate de firma mixtă româno-norvegiană în toţi anii 1991-1999. Iar ca tot circul să fie complet, s-a descoperit că în firma mixtă  constituită cu norvegienii,  Traian Băsescu a figurat ca director când era şi ministru al Transporturilor.

 „Din shipping nu se câştigă. Se pierde“

 Traian Băsescu a susţinut întotdeauna că navele implicate în contractul cu firma Klaveness au fost vândute formal cu un dolar către o firmă străină la care asociat  unic era Petromin, pentru că era obligatoriu acest lucru, deoarece o parte din nave reprezentau garanţii suplimentare la creditul de 49 de milioane de dolari (deşi în dosar figurează un credit de 45  de mil. de dolari – n.r.). Niciodată nu a avut intenţia de a înstrăina navele, iar dovada cea mai bună era, în viziunea actualului preşedinte, faptul ca ele au rămas în inventarulPetromin, cu cheltuieli de amortisment. Vizavi de faptul că s-a încredinţat managementul unei alte firme nu pare a fi nici o problemă pentru anchetatori atât timp cât firma românească avea 50 la sută din acţiuni. Rămâne, însă, o întrebare, dacă era aşa de bun contractul încheiat cu Klaveness, de ce România şi-a pierdut navele i a rămas şi cu datorii externe foarte mari? În urmă cu aproape cinci ani (mai 2003), Traian Băsescu declara presei că „din shipping nu se câştigă. Se pierde. Asta am aflat-o în 1995 de la norvegieni, când am câştigat o bursă şi m-am specializat acolo. Eram şi parlamentar, dar mergeam şi la şcoală. Ca să faci bani cu nave trebuie să ştii când să le cumperi şi când să le vinzi. Noi n-am avut aşa o flotă puternică şi bună, cum se susţine. Era uzată sau prost făcută, pentru că Ceauşescu, în ultimii zece ani, a ţinut morţiş să facă toate piesele în România. Nu au fost scoase la vânzare de frică, să nu se aleagă cu dosar penal. Eu, ca ministru, nu puteam să mă ocup de aşa ceva. De astfel de lucruri trebuiau să se ocupe Consiliul Împuterniciţilor Statului şi, din 1992, F.P.S.-ul. Nu am fost directorul firmei mixte cu norvegienii, am fost preşedintele onorific al consiliului de administraţie. Pentru o astfel de funcţie onorifică nu eşti plătit. Eu n-am fost plătit de norvegieni. Am auzit că mi-au căutat şi conturi în străinătate. N-au găsit, că n-au ce să găsească. Totul este politic. Au încercat şi în 1993, a încercat şi Emil Constantinescu să mă înfunde. Acum se încearcă din nou. Am mai auzit că au pus un expert – Nicu Oprea – să facă asta, pentru că el avea un dosar penal. Acum, acest Oprea nu mai este în ţară. A făcut expertiza şi a fost lăsat să plece. Aşa am auzit. Nu sunt vinovat şi nici nu mă intimidează cu dosarul lor“.

 Şi, totuşi, unde sunt vapoarele?

 Traian Băsescu a fost sau nu vinovat, asta nu o vom afla niciodată. La un moment dat, însă, a scăpat o pistă foarte interesantă către anchetatori. El a declarat că navele cele mai bune din contractul cu Klavenessau ajuns la un membru P.S.D. şi la un ţărănist. „S-au bătut pentru ele. Ei le-au cumpărat“, declara Traian Băsescu.

Nici una dintre instituţiile statului nu a mers pe această idee, a găsirii „corpului delict“. Surse politice ne-au confirmat, însă, parţial declaraţiile din urmă cu cinci ani, făcute de actualul preşedinte. Cel puţin 25 dintre navele Petromin aparţin unor armatori români, acum importanţi oameni de afaceri în judeţul Constanţa.
Concluzia este una tristă pentru noi, hilara pentru cineva „din afară“. Aproape 300 de nave au dispărut, dar nimeni nu este vinovat. Nu există prejudiciu, nu există faptă penală. Pentru amuzamentul dumneavoastră, să vă pomenim despre cazul unui şef de serviciu la Navrom, acuzat de  abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals. În timp ce era cercetat penal a reuşit performanţa să devină… director economic la Penitenciarul Poarta Albă, cu gradul de maior. Justiţia română poate fi mândră că, asemenea savanţilor care au cutreierat Triunghiul Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipseşte doar ipoteza extratereştrilor şi a porţii către o altă lume…

 Romline şi Navrom, giranţi pentru s.r.l.-uri

Companiile naţionale maritime Romline şi Navrom au fost mult timp şi principalii datornici aflaţi pe lista Agenţiei pentru Valorificarea Activelor Bancare (A.V.A.B.), care preluase problemele Bancorex. Astfel s-a ajuns şi la declanşarea falimentului celor două companii, pentru a se putea recupera sume cât mai mari prin arestarea şi executarea navelor care umblau hai-hui pe oceanele lumii. Romline şi Navrom au avut calitatea de codebitor pentru un mare număr dintre creditele luate de diverse firme de la Bancorex. De exemplu,Navrom a garantat cu nave proprii creditele obţinute de 27 de societăţi private, iar pentru 11 companii private a preluat integral datoriile rezultate din creditele luate de la Bancorex.

Şi Romline a garantat cu navele proprii creditele obţinute de şase companii private de shipping, pentru trei dintre acestea preluând integral datoriile rezultate din convenţii de credit încheiate cu Bancorex. De altfel, multe credite au fost luate de la Bancorex de nişte s.r.l.-uri care aveau denumirea „shipping“ în coadă, dar care nu aveau flota proprie, ci foloseau nave închiriate.

 Dosarul „Flota“ – pe scurt

Dosarul „Flota“ a fost instrumentat pentru prima oară în 1999

Paguba produsă statului român a fost estimată de anchetatori la peste 11.000  de miliarde de lei

Iniţial au fost cercetate 136 de persoane (80 puse sub acuzare) că ar fi început şi derulat fraudulos asocierea Petromin S.A. Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo

În august 2004, pentru 51 dintre acuzaţi procurorii au separat faptele

Printre cei trimişi în judecată pentru comiterea unor fapte penale „în legătură directă cu modul defectuos în care şi-au exercitat, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu“ sunt foştii miniştri ai Transporturilor, Paul Teodoru şi Aurel Novac, fostul preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, Radu Ovidiu Sârbu, foştii secretari de stat Călin Dragomir Marinescu, Gheorghe Adrian Marinescu şi Viorel Oancea

În 2005, procurorii D.N.A. au separat faptele lui Traian Băsescu de cele ale restului inculpaţilor, motivându-se că şeful statului beneficiază de imunitate

În septembrie 2007 a fost finalizată o expertiză care a costat 140.000 de lei, prin care s-a tras concluzia că nu a existat prejudiciu in dosarul „Flota“

În urma ultimei expertize realizate în februarie 2008, toţi cei puşi sub acuzare au fost scoşi de sub urmărire penală. Cu excepţia lui Traian Băsescu. Este, însă, greu de crezut că după ce nu va mai fi preşedintele României va mai fi acuzat de ceva, întrucât nu exista… prejudiciu.

 Ghid pentru „pescuit“ o… flota de pescuit

 Este evident că aceeaşi soartă au avut-o şi alte nave din flota românească. De exemplu, un alt dosar care a stârnit reacţii în lanţ a fost cel al privatizării Companiei Romane de Pescuit Oceanic (C.R.P.O.). În urma unei anchete a fost descoperită o întreagă contrabandă cu nave aflate în patrimoniul companiei. Ca şi in cazul Petromin, dosarul C.R.P.O. ascunde, dincolo de evidentele abateri de la lege comise de managerul societăţii şi de cumpărătorii „strategic“, acte de corupţie necercetate până la capăt. Concluziile anchetei duc către vârfurile F.P.S. şi chiar mai departe.

Compania a fost vândută de F.P.S., care deţinea 51 la sută din acţiuni, către grecii Ioannis Dimakos şi Theodoros Lades contra sumei de un milion de dolari către sfârşitul anului 1997. Cu toate acestea, grecii au avut puterea să valorifice patrimoniul C.R.P.O., în urma unui acord semnat de aceştia cu conducerea F.P.S., încă de la jumătatea anului 1997. La acea dată fusese demarată procedura de declarare a falimentului societăţii pentru că nu putea onora o datorie de opt milioane de dolari către o bancă austriacă. Cercetările poliţiei au scos la iveală un lung şir de falsuri în acte şi vânzarea pe nimic a flotei româneşti de pescuit oceanic.

Rechizitoriul, întocmit în 1998, prin care erau acuzaţi Ion Crişan, fost manager al CRPO, începând cu 12 aprilie 1996 şi până la sfârşitul anului 1997, Theodoros Lades şi Ioannis Dimakos, cumpărătorii companiei, aduce în atenţie răspunderea şi „contribuţia“ şefului de atunci al F.P.S., Sorin Dimitriu. Logic, nu a fost incriminată nici o faptă a acestuia. Singura piesa „căzută“ a fost un simplu expert F.P.S. De asemenea, din ecuaţie face parte Ministerul Industriei, care a emis avize pentru scoaterea din ţară a doua nave sub pretextul unor necesare reparaţii care ar fi trebuit făcute într-un port din Grecia. Potrivit aceloraşi cercetări, Tribunalul Tulcea l-a numit administrator al C.R.P.O. pe Ioannis Dimakos în decembrie 1997, fără a verifica dacă acesta a achitat preţul acţiunilor cumpărate de la F.P.S. (termenul-limită era 12 ianuarie 1998). Totodată, Tribunalul Tulcea a inclus pe lista creditorilor CRPO firma Harmony Shiping International s.r.l. din Constanţa, ai cărei patroni erau Dimakos şi Lades, fără să existe documente care să ateste această calitat

Surse:

http://www.fin.ro/articol_5066/flota-romaneasca-disparuta-fara–urma-in-triunghiul-tranzitiei.html;

KOMPANIA7 IMMB 1980;

http://www.dr-cacovean-adrian.ro/ro/blog/dosarul-flota-remember.html;

http://www.fin.ro/articol_22586/adrian-nastase-se-apara-cu-dosarul-flota.html

PARTEA A III-A

Dispariţia Flotei României

 Unde este FLOTA României – LISTA navelor

Flota românească, dispărută fără urmă în triunghiul tranziţiei – Lista navelor româneşti rebotezate!

Lista cu o parte dintre navele noastre rebotezate!

Click pe denumirea navei sau a armatorului pentru a afla mai multe date:

DENUMIRE ACTUALA FOSTA DENUMIRE   ARMATOR PAVILION
1 Mizar Risnov Sio Shipping Adzerbaijan 1
2 Bai An 5 Teliuc Dalian Jifa Bohai China
3 Bao Yue Da Baia de Cris HTM Shipping China
4 Brave JL Bechet Nasco China
5 Chang Ni Giurgiu Mingdong Funing Investment China
6 Chun Jiang Dragomireşti Greatsources Shipping China
7 Danning Princess Baia Noua Cosco Shanghai China
8 Frank Zhejiang Baraolt Zosco Zhejiang China
9 Friendly Zhejiang Basarabi Zosco Zhejiang China
10 Graceful Zhejiang Borcea Zosco Zhejiang China
11 Great Zhejiang Băneasa Zosco Zhejiang China
12 Green Zhejiang Bănisor Zosco Zhejiang China
13 Hai Xi Barbosi Guo Hang Shipping China
14 He Xin Sarmizegetusa Sinotrans Dalian China
15 Hebei Diligence Baia de Fier Hosco China
16 Hebei press Baia De Aries Hosco China
17 HK Deqin 201 Albeşti Shanghai Deqin China
18 Lan Hai Chuang Xin Baia Sprie Guangdong Lanhai Shipping China
19 Mei Shan Gang 9 Vulcana Bai Zhejiang Daisan China
20 New Vega Lereşti Dalian All Star Ships China
21 Xin He Shi Ba Piatra Olt Qingdao Shipping China
22 Xin Tong Yang Moreni Fujiyan Shipping China 21
23 Merea Borşa Bulcom Ltd Cipru
24 Petrolina Caracal Columbia Shipmanagement Cipru
25 Sakalas I Ciucaş Pennyluck Shipping Cipru 3
26 Daebo Ace Nucet Daebo Shipping CO Coreea de Sud
27 Goryo 6 Ho Balota Hyundai Engineering Coreea de Sud 2
28 East press Bazias 1 press Shipping Danemarca
29 Lodbrog Tuzla Alcatel Submarine Network Danemarca 2
30 Al Esraa Turnu Măgurele Federal Arab Egipt
31 Egy Link Amara National Shipping Egipt
32 Fast Independence Tutova Demline Egipt 3
33 Silver Moon Peris ABC maritime Elvetia 1
34 Aboudi Firiza Osman Shiping LLC Em. Arabe Unite
35 Al Dhafrah Bazias 8 Adnatco Em. Arabe Unite
36 Al Ruwais Bazias 6 Adnatco Em. Arabe Unite
37 Almezaan Tarcău Biyat International Em. Arabe Unite
38 QSM Coaster Palas Qawareb Shipmanagement Em. Arabe Unite
39 Saad III Sousa Saad Steel Construction Em. Arabe Unite
40 Victoria Sascut Marwan Shipping Em. Arabe Unite 7
41 Hoburgen Bazias 5 Lillgaard Finlanda 1
42 Pioneer Sea Alexandria Interunity Management Corp Greacia
43 Andromeda Gura Ariesului Tristar management Grecia
44 Avra Borzesti Good Faith Shipping Grecia
45 Blue Ridge Polar VI Eastwind Hellas SA Grecia
46 Eftihia Gura Humorului Tristar Management Grecia
47 Grand Mirsinidi Decembrie Stamford navigation Grecia
48 Lara Dimbovita Tassos Shipping Grecia
49 Natty Bobilna Good Faith Shipping Grecia
50 Ozark Polar V Eastwind Hellas Grecia
51 Pagane Buhusi Bulcom Ltd Grecia
52 Polar Oltenia New Shipping Ltd Grecia
53 Proton I Bacesti Merchant Marine Grecia
54 Saint Mary Ticleni Nortech Shipping Grecia
55 Sea Coral Carbunesti Overseas marine Grecia
56 Smart I Bujoreni Good faith Shipping Grecia
57 Star B Grozavesti Baru Kaha Grecia
58 Star Hero Pacea New Shipping Ltd Grecia
59 Vigour Ovidiu Polembros Shipping Grecia
60 Vinashin Metal Turceni Tramp MTME Grecia 19
61 Nadia Alba Blue Sparrow Shipping Insulele Marshall 1
62 Ianuk Troianu Martinoli Consulting Italia 1
63 Angora Vilcea Consolidated Bulk Liban
64 Hummer Gorgova Consolidated Bulk Liban 2
65 Save Săveni Mur International Libia 1
66 Amber Vita Cotesti Alpha Shipping Lituania 1
67 Tuah Sari Costeşti Tuah Tankers Malaezia 1
68 Aiud Aiud C. Shell Navigation Panama
69 Celmera 1 Tirgu Secuiesc Celmera Nav Inc Panama
70 Princess K Brad Princess K navigation Panama 3
71 Albatros Dej A.N. Mircea Cel Batran ROMANIA
72 Aris Satu Mare Cosena ROMANIA
73 Claudia C Tecuci Mihei Shipping Romania
74 Eforie Eforie Sn CFR, ROMANIA
75 Fate Tulcea Mihei Shipping Romania
76 Golden Aries Nicoreşti Romanian Maritime Romania
77 Gramosti Paltiniş Sammarina Shipping Romania
78 Histria Crown Biruinţa Histria  Shipmanagement Romania
79 Histria Diamond Teleajen Histria  Shipmanagement Romania
80 Histria Onyx Turnu Severin Histria Shipmanagement Romania
81 Histria Topaz Bucşani Histria Shipmanagement Romania
82 Mangalia Mangalia Sn CFR, ROMANIA
83 Mare Nigrum Somes Gecomar, ROMANIA
84 Maria C Calugareni Romanian maritime Romania
85 Paico Plataresti Sammarina Shipping Romania
86 Sancris Buşteni Romanian maritime Romania
87 Sanhope Horezu Romanian Maritime Romania
88 Seaqueen Titu Mihei Shipping Romania
89 Stella M Moinesti Romanian Maritime Romania
90 Susie Husi Cosena ROMANIA 20
91 Dylan Zimnicea Baikal Shipping Rusia
92 Igor Belianski Telega Nova Shipping Rusia
93 Volgograd City Zlatna Volgotanker Rusia 3
94 Baltic Ace Cimpina Samta Shipmanagement Singapore
95 Hulder Brazi Thome Shipmanagement Singapore
96 Nautica Muar Arges Epic Ship Management Singapore 3
97 Haj Moneir Mediaş Unimarine management Siria
98 Maximos Caransebes Tabalo R.A. Siria
99 Mohamad H Frasin Phoenicia maritime Siria
100 Hajer Macin SIFN Siria
101 Iman T Tuşnad Tartous Shipping Siria
102 Marwan H Floresti Phoenicia maritime Siria
103 Omar al Farouk Draganesti Otico Siria
104 Ranim B Tirnaveni Rasha Shipping Siria
105 Venus Hîrşova Zahra Maritime Siria 9
106 Elena B Bazias 2 Boluda Grupo Spania 1
107 Golina Segarcea Polymok Shipping St. Vincent 1
108 Hansaland Bazias 7 DOL navigator Suedia 1
109 Ali Bey Toplita Deniz Feneri Turcia
110 Aras Gaiesti Bora Denizcilik Turcia
111 Behice Rimnicu Sarat Furtrans Denizcilik Turcia
112 Cem Pioneer Ilfov Sea Pioneer Denizcilik Turcia
113 Ceren Urkmez Posada Furtrans Denizcilik Turcia
114 Clipper Mircesti Cihan Denizcilik Turcia
115 Deren Pioneer Govora Sea Pioneer Denizcilik Turcia
116 Ergul Histria Ermar Denizcilik Turcia
117 Imbat Birnova Bora Denizcilik Turcia
118 K. Nicolas Frunzanesti Sea Pioneer Denizcilik Turcia
119 Kiana Feldioara Sea Pioneer Denizcilik Turcia
120 Mistral Odobesti Bora Denizcilik Turcia
121 Nazmi C Medgidia Canbaz Denizcilik Turcia
122 Oasis West Tirgu Lapus Gulnak denizcilik Turcia
123 Orhan Ayanoglu Gostinu Asli Deniz Turcia
124 Royal Riureni Bora Denizcilik Turcia
125 Turgut Usta Tohani Yagmur Deniz Turcia
126 Yasar kaptan II Azuga Arzu Denizcilik Turcia
127 Yasar Kaptan III Sadova Arzu Denizcilik Turcia 19
128 Daniela Cimpia Turzii Pic Shipping LTD Ucraina
129 Newfane Reghin Diamant Co Ucraina
130 Nika Hagieni Pic Shipping Ucraina
131 Svyataya Aleksandra Tîrgu Frumos Fedcom Shipping Ucraina
132 Toulon Foisor Vernon Shipping Ucraina
133 Vikki Costinesti Pic Shipping Ucraina 6
134 Cervine Bazias 4 DART Line UK
135 Cyclopus Teleorman IMMS London UK
136 Halima K Filioara IMMS London UK
137 Lady Bana Tirgu Neamt IMMS London UK
138 Moon Light Solca IMMS London UK
139 Phocine Bazias 3 Dart Line UK
140 Shingal Filaret IMMS London UK 7
141 Amadeo Navodari Ravenscroft Ship management USA
142 Kimberly Bailesti Eastmark Accociates Inc USA 2

13 martie 2011

Sursa: http://stareanatiunii.com/unde-este-flota-romaniei-lista-navelor.html

ADDENDA

Faptul că, în prima parte a articolului, există subcapitolul intitulat „Acuzat de propria Putere“ este de natură să ducă la concluzia că „propria Putere“ – adică Legislativul (în speţă Parlamentul, dominat de coaliţia aflată la Putere la acea vreme, îndeosebi P.D.-L., U.D.M.R. şi grupul lichelelor parlamentare format din reprezentanţii minorităţilor, care votează, sistematic, cu Puterea!), Executivul (format, îndeosebi şipermanent din P.D.-L. şi U.D.M.R., la care, sporadic, au contribuit P.S.D. şi P.N.L., iar acum, pe ultima sută, şi U.N.P.R., partid format exclusiv din traseişti politici) şi Puterea judecătorească (în care sunt incluşi şi procurorii, ca fiind „magistraţi“, deşi, dacă se făcea o reformă autentică a Justiţiei, ei trebuiau scoşi din categoria magistraţilor) – ar putea fi „obiectivă, corectă, imparţială“. Este absolut falsă această concluzie! În realitate, a fost vorba doar de o manevră abilă a preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi scos „basma curată“ prin decizia finală, cum că prin dispariţia Flotei comerciale româneşti – inclusiv a Flotei de pescuit oceanic – nu s-ar fi produs nici un prejudiciu! Dar, fiind vorba de decizia dată de o Ju$tiţi€ coruptă, a statului de drept-curmeziş, decizia va putea fi atacată, ulterior.

Într-o emisiune a postului OTV, pe care încă nu am putut să o postez pe Youtube, am relevat că, în anii respectivi, 1991-1993, cînd se producea afacerea inextricabilă cu dispariţia Flotei comerciale, am activat chiar în Biroul economic al Diviziunii de Analiză, Sinteză şi Informare a S.R.I. şi de aici am trimis note informative, sinteze etc. tuturor factorilor Puterii abilitaţi să le primească şi că, deci, problema era cunoscută de către decidenţii Puterii. Aşadar, conchideam eu în respectiva emisiune, chiar dacă Traian Băsescu era vinovat în calitatea sa de ministru al Transporturilor, nu era singurul vinovat dintredecidenţii politici! Dimpotrivă, erau vinovaţi şi cei informaţi, cel puţin în calitate de complici – fiindcă ştiau, dar nu au luat nici o măsură pentru curmarea jefuirii Patrimoniului Naţional al României. Conform Legii siguranţei naţionale, printre cei îndrituiţi să primească aceste informaţii de la S.R.I. se număra şi Adrian Năstase, în calitate de ministru de Externe – iar pentru navele arestate în porturile străine pentru diverse datorii etc., trebuia informat şi ministrul de Externe –, apoi, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor etc. Evident că, avînd aceste informaţii atunci, ca sociolog, doctor în drept, ministru, cetăţean, român etc., Adrian Năstase trebuia să se preocupe să curme acele ilegalităţi, iar vinovatul să fie băgat la gherlă, dar nu a făcut-o. Ţinînd cont că Traian Băsescu – după ce, la începutul anului 2005, îi cîntase distihul „Adriene, nici nu ştii / Cît de mic începi să fii!“… – a reuşit, acum, să facă să fie condamnat la doi ani de puşcărie cu executare, nu ca pe Eugen Bădălan, condamnat la patru ani de puşcărie cu suspendare –, acum, zic, lui Adrian Năstase îi vine să se zgîrie pe ochi pentru că nu „l-a rupt“ pe Traian Băsescu atunci cînd îl avea la mînă. Dar, cum am zis, tocmai pentru că Adrian Năstase ŞTIAdar a tăcut, este, şi el, vinovat prin complicitate!

De altfel, chiar în articolul de mai sus, publicat de ziarul Financiarul, la 1 iunie 2008 – reţineţi, aspect important, fără a fi semnat de vreun autor, măcar cu pseudonim! –, se precizează că preşedintele Traian Băsescu relevase o nouă pistă: «El a declarat că navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru P.S.D. şi la un ţărănist. „S-au bătut pentru ele. Ei le-au cumpărat“». De ce nu a fost urmată de anchetatori şi de ce nu îi divulgă, acum, Traian Băsescu, pe acel P.S.D.-ist şi „ţărănist“, mai ales că e băgat în clinci de proteste tot mai multor cetăţeni şi organizaţii cetăţeneşti?! De ce nu o face?! Simplu. Fiindcă este, şi el, parte din cleptocraţia descrisă anterior. Făţuirea guvernului trădător Boc-Bela prin aducerea la conducere a bănuitului de sionism, dar şi a doveditului de antiromânism Mihai-Răzvan Ungureanu şi a marionetelor sale nu va absolvi regimul Băsescu de pedeapsa pentru jefuirea ţării, cum, să sperăm, nu vor scăpa nici cei de dinaintea lor! Fiindcă, aşa cum releva un mucalit, toate guvernele anterioare au contribuit să pună România pe butuci, dar regimul Băsescu a furat şi butucii. Iar acum se pregăteşte să vîndă ultimii piloni strategici ai statului român: combinatele energetice!

Fireşte, prin această acţiune, România îi va pierde şi ultima brumă de independenţă şi suveranitate. De aceea este necesar ca actualul regim să fie înlăturat cît mai repede, înainte să mai apuce să comită şi această crimă!

22 februarie 2012

 Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu

Mizerabilii. Atac la Casa Regală

 Voichiţa Răşcanu

Toată averea Casei Regale a României este sfâşiată de interesele politico-economice ale lui Traian Băsescu şi ale unui grup de evrei • Paul de România şi-a vândut toate drepturile pe patru milioane de euro • Gaşca Băsescu-Tal Silberstein profită de litigiul pe averea personală a lui Carol al II-lea şi vrea să obţină bunuri ale Coroanei României în valoare de patru miliarde de euro • În timp ce Paul de România a devenit marionetă, Remus Truică şi Andrei Marcovici, adică oamenii lui Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu, au devenit cozi de topor • Pentru a-şi asigura succesul, Băsescu l-a aruncat în luptă pe Videanu, prin intermediul fraţilor Caval.

Un dosar extrem de important aşteaptă astăzi ruleta judecătorilor, pentru a intra în dezbaterea unei instanţe: averea Casei Regale a României. Evaluată la peste patru miliarde de euro, această fabuloasă moştenire a regilor Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I este împărţită astăzi între Băsescu, Silberstein şi Videanu. Zeci de palate, mănăstiri, chiar şi comune întregi, alături de mii de hectare de terenuri, ferme, sedii de bănci, de ambasade, de partide, Biblioteca Universitară, toate au fost pierdute ca la poker de aşa-zisul prinţ de România, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea Grigore Carol. Actorii din această telenovelă mioritică, începută la finele anilor ’40, au, în zilele noastre, reprezentaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce au manipulat politic destinul regal al lui Paul Lambrino. Traian Băsescu, Adriean Videanu şi Tal Silberstein, împreună cu Remus Truică şi Andrei Marcovici, au creat o infrastructură formată din off-shore-uri, firme de avocatură, judecători şi fonduri de investiţii, pentru a pune mâna pe ceea ce se cuvine de drept poporului român şi familiei regale a României, reprezentată de Mihai I al României.

ZIUAnews vă prezintă, în exclusivitate, cum, mai înainte de a fi fost recunoscut ca aparţinând Casei Regale a României, prinţul Paul şi-a cesionat TOATE drepturile litigioase firmei Reciplia, reprezentată de Remus Truică. Copilul de casă al fostului premier Adrian Năstase nu a fost decât un paravan, societatea Reciplia fiind deţinută de un off-shore, Reciplia Ltd, în spatele căruia stă chiar Tahal Group, deţinut de Kardan, un holding israelian de investiţii. Foştii consilieri ai lui Tăriceanu, Tal Silberstein şi Arthur Finkelstein, conduc companii din acest grup, fiind şi asociaţi cu Truică în mai multe companii. Suma pentru care Paul şi-a cesionat toate drepturile: patru milioane de euro. Valoarea reală a bunurilor înstrăinate de acesta: peste patru miliarde de euro.

După ce prinţul s-a declarat nemulţumit de banii pe care i-a primit, a încercat să rupă contractul cu cei de la Reciplia, introducând în joc o altă firmă, Lot Invest, o companie apropiată de fraţii Nicolae şi Florin Adi Caval. Aceştia din urmă sunt vechi parteneri cu fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, dar şi cu actualul preşedinte, Traian Băsescu.

O afacere încurcată, o încrengătură infernală de firme, politicieni şi aşa-zişi oameni de afaceri, cu zeci de bunuri care aşteaptă să fie recuperate, cu miliarde de euro în joc şi cu un singur adevăr absolut: istoria din palatele şi bisericile Casei Regale a fost vândută. Lui Truică.

Murfatlarul, Cotnariul şi Snagovul, cesionate

ZIUAnews vă arată, în exclusivitate, TOATE bunurile care aparţin Casei Regale a României şi pentru care au fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare, cesionate, printr-un simplu contract, numărul 299, din 1 noiembrie 2006, companiei Reciplia şi lui Truică.

• Teren – 8.000 de metri pătrați, lângă „Mina Minovici“, în Bucureşti;

• 52 de hectare de teren în Bucureşti, strada Jandarmeriei;

• Teren – 2.000 de metri pătraţi, în Năvodari;

• Ferma Regală „Băneasa“, plus 28,63 hectare;

• Imobil în Bucureşti, strada Ion Ionescu de la Brad;

• Staţia de montă de la Băneasa, plus 25 de hectare aferente, vecin cu Hipodromul „Băneasa“;

• Teren de 2,66 hectare la Năvodari;

• Moşia Regală Copăceni – 118,10 hectare, Comuna 1 Decembrie 1918;

• Moşia Cocargeaua, Ialomița – 7.454 de hectare;

• Balta Ezeru Mostiştea, comuna Mănăstirea – 1.062 hectare;

• Balta Boian Sticleanu şi pădurea Vărăştii de Baltă – 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie;

• Moșia Zorleni (Vaslui) – 1.577 hectare;

• Teren de 3.165 hectare, comuna Mănăstirea, Călăraşi;

• Teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanţov, Călăraşi;

• Via Regală „Cotnari“, inclusiv Castelul, 13 hectare;

• Via şi pepiniera „Murfatlar“, 72 de hectare din comuna Murfatlar, Constanţa;

• Teren de 30 de hectare – pădurea Snagov;

• Teren de 67 de hectare plus imobilul din Scroviştea;

• Teren forestier de 596,20 de hectare în Mănăstirea, Călăraşi.

 

Palatul Elisabeta, sediul P.D.L. şi intrarea de la Cotroceni, vândute de Paul

Prin acelaşi contract, prinţul Paul s-a angajat să îşi vândă şi drepturile litigioase asupra bunurilor a căror recuperare nu o începuse încă. Ca urmare a semnării contractului, Prinţul a primit un milion de euro, urmând ca celelalte trei milioane de euro să le primească dacă reuşea să obţină pădurea Snagov. Lista cu imobilele date lui Truică şi companiei Reciplia S.r.l. este una de-a dreptul spectaculoasă:

• Imobilul din Eroii Sanitari, numărul 18, intrarea în Palatul Cotroceni;

• Podgoria „Tohani“, Valea Călugărească;

• Imobilul Bibliotecii Universitare, Piaţa Revoluţiei;

• Imobilul Ambasadei Iranului, Lascăr Catargiu, nr. 39;

• Imobilul de pe strada Latină, nr 10;

• Palatul Elisabeta – Parcul Herăstrău;

• Grajdul de cai de curse, Hipodromul Băneasa;

• Imobil, fostul sediu al Fundaţiei „Ferdinand“, Iaşi;

• Sediul ING Bank, Bulevardul Kiseleff, nr. 13;

• Imobil Aleea Modrogan, numărul 1, sediul P.D.L.;

• Imobil Aleea Alexandru, numărul 18, sediul M.A.E.;

• Teren de 448 metri pătraţi, plus imobil, strada Gogol, Sector 1;

• Teren, plus imobil, 506 mp, strada Mircea Eliade, nr. 12.

 

Moşiile de la Balcic, vândute printr-un act adiţional

În 4 aprilie 2007, la contractul iniţial semnat între Reciplia, prin Remus Truică şi prinţul Paul, a fost semnat un act adiţional, care prevedea cesionarea drepturilor asupra unor bunuri din Bulgaria, ale Casei Regale. Iată lista:

• Palatul Regal „Balcic“;

• Vila „Malvi Dalga“;

• Casa Suitelor;

• Pavilioanele care înconjoară Palatul Regal;

• Biserica, templul şi capela „Stella Maris“;

• 24 de hectare, plus 4.800 de metri pătraţi, teren aferent Palatului Regal;

• O cotă de 65 la sută din 185 de hectare aparţinând Domeniului Regal;

Conform aceluiaşi act adițional, Paul ar fi trebuit să primească 36 la sută din valoarea de piaţă totală a bunurilor din Bulgaria;

 

Clădirea S.R.I., cesionată şi cerută de Paul

Prin cel de-al doilea act adiţional, încheiat în 4 octombrie 2007, Paul a cesionat către Reciplia, reprezentată de Truică, încă o serie de moşii şi terenuri, dar şi clădirea S.R.I. de astăzi, cu menţiunea că Paul a precizat că pe aceasta doreşte să o păstreze, plătind 50 la sută din valoarea acesteia către Reciplia. Iată lista:

• Vila Lupescu, actualul imobil S.R.I., imobil, plus teren;

•Teren de 536,90 hectare la Banloc;

• Moşia Regală Broşteni, plus 39.885 hectare;

• Un teren de 20,50 hectare;

• Castelul Medieşu Aurit, Satu Mare;

• Castelul de vânătoare Poiana Iţcanilor, compus din 40 de camere, plus 50 hectare teren din comuna Valea Putnei;

• Castelul de vânătoare Lăpuşna, plus 4 hectare de teren în Mureş;

• Moşia Regală Tersig, plus 709 hectare teren forestier în Caraş-Severin;

• Pădurea Hereasca, 34,81 hectare în Călăraşi;

• Două imobile în Sinaia.

ZIUAnews prezintă, în continuare, lista proprietăţilor care i-au aparţinut lui Carol al II-lea şi la care ar avea drept de moştenire atât Regele Mihai, cât şi fiul lui Carol Mircea Grigore, prinţul Paul de România.

• Ferma „Băneasa“, judeţul Ilfov: 28,43 hectare teren agricol, plus herghelie cu 28 cai şi 8 tineret pursânge englez şi 15 iepe pursânge englez şi următoarele autovehicule: 1 camion Chevrolet şi 1 bicicletă;

• Moşia „Mănăstirea“, judeţul Ilfov: 3.165,87 hectare teren agricol, plus 46 cai lipiţani pursânge englez şi următoarele autovehicule: 4 camioane autocar (2 defecte), 1 turism Jeep Willys şi 1 motocicletă (moşia Mănăstirea);

• Moşia „Mănăstirea“, judeţul Ilfov: 596,20 hectare de pădure, cu întreg inventarul necesar exploatării;

• Scroviştea, judeţul Ilfov: 16,38 hectare teren agricol, cu întreg inventarul necesar exploatării, inclusiv 1 camion Ford şi 1 bicicletă;

• Ferma „Snagov“, judeţul Ilfov: 29,50 hectare teren agricol (inclusiv vie şi livadă), cu întreg inventarul necesar exploatării, inclusiv 1 camion Autocar (ferma Snagov, teren arabil, vie şi livadă de pomi fructiferi);

• Domeniul Broşteni, judeţul Neamţ: 39.885,38 hectare de pădure, cu inventarul respectiv, inclusiv următoarele autovehicule: 1 camion Ford şi 1 turism Jeep;

• Palatul Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul şi bazinul din faţa castelului, cu inventarul respectiv;

• Palatul de la Scroviştea, compus din patru corpuri, cu un total de 210 camere, (palatul şi anexele în curs de construcţie), precum şi toate materialele de construcţie;

• Castelul Medieşu Aurit, judeţul Satu Mare, compus din 1 corp;

• Castelul Lăpuşna, judeţul Mureș, 6 corpuri cu un total de 23 de camere;

• Casa de vânătoare de la Lăpuşna: un corp cu un total de 40 camere, inclusiv parcul de 4 hectare;

• Comuna Scroviştea, Ilfov: 7 corpuri de clădiri rurale cu un total de 43 de camere cu inventarul respectiv.

Este important de precizat că dreptul la moştenirea acestor proprietăţi îi aparţine atât Regelui Mihai, cât şi prinţului Paul, dar şi fraţilor săi. Imediat după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 2011, Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale, a declarat: „Poţi să discuţi despre faptul că ai dreptul la o parte din averea lui Carol al II-lea, dar nu din toată averea Casei Regale. Regele Mihai nu revendică niciun bun de pe urma lui Carol al II-lea. Această noţiune de avere a Casei Regale nu înseamnă nimic. Prinţul Paul nu poate revendica Domeniul Peleş pentru că nu a fost nici măcar o secundă în proprietatea lui Carol al II-lea“.

 

Relaţia Paul de România-Truică-Marcovici

Înainte de a fi recunoscut de instanţele româneşti ca aparţinând Casei Regale din România, prinţul Paul de România şi-a vândut drepturile litigioase către firma Reciplia S.r.l., reprezentată, în contractul cu acesta, de Remus Truică. Acesta din urmă este nimeni altul decât fostul şef de cabinet al premierului Adrian Năstase, un individ despre a cărui avere s-a discutat mult, dar nimeni nu a reuşit să îi desluşească provenienţa. Reciplia S.r.l. a fost înfiinţată în 14 decembrie 2005, având ca unic acţionar un off-shore, Reciplia Ltd, iar la 11 luni de la înfiinţare, Reciplia S.r.l. a cumpărat toate drepturile litigioase ale prinţului Paul. Contractul a fost făcut, semnat şi ştampilat la avocatul Robert Mihăiţă Roşu, unul din partenerii Casei de Avocatură „Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii“.

Compania Reciplia S.r.l. este administrată de nimeni altul decât Marius Andrei Marcovici, fost consilier personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu şi asociat cu Truică în alte companii. La rândul său, Gabriel Zbârcea a fost nu numai coleg la „Mușat şi Asociaţii“ cu Ioana, fostă Tăriceanu, dar a fost şi şef al AVAS, în guvernarea premierului liberal. La momentul semnării contractului, la guvernare se afla Alianţa D.A., adică P.N.L. şi P.D.L., împreună cu U.D.M.R.

 

Chichiţele contractului

Parafat de unul dintre litigatorii de top ai Casei de Avocatură „Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii“, Robert Mihăiţă Roşu, contractul conţine o clauză care lasă loc la interpretări cu privire la cât de legitimă a fost întreaga afacere şi care demonstrează că nu a fost vorba despre o simplă cumpărare, de o persoană juridică, a drepturilor litigioase. Potrivit convenţiei dintre prinţul Paul şi Reciplia S.r.l., reprezentată de Remus Truică, „s-au transmis, de primul, fără nici o rezervă, toate drepturile prezente şi viitoare asupra bunurilor identificate în articolul 1 al contractului, precum şi asupra bunurilor identificate în actele adiţionale la contractul de cesiune“. Articolul 7 menţionează: „Odată cu intrarea în vigoare a prezentului contract, cedentul, la cererea cesionarului, e de acord să accepte subrogarea cesionarului în calitatea sa procesuală din cauzele aflate în curs de soluţionare, precum şi, dacă e cazul, din orice alte cauze civile care au legătură cu procedurile judiciare de restituire a imobilelor, aflate pe rolul instanţelor, iar cesionarul are dreptul de a continua aceste procese până la obţinerea hotărârilor definitive şi irevocabile“. Cu alte cuvinte, Reciplia S.r.l. poate interveni în nume propriu pentru a recupera de la stat proprietăţile înscrise în contract.

Articolul 10 din același contract conţine, însă, două clauze ciudate, una care priveşte numele celui pe care se va înscrie dreptul de proprietate al unui imobil recuperat, adică orice persoană dorită de Reciplia S.r.l., şi cea de-a doua, care conţine precizarea că Paul de România nu va vedea un ban în plus, faţă de cei stabiliţi strict prin contract: „Cedentul se obligă ca, pe măsura obţinerii în orice mod, pe cale administrativă sau pe cale judecătorească, a titlurilor de proprietate, a dispozițiilor de restituire (…) să coopereze personal sau prin mandat special cu cesionarul pentru îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară în termen de 3 zile (…), să se prezinte în faţa notarului agreat de Cesionar şi să semneze, în condiţiile legii, actele de transfer de proprietate în patrimoniul cesionarului sau al PERSOANEI AGREATE DE ACESTA, cu precizarea că preţul fiecărui bun e deja inclus în preţul care se achită conform prezentului contract şi nici o sumă suplimentară nu va mai fi plătită“.

 

Relaţia Truică-Marcovici-Silberstein

Remus Truică a fost şeful de cabinet al fostului premier Adrian Năstase şi s-a lansat în afaceri din această poziţie. La rândul său, Andrei Marcovici a fost consilierul personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu. Acelaşi Marcovici a fost administrator la una dintre firmele lui Truică, TRG Agent de Asigurare, unde Remus deţinea 30 la sută din părţile sociale, firmă radiată în prezent. Acelaşi Truică a fost asociat, printr-un off-shore, în compania Generic Pharma, STG Ventures Ltd, în spatele acestuia aflându-se, de fapt, consultanţii politici ai lui Adrian Năstase şi ai lui Tăriceanu, ulterior, Shimon Sheves, Tal Silberstein şi Gil Birger. Chiar Truică recunoştea că îi cunoaşte foarte bine pe cei trei din vremea în care a lucrat pentru Năstase şi s-au asociat, însă firma nu a avut activitate, spunea fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase.

Conexiunea Silberstein-Truică-Tahal-Zbârcea

Tăriceanu a fost consiliat de Silberstein prin compania First One Communication, creată prin asocierea firmei One Communication, deţinută la acea dată de Dan Andronic, RSLB şi GCS Issue Management Ltd, din Tel Aviv, ultima fiind condusă de Tal Silberstein. Interesant este că preşedintele RSLB, generalul (r.) Amnon Lipkin-Shahak (fostul şef al Tzahal – Armata izraeliană), a preluat, din 2001, şi conducerea Tahal Group-ului, o companie care se ocupă de proiecte de infrastructură. Tahal Group are în portofoliu şi firma Globe Trade Center, al cărei domeniu de afaceri este legat de imobiliare. Globe Trade Center deţine clădirea America House, de pe Şoseaua Nicolae Titulescu nr. 4-8, unde au sediul firma Reciplia S.r.l., cea care a achiziţionat drepturile litigioase de la prinţul Paul, şi Casa de Avocatură „Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii“. După cum am menţionat, contractul între Paul de România şi Reciplia a fost semnat chiar în prezenţa avocatului Roşu, de la „Ţucă Zbârcea şi Asociaţii“. Aceeaşi casă de avocatură reprezintă în continuare Reciplia atât în procesele în care compania încearcă să recupereze bunurile cesionate de prinţul Paul, cât şi în diverse alte dosare. Curios sau nu, tot în această clădire avea sediul şi firma lui Truică, pe care o administra Marcovici, TRG Agent de Asigurare.

Paul de România a cerut anularea contractului cu Reciplia

La mai bine de doi ani de la data încheierii contractului prin care Reciplia S.r.l. a devenit proprietara tuturor bunurilor pe care ar fi urmat să le recupereze Paul de România, acesta din urmă a cerut Tribunalului Bucureşti să anuleze contractul. De asemenea, prinţul Paul a cerut instanţelor în care încerca să îşi recupereze bunuri, iar Reciplia era intervenient, să nu permită acestei companii să fie parte în dosare. Astfel, în noiembrie 2009, Paul de România solicita instanţei să constate „nulitatea absolută a contractului privind transmiterea/cesiunea de drepturi cu privire la bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, certificat sub numărul 299/01.11.2006, astfel cum a fost completat şi/sau modificat prin actele adiţionale (…) şi obligarea pârâtei la plata de cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu“. În aceeași notă, Paul de România a solicitat instanţei să ia act de faptul că Reciplia nu poate interveni în nume propriu în dosarele în care se încearcă restituirea unei proprietăţi, dreptul acestei companii născându-se doar după obţinerea proprietăţii de către prinţul Paul, de la stat. Reclamantul, adică prinţul Paul, a explicat instanţei că, dacă permite intervenţia S.C. Reciplia S.r.l., atunci este imposibil de aplicat o anume clauză din contract: „În cazul în care cedentul va dori să îşi păstreze oricare dintre bunurile incluse în contract, sau valoric al bunurilor succesorale, acesta se obligă să plătească cesionarului cota de 50 la sută din valoarea imobilului respectiv. Or, această posibilitate a subsemnatului, de a opta pentru păstrarea oricărui bun retrocedat, posibilitate stabilită prin acordul părţilor, este practic anihilată dacă se admite cererea de intervenţie“.

În replică, cei de la „Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii“” au susţinut că „Subscrisa am acţionat cu bună-credinţă în exercitarea obligaţiilor asumate, am achitat preţul convenit de părţi şi am finalizat cu succes o serie de procese de restituire a unor bunuri. În acest scop, am apelat la opinii de specialitate, la numeroşi experţi şi avocaţi, am derulat ample acţiuni administrative şi judiciare, angajând cheltuieli consistente. De altfel, de la data semnării contractului de cesiune, A.S.R. Paul a primit mai multe milioane de euro, reprezentând avansul de preţ al drepturilor transmise prin cesiune“.

 

Manevra Paul de România – Caval – Videanu – Băsescu

Cu numai câteva zile înainte de a cere tribunalului anularea contractului dintre el şi Reciplia, în 15 octombrie 2009, Paul de România a încercat o altă afacere: să dea firmei S.C. Lot Invest S.r.l. drepturile litigioase date firmei Reciplia. În contractul de transfer exista, însă, şi o condiţie: ca firmei Lot Invest să îi fie transferate drepturile litigioase, trebuia să fie anulată sau încheiată convenţia cu Reciplia. Astfel că, în calitate de copermutant prim, Paul de România a transferat drepturile copermutantului second, adică firmei Lot Invest, A.S.R. devenind acţionar majoritar în companie. În aprilie 2011, Lot Invest a încercat să intervină într-un proces de restituire a unui bun, însă solicitarea i-a fost respinsă, pe motiv că este valabilă convenţia cu Reciplia.

Lot Invest îi are ca acţionari pe […?!] al României, Paul Philippe, Angelica Mihaela Ştefănescu şi Bogdan Marius Ştefănescu. Acesta din urmă este nimeni altul decât administratorul firmei ELIEST S.r.l., unde acţionari sunt Mariana Albu Vasilache (administratorul firmei „La Gondola Invest“, societate care administrează restaurantul La Gondola, deţinut, în fapt, de fraţii Caval – n.n.) şi Ristaurandoelite S.r.l. Această ultimă companie este administrată tot de Mariana Albu Vasilache şi e deţinută de firma Eurorent International Group S.r.l., deţinută de Radu Bogdan Iliescu, un apropiat al fraţilor Caval. Fraţii Caval au funcţionat pe aceeaşi reţetă ca Truică, au multe firme cu persoane interpuse, pentru a nu putea fi depistaţi în acte. Între fraţii Caval, concetăţeni cu fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, şi preşedintele de acum, Traian Băsescu, sunt legături vechi, de 10 şi chiar 20 de ani. De altfel, Băsescu i-a şi botezat copilul prinţului Paul, iar acesta din urmă este naşul fiului lui Nino Caval.

Paul de România a înţeles după 2008, că Băsescu este omul lângă care trebuie să stea pentru a-şi recupera o parte din bunuri. Deocamdată, însă, cel puţin pentru prinţ, şansele de a-şi recupera ceva sunt aproape de zero. Nu de alta, dar nici Băsescu şi oamenii lui nu fac muncă voluntară.

 

Descendenţa

Paul de România este nepotul lui Carol al II-lea, fiul cel mare al Regelui Ferdinand al României şi al Reginei Maria. În august 1918, în timpul Primului Război Mondial, Carol al II-lea şi-a abandonat unitatea militară pe care o conducea pentru a se căsători cu Ioana Maria Valentina Lambrino („Zizi“ Lambrino, 1898-1953), fiica unui general român. Căsătoria a fost oficiată la Chişinău, dar a fost declarată nulă de Tribunalul Ilfov în 1919. În 1920, din relaţia lui Carol al II-lea şi Zizi Lambrino s-a născut Mircea Grigore Carol Lambrino, tatăl lui Paul de România. Mircea Grigore Carol Lambrino nu a fost niciodată recunoscut oficial de Carol al II-lea, filiaţia lui Mircea Grigore fiind stabilită de-abia în 1955, printr-o decizie a instanţei de la Lisabona. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recunoscut, în 2011, hotărârea judecătorească de la Lisabona. Carol al II-lea s-a căsătorit, în 10 martie 1921, cu Prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei, căsătorie din care s-a născut Prinţul Mihai, viitorul Rege Mihai al României.

Din 1940, când a abdicat în favoarea Regelui Mihai, şi până în 1953, când a murit în Portugalia, Carol al II-lea a trăit în exil, alături de Elena Lupescu, cu care s-a căsătorit în 1947.

Paul de România a susţinut că moşteneşte 37 la sută din averea regală, plus partea de moştenire care i-ar reveni ca moştenitor al tatălui său, Mircea Grigore, plus partea de moştenire care i-a revenit lui Monique Urdărianu (urmaşa Elenei Lupescu), drepturi litigioase pe care Paul de România le-a achiziţionat de la aceasta. După fuga lui Carol al II-lea, Regele Ferdinand I l-a dezmoştenit, în 1925, luându-i acestuia orice drept de a beneficia de vreun imobil sau teren al Casei Regale. Singurul drept recunoscut de Ferdinand I lui Carol al II-lea a fost acela de a primi anumite sume de bani. Regele Ferdinand I scria: „Anulez dispoziţia cuprinsă în acest testament prin care lăsam fiului meu Carol toată cotitatea disponibilă şi hotărârea de a cuprinde în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia-Predeal împreună cu Castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente, cu sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelişor, precum anulez şi legatul caselor şi clădirilor din Bucureşti absolut necesare. Hotărăsc ca toată această cotitate disponibilă, atât imobilele de pe Valea Prahovei, cu sarcinile prevăzute, ca şi cele din Bucureşti, care sunt absolut necesare viitorului rege, să revină urmaşului meu pe tronul României din familia mea, iar în timpul minorităţii sale să se bucure de folosinţa şi de veniturile lor iubita mea soţie Regina Maria. Voiesc ca partea rezervatară ce se cuvine fiului meu Carol s-o primească în bani şi în efecte“. Potrivit testamentului formulat în iunie 1925, Regele Ferdinand I şi-a împărţit averea între Regina Maria, soţia sa, şi cei cinci copii.

Băsescu, atac la Regele Mihai I

În timp ce prinţul Paul de România se bătea în instanţă, umăr la umăr cu oamenii preşedintelui, pentru a revendica o parte din averea Casei Regale, preşedintele Traian Băsescu îl ataca, din senin, pe Regele Mihai I, la televizor. Principala problemă a lui Băsescu: de ce să îi retrocedeze statul român imobilele, dacă Regele a comis un act de trădare atunci când a abdicat? Nimeni nu a înţeles atunci de ce a ieşit brusc Băsescu să îl atace pe Rege. Însă, în lumina dezvăluirilor cu privire la averea Casei Regale, gestul preşedintelui Băsescu devine explicabil. „Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere“, a spus Băsescu. „Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (mareşalul Antonescu) era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alţii îi considerăm criminali de război – şeful de stat şi prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare, îl iertăm de toate păcatele?“, a conchis Băsescu.

Postat în 27 noiembrie 2012 13:53, aici: http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/atac-la-casa-regala-86678

Voichiţa Răşcanu

Republicat de Cotidianul, 27 decembrie 2012

http://www.cotidianul.ro/paul-lambrino-unealta-regimului-basescu-a-vandut-pielea-ursului-din-padure-203105/

N. red. 1) Am republicat textul autoarei cu scopul de face cunoscută cît mai multor români încă una dintre cele mai mari escrocherii ale „rechinilor imobiliari“, dar facem rezerva că persoana numită de autoare, cu multă obedienţă, „Regele Mihai“ este doar ex-regele Mihai I şi că a fost făcut rege prin dispoziţia dictatorului Carol al II-lea, căci Mihai de Hohenzollern nu a fost rege niciodată: el a fost doar regent şi a fost uzurpat din această funcţie chiar de către Carol al II-lea, la revenirea sa în ţară, adus de către Iuliu Maniu. Profesorul universitar Ion Coja opinează că regele Carol al II-lea este cel mai odios personaj din Istoria României – Istorie profanată de lichelele postdecembriste, care i-au adus osemintele nedemne şi le-au reînhumat în Biserica Domnească de la Curtea de Argeş, alături de ale marilor Domnitori ai României!

2) Prin expresia „averea Casei Regale a României“, folosită abuziv de autoare, trebuie înţelese „Domeniile Coroanei“, care aparţin, de jure şi de facto, statului român, domenii asupra cărora Casa Regală avea doar drept de folosinţă exclusiv în timpul exercitării funcţiei de rege de către şeful Casei Regale. Deci, oricum, este un abuz „retrocedarea“ acestei averi urmaşilor fostei Case Regale, căci aceştia nu au nici un drept asupra lor. Toată afacerea este o vastă şi veritabilă escrocherie, aşa cum reiese din acest material, bine documentat, dar îmbălsămat într-un verbiaj pro-regalist absolut neîntemeiat.

3) Sintagma „telenovelă mioritică“ este o ironie gratuită şi imbecilă. Adjectivul „mioritic“ a început să fie prea des folosit în mod ironic, de denigrare a poporului român, de către mulţi condeieri făcuţi peste noapte „ziarişti“ şi care preiau, automat, acest clişeu în care se subînţelege sensul dat de un academician de mîna a doua sau a treia, Nicolae Manolescu. Pentru interpretarea corectă a sensului spiritului poeziei Mioriţa, vezi „În apărarea Mioriţei“, de Ion Coja, aici: http://curentul.net/2010/01/15/in-apararea-miori%C8%9Bei/.

4) Voichiţa Răşcanu nu a subliniat îndeajuns că aşa-zisul prinţ «Paul „de“ România» este un impostor: e-adevărat, la începutul articolului, relevă că este vorba de „aşa-zisul prinţ de România, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea Grigore Carol“; în consecinţă, în toate menţiunile ulterioare, trebuia să scrie cuvîntul „prinţ“ numai aşa, între ghilimele. Un tribunal din judeţul Teleorman îl declarase „prinţ“ şi, parafrazîndu-i pe cei de la Academia Caţavencu, am putea spune că este un „prinţ judeţean“, chiar dacă şiÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a declarat, în februarie 2012, membru al „Casei Regale din România“, deşiRomânia este republică şi nu are nici o casă regală. Ca atare, impostorul Paul Filip Lambrino şi-a atribuit titulatura pompoasă „Alteţa Sa Regală“, numit astfel de către cvasitotalitatea condeierilor mercenari, şi participă, cu această „calitate“ apropriată, la diverse ceremonii oficiale organizate de instituţiilerepublicane. În consens cu propaganda pro-regalistă, care subminează securitatea naţională, după instalarea la conducerea TVR1 a liberalului-monarhist prin mimetism şi lichelism politic Claudiu Elvis Săftoiu, ex-director efemer şi pe deplin incompetent al S.I.E. – unde a fost proptit „fiindcă aşa a vrut sufleţelul“ Adrianei Săftoiu, nevasta de care, recent, a şi divorţat –, TVR1 a băgat în grila de programe emisiunea „Ora Regelui“, sub pretextul că „trebuie să ne cunoaştem istoria“, dar care, în fond, constituie un atentat la siguranţa naţională. Evident, iniţiativa introducerii acestei emisiuni a fost luată la P.N.L, unde domină „liberal-monarhismul“ – o contradictio in adjecto. În consecinţă, Alianţa Lege şi Ordine a decis, în mod întemeiat, să-i intenteze Televiziunii Române proces penal pentru încălcarea Constituţiei, dacă TVR1 nu scoate din grilă respectiva emisiune anticonstituţională. Dar de aceeaşi culpă se fac vinovate şi posturileAntena 3 şi Realitatea TV, care susţin o intensă propagandă promonarhistă prin care subminează securitatea naţională. De aceea, ar trebui incriminate şi acestea.

5) Ar trebui întrebat intransigentul ziarist Cristian Tudor Popescu dacă mai are doar temeri despre eventualitatea apariţiei „escadroanelor morţii“ – de care se temea în urmă cu un deceniu – sau şi-a schimbat atitudinea din frică în dorinţă! Fiindcă, de intransigent, a rămas intransigent. Dar, poate, acum „a deschis ochii“, şi el, precum trei dintre cei cinci pisoi pe care-i fătase pisica, fiind „toţi comunişti“; după două săptămîni, cei trei pisoi aveau să deschidă ochii, iar ceilalţi doi rămînînd tot comunişti. C. T. Popescu cum a rămas? Oricum, în eventualitatea apariţiei revoluţiei autentice, pentru români, făcută de români în favoarea românilor, inclusiv din acest articol se poate întocmi o completare a lungii liste cu cei care vor trebui executaţi, ca act revoluţionar, cum „teoretizase“ ideologul Gelu Voican-Voiculescu, aciuat în grupul conspiratorilor care au dat lovitura de stat din decembrie 1989.

http://www.altermedia.info/

JAFUL ȘI DEGRADAREA DIN ECONOMIA ROMÂNIEI POST-DECEMBRISTE

Academicianul Dinu C. Giurescu a emis în 2009 o părere amară despre situația economică a României. De atunci s-au scurs patru ani, care au împins și mai mult țara spre o prăpastie a istoriei sale, cel puțin egală cu cea fanariotă. Alături de cele spuse de academicianul istoric au trebuit adăugate și alte date de mizerie  din economia condusă de o pleiadă de afaceriști veroși și de politicieni veroși din așa-zisele partide democratice.

Dinu C. Giurescu spunea: Dl. Ministru al Economiei declara în ianuarie (2009), la reuniunea din Braşov a Partidului Democrat-Liberal: „La Ministerul Economiei am în vedere o politică de reindustrializare a României şi o politică de asigurare a securităţii energetice a României…; industria este cea mai importantă componentă de valoare adăugată brută la creşterea economică, a PIB” (sublinierea D.C.G.). Domnia Sa are dreptate când reaminteşte aportul industriei în economie; o face folosind conceptul de reindustrializare. Un demers corect – după toate probabilităţile. După Lovitura de stat, cu ajutor străin, din 1989, noii guvernanți au trecut la prădarea țării și la vinderea pe bază de mită a unui covârșitor de capacități de producție, fabrici, uzine, complexe agro-zootehnice, a bogățiile subsolului și a unor rețele de infrastructură vitale ale țării. Noii guvernanți, pe lângă faptul că nu au avut nicio legătură cu economia reală înainte de 1989, s-au triat dintre cei mai veroși trădători ai intereselor țării, motivând că jaful lor era justificat de ura împotriva lui Ceaușescu. Jaful economic la scară mare a devenit o practică nepedepsită de nicio autoritate sau de nicio lege. Au apărut peste noapte averi uriașe ale unor nemernici fără școală și fără experiență sau studii economice. Averile monstruoase realizate prin fraudă directă, sau prin falsuri și “inginerii” financiare tâlhărești nu au fost niciodată cercetate de conducerea statului, pentru că lupii nu vroiau și nu puteau să se mănânce între ei, indiferent din ce partid făceau parte (exista un singur partid, cel al bandiților cu gulere albe și al distrugătorilor de țară).  

Dinu C. Giurescu mai spunea: Un demers care ne aminteşte de industria existentă până în 1989 este idificator. Atunci, România era o ţară industrial-agrară. „Industrializarea socialistă”, aplicată cu rost, dar şi fără rost, a avut ca rezultat construcţia şi punerea în funcţiune a sute şi sute de fabrici, întreprinderi şi linii de producţie noi, răspândite în mai toate judeţele ţării. Istoria României în date (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003) consemnează principalele unităţi ale feluritelor ramuri, inclusiv acelea ale industriei uşoare şi alimentare, toate realizate sub regimul socialist, mai ales pe timpul conducerii statului de către Nicolae Ceaușescu.

Astăzi România importă aproape tot: chibrituri, săpun, cremă de pantofi, perii de dinţi, conserve de tot felul, cămăşi, haine, pantofi, aparatură casnică, aparatură electronică, hârtie, birotică de tot felul, vase de bucătărie, sticlărie, materiale de construcţii şi izolaţii, carne de pui, carne de porc, roşii, castraveţi, pepeni, mere, pere, căpşuni, struguri, caise, piersici… România agrară nu-şi mai poate hrăni locuitorii cu produsele solului şi recurge la importuri din Turcia, Grecia, Spania, Italia, Franţa, Germania, Ungaria. Combinatul „Comtim” de lângă Timişoara (1.000.000 porci anual) a fost falimentat şi închis în anii ‘90. Presa remarca de curând costul ridicat al cărnii de porc adusă din import!!! Mai există industria farmaceutică română? Rămâi mirat când farmaciile îţi vând un medicament fabricat în România. Măreâe structuri industriale au fost demolate și tăiate pentru valorificarea la fier vechi. Nu răspunde niciun guvern ? Tote structurile industriale distruse erau averea statului. De starea sau conservarea lor trebuia să răspundă guvernele și parlamentele ce s-au succedat. Va veni oare ora pedepsei populare _

De la o ţară industrial-agrară în anii ‘80, România este astăzi o ţară a tot importatoare, o piaţă de desfacere a produselor aduse din alte părţi. Are situația unei foste colonii !!!

Ce a devenit industria existentă în anii ‘80? Câtă a rămas, câtă a dispărut?

Poate că în unele cazuri tehnologia utilizată era depăşită şi nu mai putea fi valorificată în continuare. In alte cazuri, nu mai exista piaţă de desfacere – am pierdut-o pe propria noastră mână, mai ales, pieţele din Federaţia Rusă şi din alte părţi. Dar este aproape sigur că o bună parte din industrie a fost dată la o parte fără vreo motivaţie reală, ci numai din perspectiva câştigului strict personal. Răspunsurile vor veni cândva, dar nu curând.

In prezent, reindustrializarea este la ordinea zilei. Sau, cel puţin, aşa ni se spune. In realitate este inexistentă.

O refacere a industriei proprii va întâmpina, foarte probabil, o îndărătnică rezistenţă. Aceea a importatorilor. Aceea a grupurilor de interese şi a unei părţi a birocraţiei care se vor bate să nu se schimbe nimic. Se va adăuga dificultatea majoră a găsirii fondurilor necesare. Reindustrializarea va cere şi un consens al partidelor politice, indiferent de orientările lor programatice (toate cu nuanțe de stânga). Se va cere imperios schimbarea politicilor fiscale pentru ca întreprinzătorii, îndeosebi cei mici şi mijlocii, să se dezvolte şi să dea de lucru oamenilor. Se va solicita voinţă politică pusă în aplicare timp îndelungat. Dar cine să realizeze ceva pentru economia României ? Noul guvern Ponta, din decembrie 2012 ? Este un guvern care a tăiat toate fondurile pentru dezvoltare economică, iar suma infimă alocată investițiilor merge spre obiective neproductive. Toate acestea constituie bariere reale. Rămâne de văzut dacă şi în ce măsură vor fi înlăturate.

Reindustrializarea reprezintă o cale firească de revenire spre normalitate, de constituire a unei pieţe interne funcţionale pentru producţie şi consum. Următorii doi-trei ani vor arăta dacă România se va îndrepta pe acest drum sau dacă va rămâne o piaţă de desfacere a produselor din import, inclusiv hrana.

3 martie 2009

P.S. Am aflat şi de alte mărfuri importate şi vândute în pieţe: praz din Spania, usturoi din China şi Spania, varză din Polonia, morcovi din Israel. Stăm cum nu se poate mai bine!!

Pentru informarea opiniei publice şi îndeosebi a tineretului în vârstă de 18-35 de ani, am extras din volumul Istoria României în date, Editura Enciclopedică, 2003, unităţile de producţie industrială puse în funcţie între 1969 (Congresul al X-lea P.C.R.) şi 1989 (până la Congresul al XIV-lea).

A. Unităţi industriale: fabrici, întreprinderi, uzine, secţii. Astfel:

1969

Piese de schimb şi reparaţii de utilaj chimic (Găeşti)

1970

Fibre artificiale (Săvineşti); laminorul de 6 ţoli (Uzina de ţevi – Roman); laminorul de benzi la rece (Combinatul siderurgic – Galaţi)

1971

Laminor de benzi la cald (idem)

1972

Carton şi confecţii de carton (Drobeta Turnu Severin); anilină (Făgăraş)

1973

„Electro-Argeş” (Curtea de Argeş); alumină (Tulcea); amoniac (Slobozia); Combinatul metalurgic (Târgovişte); aparataj electric auto (Sf. Gheorghe)

1974

Prefabricate din beton (Timişoara); plăci aglomerate din lemn (Bistriţa); rulmenţi (Alexandria); lianţi şi azbociment (Fieni); plăci aglomerate din lemn (Miercurea Ciuc)

1975

RIFIL (Săvineşti); aparataj electrotehnic de joasă tensiune (Botoşani); produse din beton celular autoclavizat (Adjud); uree (Săvineşti); utilaj chimic (Borzeşti); tractorul cu încărcător hidraulic (Craiova); linie de ciment (Fieni); linie de var (Fieni); mecanisme şi transmisii (Reşiţa); locomotive Diesel electrice de 4000 CP (Craiova)

1976

Hidrofugarea uleiurilor provenite din ţiţei naftenic

1977

Feroaliaje (Tulcea); îngrăşăminte chimice (Arad)

1978

Aglomerate, la Combinatul siderurgic Galaţi; Hidromecanica II (Braşov); amoniac şi acid azotic (Tg. Mureş); mase plastice pentru construcţii (Bistriţa); aparate de măsurat şi control (Vaslui-Rediu)

1979

Ciment (Taşca-Bicaz); ţevi sudate (Zimnicea); noua rafinărie de petrol de la Borzeşti; instalaţii pentru producerea de normal-parafine (Piteşti); maşini unelte, accesorii şi scule (Baia Mare); Rafinăria Midia-Năvodari; sârmă şi produse din sârmă (Buzău); faianţă (Baia Mare); mase plastice (Sf. Gheorghe); amoniac (Făgăraş)

1980

Panouri electropneumatice (Bacău); aparate de măsură şi control (Suceava); produse sodice (Giurgiu); furnalul 3 (Călan, întreprinderea Victoria); acumulatori pentru autoturisme (Bistriţa)

1981

Materiale refractare (Turda); complexul de cracare catalitică pentru producerea de benzină, motorină şi gaze asociate (Piteşti); piese grele turnate din oţel (Lugoj); linia automatizată de turnare a pieselor complexe din utilaje de aluminium (23 August, Bucureşti); oxigen şi azot (Combinatul de îngrăşăminte chimice, Arad); primul laminor la Combinatul siderurgic Călăraşi; turnătoria de oţel la Combinatul de utilaj greu din Iaşi; piese turnate şi forjate din oţel (Bistriţa); ţevi inoxidabile şi oţeluri aliate la Uzinele „Republica” (Bucureşti); linia de fabricare a tuburilor de sticlă magnezia (Târgovişte); fibre sintetice (Câmpulung Muscel); utilaj minier (Tg. Jiu); piese turnate (Slatina); clorură de amoniu (Borzeşti); fenolacetonă (Brazi)

1982

Fabricarea în serie a strungurilor „Carusel” cu comandă numerică (Uzina mecanică Roman); materiale refractare (Brăila); producerea formolului şi acetonei (Brazi); laminor de benzi electrotehnice (Combinatul de oţeluri superioare, Târgovişte); prima autobasculantă Diesel electrică de 110 tone (Întreprinderea mecanică Mârşa, Avrig); prelucrarea cherestelei din lemn de plop (Cernavodă); instalaţia de separare electromagnetică a metalelor rare din nisipuri (Electroputere, Craiova); instalaţia de alchilamină (Râmnicu Vâlcea); izolatori de medie şi înaltă tensiune (la Electro-mecanica, Turda); celuloză chimică (Brăila); oţeluri speciale (Cristuru Secuiesc).

1983

Plăci aglomerate din lemn (Palas-Constanţa); laminorul de ţevi de 20 ţoli (Întreprinderea de ţevi, Roman); sulfură de carbon (Brăila); instalaţia de alchilare cu acid fluorhidric (Teleajen); instalaţia de producere a cauciucului polibutadienic (Brazi); polipropilenă (Teleajen); combinele autopropulsate de recoltat porumb (Întreprinderea de autocamioane Braşov); instalaţia mobilă de sudat şine de cale ferată (Braşov); întreprinderea de biosinteze (Calafat); instalaţia de foraj multifuncţional (Ploieşti)

1984

Rulmenţi (Bârlad); „Mecanica” Vaslui; amidon şi glucoză (Calafat); locomotiva Diesel electrică de 1100 CP (23 August, Bucureşti); prelucrarea maselor plastice (Tulcea); uzina cocsochimică (Reşiţa); nutreţuri combinate (Zalău); ciment Medgidia II; fibre sintetice (Caransebeş)

1985

Tramvaie cu comandă multiplă (Timişoara); troleibuze (Iaşi)

1987

Utilaj tehnologic (Bistriţa); ferite (Urziceni); „Electrotimiş” (Timişoara); ţevi (Slatina); utilaj minier (Satu Mare); Combinatul metalurgic (Tulcea)

1988

Uzina de prelucrare a minereurilor de cupru (Zlatna)

Nu au fost incluse în această enumerare: construcţiile de nave maritime, hidrocentralele, deschiderea de noi mine, metroul bucureştean, platformele de foraj maritim, instalaţiile de foraj minier, Canalul Dunăre-Marea Neagră, extinderile la uzinele sau întreprinderile existente, şantierele de irigaţii; construcţiile de locuinţe; noua amenajare a cursului Dâmboviţei (Bucureşti).

B. Unităţi de producţie din industria uşoară şi alimentară, intrate în producţie între 1969-1989, în ordinea cronologică a punerii lor în funcţiune:

1969

Fabricile de: zahăr (Buzău); articole de sticlărie (Bucureşti)

1971

Filatura de bumbac (Slobozia)

1972

Produse lactate (Tg. Jiu)

1974

Sticlărie pentru articole de menaj (Bistriţa); Filatura de bumbac (Alexandria); porţelan pentru menaj (Curtea de Argeş)

1975

Textile (Năsăud); malţ (Reghin); mobilă (Curtea de Argeş); mobilă modulată (Arad)

1976

Ţesătorie de bumbac (Baia Mare)

1977

Relon V (Săvineşti); tricotaje (Focşani)

1978

Confecţii (Scorniceşti); vase emailate (Sighişoara); ţesături din in (Paşcani); zahăr (Paşcani); mobilă din panouri înobilate; mobilă corp (ambele la Bistriţa)

1979

Confecţii (Sighetu Marmaţiei); bumbac cordat (Tg. Lăpuş); confecţii (Vulcan); vase emailate (Focşani)

1980

Confecţii (Săveni, jud. Botoşani); mobilă (Bălceşti, jud. Vâlcea); filatură de bumbac cordat (Negreşti, jud. Vaslui)

1981

Mobilă (Pucioasa); filatură de bumbac (Murgeni, jud. Vaslui); fire artificiale (Viscofil, Bucureşti); mătase („Victoria” din Iaşi); filatura de bumbac (Abrud); tricotaje (Panciu, jud. Vrancea); ulei de in şi soia (Ţăndărei); zahăr (Ianca)

1982

Tricotaje (Nehoiu, jud. Buzău); mobilă stil (Nehoiu, jud. Buzău); filatură de bumbac (Flămânzi, jud. Botoşani); scaune pliante (Câmpina); conserve şi semiconserve din peşte (Constanţa); bere (Bragadiru, Bucureşti); mătase (Brăila); zahăr (Arad)

1983

mobilă (Tg. Mureş); textile neţesute (Râmnicu Vâlcea)

1984

Mobilă (Tecuci); industrializarea sfeclei de zahăr (Timişoara); furnire estetice (Comăneşti)

1987

Confecţii (Curtea de Argeş)

Ce a mai rămas astăzi din toate aceste unităţi de producţie?

NOTĂ : Enumerările distinsului academician sunt departe de a se aropia de cruda realitate. Pe desupra, România se găsește și pe panta unei decadențe morale și spirituale de neimaginat.

http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/

PIERDERI DE CREANȚE EXTERNE DATORITĂ DEZASTRULUI POLITIC ȘI ECONOMIC DE DUPĂ 1990

Informații trunchiate despre pierderile externe datorate incompetenței guvernelor de după 1990, dar șiHOȚIEI institualizate în România capitalistă.

In 1989 sumele pe care Romania le avea de recuperat din strainatate erau consistente. Acum, in 2011, lista s-a subtiat si nu pentru ca banii au fost recuperati, ci pentru ca unele datorii au fost sterse, preluate de investitori interesati sau pur si simplu s-au pierdut.

In 2005 datoria Irakului catre Romania era de 2, 6 miliarde de dolari. Relatia privilegiata pe care Nicolae Ceausescu a avut-o cu Sadam Hussein a facut ca Romania sa investeasca enorm in Irak. Noi le-am facut drumuri, foraje petroliere, cai ferate, fabrici ciment si armament, lucrari de irigatii. Ei ar fi trebuit sa ne dea petrol si bani.

Ce s-a intamplat cu datoria? Clubul de la Paris, aceeasi instanta care in 1981 obliga Romania sa-si plateasca datoriile, in 2005 ne-a cerut sa iertam datoria statului irakian in proportie de 80%, mai bine de 2 miliarde de dolari, iar restul datoriei a fost esalonat pe 23 de ani cu 5 ani de gratie. Prin urmare, Irakul isi termina de platit datoriile abia in 2028.

Acelasi model s-a aplicat si in cazul altor tari. Romania a fost obligata sa uite de banii pe care ii avea de primit.

In 2007, printr-un acord semnat, s-a redus datoria externa a Mozambicului fata de Romania cu 90%, cu conditia ca restul s-o plateasca.

In 2007, Mozambicul se arata dispus sa dea proprietati in locul datoriei. Ciudat lucru, dar noi nu doar ca nu primim proprietati in Mozambic, ci iertam o datorie de 126 de milioane de dolari.

Krivoi Rog, Ucraina. Un loc in care Romania a investit enorm: aproape un miliard de dolari. Acum aceasta investitie nici macar nu apare pe vreo lista oficiala pentru recuperare.

Dolinska. Un oras ucrainean cu 20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de Romania. Pentru cei mai multi dintre noi, numele nu inseamna nimic. Orasul este construit de romani. Noi le-am facut spitalul, scoala, primaria, blocurile si drumurile.

Langa oras se intinde combinatul, un colos pe 1300 de hectare. Povestea esecului de la Krivoi Rog incepe in 1986, cand cinci tari socialiste au inceput lucrarile la acest obiectiv imens, din care urmau sa primeasca minereu. In ’97, ucrainienii au oprit lucrarile si acolo totul s-a transformat intr-o tinta pentru hoti. Unul dintre fostii angajati are curajul sa vorbeasca.

„O sleahta de hoti si de mafioti. O caracatita, un fel de panza de paianjen, care e impenetrabila acolo„, spune Costel Paun, fost angajat Krivoi Rog.

La „Romania, te iubesc” s-a aratat anul trecut povestea de la Krivoi Rog. Statul roman inca mai plateste 2 milioane de dolari pe an pentru paza si conservarea mamutului industrial.

Mafia ucraineana si-a facut de cap aici si a furat cat de mult a putut. Pe teritoriul lor ucrainenii fac ce vor. Pare sa nu mai conteze ca romanii au si ei drepturi in combinat. Explicabil intr-un fel: de la Ministerul Economiei n-a mai fost acolo nici un control de ani de zile.

In schimb, au acces nemijlocit ucrainenii si daca ei nu vor, acolo nu misca nimic.

In urma reportajului difuzat la „Romania, te iubesc”, ministrul Adrian Videanu a trimis prima data dupa mai bine de 10 ani Corpul de control al ministerului in Ucraina. Concluzia cercetarilor? Totul este sub control, doar ca Romania ramane cu inca o gaura in buget. Neagra.

Si in tara lui Fidel Castro Romania a investit enorm. De la armament la tractoare sau camioane. Pe vremuri primeam tutun sau zahar cubanez. Acum, nu mai primim nimic. O datorie care depaseste un miliar de dolari. Unul dintre cele mai importante obiective facute de romani acolo este uzina de crom-nichel Las Camariocas

Cubanezii au inghetat relatiile cu noi si, desi recunosc datoria istorica, incearca s-o uite.

Neglijata de autoritatile noastre, din incompetenta sau interes, recuperarea datoriilor externe a devenit mana cereasca pentru mai multe companii private. Fostele firme de comert exterior, multe dintre ele anexe ale securitatii, au intrat in acest joc sau mai bine zis, n-au iesit. In regimul Ceausescu toate contractele treceau prin intreprinderile de comert exterior.

Dupa Revolutie multe din firmele statului s-au privatizat si au recuperat datoriile Romaniei diect in conturile lor, iar statul nu a mai primit mare lucru.

Cazul Siriei este relevant. Romania a facut acolo rafinarii, fabrici de ciment, combinate chimice, irigatii pe mii de hectare. Investitiile s-au derulat prin Industrial Export, o companie a statului.

In 1990 datoria Siriei se ridica la o suta de milioane de dolari. Dupa revolutie, Industrial Export a recuperat in conturile proprii 36 de milioane de dolari.

Secretarul de stat, cel care se ocupa de recuperarea datoriilor eterne, habar n-are de soarta celor 36 de milioane venite din Siria.

Libia. Relatia deosebita a lui Ceausescu cu colonelul Ghaddafi a fost fructificata in nenumarate contracte comerciale. Noi am facut in Libia drumuri, zeci de scoli, sute de blocuri, am exportat arme.

Libienii au fost marinimosi si au permis romanilor sa concesioneze un camp petrolifer, Murzuk. Pe 20 de ani cu posibilitate de prelungire. Pana in 1993, statul roman a investit acolo peste 50 de milione de dolari.

Guvernul Văcăroiu vinde concesia unor spanioli. Tranzactia se deruleaza prin Rompetrol, companie a statului. O parta din plata se face la incheierea tranzactiei, iar restul de bani 85 de milioane de dolari urmand sa fie platiti in timp. Rompetrol se privatizeaza, iar cele 85 de milioane

Reprezentantii companiei petroliere sunt cat se poate de fermi, nu au de gand sa dea statului nici un ban.

Asa ca incompetenta sau interesul celor de la Finante adauga noi sume pe lista banilor pierduti de Romania. Mai trebuie precizat doar ca din zacamintele din Murzuk, inainte de criza libiana, s-a scos doar anul trecut petrol de peste 1 miliard si jumatate de dolari.

In plus, din Libia au mai ramas de recuperat si alte cateva zeci de milioane de dolari pentru drumurile facute de romani.

Egiptul ne datora in 1989 470 de milioane de dolari. Acum datoria a disparut.

Inainte de 1989 Romania a construit in Egipt fabrici de ciment si de produse chimice, a construit linii electrice de inalta tensiune, conducte de alimentare cu apa pe zeci de kilometri. Investitii extreme de costisitoare in schimbul carora am primit in anii 90 detergenti de tip Jax si Smash sau insecticide.

Fostul deputat PSD, Iosif Armas este unul dintre multii afaceristi care au profitat de pe urma datoriilor pe care le avem de incasat. Numele lui Armas este asociat printre altele cu distrugerea statiunii Baile Herculane pe care a cumparat-o in conditii dubioase in 2001.

In 1999, in timpul guvernului Isarescu, s-a prezentat la Ministerul de Finante si si-a oferit expertiza pentru recuperarea datoriei de 72 de milioane de ruble, echivalentul a 72 de milioane de dolari din Vietnam.

Din 72 de milioane, noi ne-am ales cu orez in valoare de 18 milioane de doalri pe care l-a vandut Armas.

Este foarte interesant cum datoria Angolei estimata la aproape 20 de milioane de dolari s-a plimbat la mai multe companii, in mai multe tari.

In 1998 , in timpul guvernului Radu Vasile se cesioneaza datoria Angolei catre Cobbham International Investements . In anul 2000, aceiasi datorie este data firmei Argirom condusa de Iosif Armas care se obliga sa plateasca 15% din valoarea initiala. Adica in jur de 2,7 milioane dolari. In 2003, guvernul Nastase cesioneaza datoria firmei Maxima Grup.

Guvernantii Romaniei au vandut creante intr-o totala lipsa de transparenta. Pe ascuns, fara licitatii. Banii munciti de romani inainte de 1989 s-au scurs in buzunarele speculantilor.

In lume sunt companii care s-au specializat tocmai pe cumpararea datoriilor de la tari aflate in imposibilitatea de a se apara.

Aceste companii, un fel de fonduri de investitii in datori, au fost numite Fondurile Vulturului.

Tim Jones lucreaza pentru o organizatie non-guvernamentala britanica care lupta impotriva acestor fonduri. Un scandal imens care a avut in centru Romania si Zambia a fost declansat acum cativa ani la Londra. Pe malurile Dambovitei, nu s-a auzit insa nimic.

Cand datoriile Zambiei au inceput sa fie sterse de anumite guverne, cateva companii private au cumparat datoriile pentru bani foarte putini. Una dintre ele a fost Donegal International care a cumparat datoria catre Romania.

Zambia datora Romaniei aproape 30 de milioane de dolari. Guvernul Radu Vasile a vandut, pe ascuns, catre „Donegal”, o companie cu sediul in Insulele Virgine, datoria Zambiei cu pretul cu putin peste 3 milioane de dolari. Adica 10% din valoarea datoriei.

Donegal International a dat in judecata Zambia si a cerut sa ii fie platite 55 de milioane de dolari in contul datoriilor pe care le rascumparase de la Romania.

Ei au cumparat de la Romania pentru 4 milioane de dolari si apoi au dat in judecata guvernul din Zambia. Pana la urma au reusit sa castige 15 milioane de dolari .

In urma procesului, Zambia a fost obligata sa plateasca 15,5 milioane de dolari fondului. Buna investitie, nu? Un profit de 12 milioane de dolari pentru Donegal. Pentru Romania? Un minus de 27 de milioane.

Cazul a fost extrem de controversat. Insusi primierul britanic de atunci, Gordon Brown, a luat atitudine impotriva practicilor prin care speculantii de creante se imbogatesc.

Fondurile Vulturilor si-au gasit un loc propice in Marea Britanie pentru a se dezvolta. Au facut cuib si multi pui. De anul trecut, din aprilie, insa, la presiunile mass media si organizatiilor non-guvernamentale, membrii parlamentului au hotarat sa schimbe legislatia . De anul trecut, nici o companie britanica nu mai poate cumpara datorii in contul tarilor africane sau al celor din lumea a treia.

Masura luata de britanici a avut ecou si in Romania. Ministerul de Finante refuza acum sa mai negocieze cedarea creantelor. Nu mai cedeaza creante, dar nici nu face mare lucru pentru recuperarea datoriilor. Miliarde de dolari.

Multe din tarile care au datorii catre noi au posibilitatea sa plateasca. Dar nu o fac pentru ca la noi nici macar nu se stie bine cine ar trebui sa se ocupe de acesta problema. Asa ca nu ne recuperam banii, dar ne imprumutam. Pana cum Romania este datoare la altii mai bine de 90 de miliarde de euro.

Sursa Presa 2011

http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/

14 răspunsuri la Recensamintul Ruinarii Romaniei

  1. andreicagogu spune:

    NUMAI DACA S-AR GASI UN MILITAR CARE SA ACTIONEZE CA OMOLOGUL DIN SINGAPORE

    Apreciază

  2. Teodor Ghitescu spune:

    Fara mobilizarea invatamantului superior in constientizarea dezastrului tarii si cauzelor lui, noua generatie nu se va polariza in jurul vre-unei personalitati proromanesti care ar putea apare! Deocamdata nu avem inca un om ca maresalul Ion Antonescu, dispus sa se jertfeasca pentru viitorul romanilor si Romaniei!

    Apreciază

    • Citadela spune:

      Maresalul ANTONESCU nu a facut altceva decit sa execute un ordin al hitleristilor de la Berlin si DIRECT prin ei ordinul dat de bancherii de pe Fifth Avenue, NY si Londra care l-au finantat si CRESCUT pe Hitler. Daca vrei sa iesi din marasmul minciunilor si a deformarii istorice servite de „parteneri” pe banda este esential sa te orientezi dupa REALITATE, nu fantezii bagate-n capul nostru de zeci de ani cu scopul precis de a fi COTROPIT SI STIRPIT CA O FIINTA NEMERNICA SI JOSNICA asa cum esti considerat de OCCIDENT.

      Antonescu ar fi fost erou daca 1. Intelegea si accepta motivul suprem strategic alui STALIN de anexare a acelor teritorii inainte de nenorocirea care se apropia(WW II) si 2. refuza sa lupte alaturi de maniacii genocidali fascisti(uite-i pe MONSTRII HIDOSI cum au rasarit din nou in Ucraina si-si EXTERMINA la comanda bancherilor populatia civila si TINERETUL, sperma CEA MAI sanatoasa a albilor de pe TERRA!!!) si s-ar fi retras in munti ca IOSIF BROZ TITO SI MAO care au dus PINA LA CAPAT lupta de guerila impotriva imperialistilor – bancheri si astfel au refuxat sa fie sclavi la modul ABSOLUT si deocamdata IREVOCABIL asa cum suntem noi astazi.

      Apreciază

  3. mariana spune:

    ce am citit stim de mult; ma intreb cine e in stare sa faca ceva ca cei vinovati sa plateasca si situatia tarii sa devina cea ce am sperat ,si pt. ce am luptat.

    Apreciază

    • Lupul Dacic spune:

      Oare de ce astepti ca altcineva sa faca curat la tine in casa?

      Apreciat de 1 persoană

      • Traian Ioan spune:

        Re: Alternativă la religii este Adevărul!
        [url=https://lupuldacicblogg.wordpress.com/ce-s-a-distrus-in-24-de-ani/]Eu vreau să fac curat [/url] la mine în casă dar mă lovesc la tot pasul de laşi care nu vor să mă judece şi să se lase judecaţi pentru a ne corecta reciproc, nu pentru a ne pedepsi cum au vrut evreii, până acum.
        Niciun Român nu-i vinovat de dezastrul din Ţara noastră!
        Vinovaţi sunt numai evreii imbecili care se cred aleşi de Iehova, dumnezeul lor imaginat de rasistul mincinos, hoţ şi criminal, Moise cu care să conducă lumea. Moise a furat până şi numele Creatorului Sântio, ştiut de Strămoşii noştri de pe vremea Zeului nostru Zalmoxe, şi l-a tradus în limba lor, Iehova (Sânt Io).
        Voi chema Biserica Ortodocsă Română la judecată; va trebui să vină pentru că nu are de ales! Minciunile evreieşti nu mai trebuie propovăduite ca până acum. (Ezechiel 3:20 – 27)
        Postat, sâmbătă, 21 martie 2015, ora, 05:47
        Citiri, 904432

        Apreciază

  4. Citadela spune:

    Raspuns acestui mesaj:
    „Sunt multe articole interesante (arheologie, modelul cooperatist,etc.) pe blogul d-nei E.Corbu
    http://emiliacorbu.ro/

    “Rezultatul a fost că în 50 de ani de comunism au apărut trei generaţii, practic populaţia ţiganilor nomazi triplându-se. Acest lucru s-a petrecut în toate ţările fostului lagăr comunist şi prin urmare este o problemă internaţională, o moştenirea comunistă şi nu o problemă a României.”

    ………………
    Sunt efectiv socat si profund scirbit cum o femeie de profesie istoric-sociolog, UMANIST(vorba aia, in slujba BINELUI OAMENILOR si a populatiei Romaniei AIA CARE ESTE!) poate populariza cresterea populatiei unei etnii ca fiind O PROBLEMA si o “mostenire a comunismului”!!!

    De ce oare nu afirma pe fata ca este o fascista adepta a epurarilor etnice pe baza rasiala ca sa stim macar o treaba.

    Fara sa-si dea seama, macar a confirmat superioritatea socialismului si a comunitatii socialiste est europene legata de cresterea populatiei, in opozitie cu LICHIDAREA SI EXTERMINAREA EI SISTEMATICA PE FATA SI PE ASCUNS ASA CUM SE PETRECE astazi condusi de idolii si in aparenta, din ce afirma, modelele ei de viata emulate din occident.

    Apreciază

  5. Marry Luo spune:

    Nici dupa asasinarea lui Mihai Viteazul, criminalii nu au raspuns penal, nici dupa asasinarea lui Ion Antonescu, criminalii nu au raspuns penal, nici dupa asasinarea lui Nicolae Ceausescu asasinii nu au raspuns. Despre ce vorbim, Gorbaciov a pus o gasca de flirusi si ari antiromani la conducere, iar acestia au numit procurori, judecatori, ministri, etc. Cine pe cine sa traga la raspundere?

    Apreciază

  6. Ovidiu-Florin spune:

    Eu am 26 de ani,trăiesc de la 18 ani în altă țară pentru acasă na mai trăit Ceaușescu.

    Respect pentru această pagină,fără cuvinte.
    Îmi pare rău de Ceaușescu și toată averea națională ce a lăsat-o în mâinile hoților din politica și asociații..să mai zică cineva ca Ceaușescu a fost rău și nu a făcut nimic, voi acasă în țară ați trăit după spatele lui până și asta va fost furat,ca acum să importați până și hârtie igienica.ce dezastru și ce încurcătură cu regi peste noapte Paul sugeameai!!!sau vii din nou și poate vrei și pentru supt bani și terenuri? mai are rost să te enervezi și să înjuri pe toți sfinții??
    Păcat, trist și îmi dau lacrimile serios după câte am citit aici acum înțeleg de ce în Germania niciodată nu se vorbește despre regii ăștia românești,sunt atâtea documentare despre casa regala și până unde a ajuns în lume dar niciun documentar nu amintește de nici un membru din România.
    Istorie furată și tara la fel,prin ce fel mai ai curajul să îți arăți valori de Român după ce citești aici totul despre România rescrisa.
    Până și lacrimile mele sunt păcat să mi le vărs, îmi para rău și regret că nimeni dar nimeni nu își arata un interes adevărat în folosul tarii.ce să mai te întorci acasă? POATE ĂSTA E CHIAR PLANUL, NOI CEI TINERI SĂ PLECAM TOȚI ȘI SĂ LĂSĂM LOC PENTRU NOUA RASĂ DE ROMANI,SA FIM SERIOȘI… O VOCE ÎMPOTRIVA ATÂTOR CORUPTI ȘI IMPOTRIVA LEGISLAȚIEI…

    Apreciat de 1 persoană

  7. costeltiti spune:

    Acele intreprinderi distruse au fost copiate de mine de pe un nomenclaror statistic al Romaniei care a fost distrus dupa 1989 iar eu le-a scris bob cu bob acasa si apoi le-am postat pe WP

    Apreciază

  8. costeltiti spune:

    Reprezinta parte din istoria Romaniei socialiste cu realizarile net superioare ale socialismului pe care-l hulesc hotii si mafiotii acum – democratia a distrus ce a construit socialismul

    Apreciază

  9. markus spune:

    Voi nu stiti ca crizele acestea sunt create pentru a instaura regimul absolut de dominare a planetei? Voi nu stiti ca astia il asteapta pe Antihrist si ca il vor pune sef peste toti? Nu stiti ca vor sa puna cip-uri la toata lumea?

    Apreciază

  10. yo spune:

    In concluzie……………..Romania experiment, astia ne vor morti si disparuti, avem ceva ce-si doresc foarte mult si gloata romana e mintita si intoxicata si pensionari militari mituiti si santajati ca sa nu faca nimic……………………urate vremuri, pe ceausescu de ce l-au impuscat?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s