SPRE CE NE INDREPTAM? SUNTEM CONTEMPORANI CU MOARTEA UNEI TARI?


Articol din 2014

…Un     ” ULTRA” NATIONALIST !

 O ţară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituţiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învăţământului, distrugerea sistemului public de sănătate şi pierderea celui propriu de asigurări, cât şi prin „conlucrarea“ tuturor acestor factori.

Este cazul României.

                               După decembrie 1989 a avut loc lichidarea, la propriu, a peste 90% din industria românească, odată cu reducerea masivă a producţiei meşteşugăreşti, în timp ce întreprinzătorii autohtoni par mai curând ignoraţi de forurile de decizie.
VEZI AICI, PANA LA CAPAT.FOARTE IMPORTANT

                      În prezent, la ordinea zilei este privatizarea (vânzarea) resurselor minerale şi energetice, însoţită de afirmaţia – nedemonstrată – a independenţei energetice a ţării!

Harta întocmită de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale arată că toate zonele României, inclusiv platoul aferent al Mării Negre, sunt cuprinse în perimetrele de exploatare acordate la 26 companii străine.

Cu ce rămân cetăţenii acestei ţări în urma acestui val de explorări-exploatări? După contractele aflate în lucru, cu foarte puţin şi, în plus, la cheremul celor care efectuează forajele. Adio, independenţă energetică!

1)  Vînzarea ţiţeiului şi gazelor naturale din România la preţul de pe piaţa mondială. Pe baza Legii nr.555/2004 a privatizării PETROM, votată de PSD, PNL, PD, PC şi UDMR, în perioada 2005-2014 firmele care exploatează în România ţiţei plătesc Statului Român numai 2-3 dolari/baril, iar pentru gazele naturale doar 4-5 dolari/1.000 m3, indiferent de preţul acestora la bursă. Singurul partid,  Partidul România Mare a votat împotriva acestei legi şi, ulterior, a acţionat pentru abrogarea ei. Datorită PSD, PDL, PNL, UNPR, UDMR şi PC, care menţin nemodificate prevederile Legii nr.555/2004, la Bugetul de Stat nu se încasează anual 7-10 miliarde euro.

2) Modificarea redevenţei miniere stabilită de Regimul Iliescu-Năstase prin Legea nr.85/2003, Legea minelor menţinută de Regimul Băsescu-Tăriceanu-Boc. La art.45 din Legea nr.85/2003 au fost stabilite cele mai mici redevenţe miniere din lume pe care le plătesc la Bugetul de Stat titularii licenţelor de expolatare. Aceste redevenţe sunt de :

a) 0,35 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;

b) 0,40 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru argilă, nisip şi pietriş;

c) 0,70 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere;

d) 3 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru marmură, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale;

e) 4 euro/1.000 litri pentru ape minerale naturale;

f) 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu, de metale nobile, radioactive, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice.

3) Modificarea redevenţei petroliere şi a gazelor naturale stabilită tot de Regimul Iliescu-Năstase şi menţinută de Regimul Băsescu-Tăriceanu-Boc prin Legea nr.238/2004, Legea petrolului şi respectiv prin Legea nr.35/2004, Legea gazelor. Aceste redevenţe sunt cele mai mici din lume.

Toate redevenţele trebuie majorate substanţial şi aduse spre sau la nivelul maxim practicat de ţările care au astfel de bogăţii naturale.

În timp ce Regimurile Ilescu-Năstase şi Băsescu-Boc au dat pe nimic uriaşele bogăţii naturale din România, aceleaşi regimuri s-au plîns că nu au bani şi ca urmare au introdus bugetele de austeritate şi au recurs la împrumuturi externe de circa 150 miliarde euro, cu dobînzi de peste 10 miliarde euro. În plus, chipurile din lipsa banilor, bugetarii care şi-au cîştigat în instanţă drepturile salariale le vor primi eşalonat în perioada 2012-2016 sau şi mai tîrziu. Regimul Băsescu-Isărescu-Boc şi Curtea Constituţională nu au făcut nicio eşalonare, măcar pe aceiaşi perioadă, în domeniul profiturilor uriaşe obţinute de către firmele care jefuiesc bogăţiile naturale din România. Pentru aceşti asasini economici, Regimul Băsescu-Isărescu-Boc este mumă, iar pentru cetăţenii români este ciumă !

Parlamentarii PSD, PNL şi PC nu au curajul să formuleze amendamente la proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2012 vizînd creşterea substanţială a veniturilor pe seama resurselor naturale.

4) Rezilierea contractelor cu ,,băieţii deştepţii” care cumpără la preţuri mici energie electrică produsă în România pe care apoi o vînd scump Statului Român şi la export. Un singur om, preşedintele Băsescu a recunoscut la televiziune că a fost învins de ,,băieţii deştepţi” din energie. Dar Opoziţia şi Puterea de ce se lasă învinse? De ce comisioane şi sponsorizări au beneficiat? De ce DNA şi Parchetul, poate şi ANI, nu acţionează pentru respectarea legii şi nu ajută Puterea şi Opoziţia pentru sporirea veniturilor la Bugetul de Stat cu cîteva milarde euro pe an?

5) Eliminarea scutirilor din Codul fiscal (Legea nr.571/2003) acordate de Regimul Iliescu-Năstase şi menţinute de Regimul Băsescu-Tăriceanu-Boc pentru firmele care exploatează şi exportă direct din România produse petroliere şi gaze naturale. În timp ce în multe municipii şi oraşe, precum şi în numeroase comune şi sate nu se asigură gaze naturale pentru încălzirea locuinţelor şi pentru consumul casnic, firmele străine (mai ales OMV din Austria) folosesc gazul metan românesc, achiziţionat cu 4-5 dolari/1000 m3, pentru export şi pentru producerea de curent electric la Centrala de la Brazi. Opoziţia şi Puterea sunt generoase cu firmele străine, iar pentru populaţie şi firmele româneşti se facturează gazele naturale la preţurile de import din Federaţia Rusă prin firme căpuşă, neglijate şi acestea de Parchet şi DNA.

Acum, când se reinstalează criza în Europa, cînd unii specialişti vorbesc de prăbuşirea zonei euro pînă la Crăciun şi apoi dispariţia Uniunii Europene, este necesar ca Opoziţia să ajute Puterea ca să sporească veniturile la Bugetul de Stat, valorificând prin amendamente sursele menţionate mai sus.

Românii au aflat despre marile demonstraţii împotriva măsurilor de austeritate din Grecia, Portugalia şi Italia. În România, Opoziţia nu cheamă populaţia la manifestaţii paşnice împotriva jefuirii bogăţiilor naturale şi contra genocidului practicat de actuala Putere, consiliată de FMI şi Banca Mondială. Cu toate programele şi bugetele de austeritate ale Guvernelor Boc I-V se prăbuşeşte economia românească, iar datoriile externe cresc cu circa 2 miliarde euro pe lună şi la dobînzi tot mai mari. Opoziţia nu cere guvernatorului BNR şi Guvernului Boc V să aducă în România rezerva de aur a Ţării care a fost dusă în bănci străine pentru păstrare şi pentru a le plăti sume uriaşe. Opoziţia nu are voie să introducă la Senat o moţiune simplă pe tema datoriilor externe şi a programului de rambursare a lor !

B) Opoziţia este naivă din cel puţin următoarele motive:

         1. A cedat funcţia sigură de Preşedinte al Senatului României prin excluderea din PSD a domnului Mircea Geoană. Practic, Opoziţia a dat pasărea din mînă pe cioara de pe gard. În plus a oferit UDMR şi UNPR şansa de a avea noi pretenţii faţă de PDL şi de a şantaja pe liderii PDL. Demersul USL vizînd cedarea către Putere a funcţiei de Preşedinte al Senatului României a urmărit, în esenţă, să blocheze în anul 2012 atacarea Hotărîrilor Parlamentului la Curtea Constituţională ! Preşedintele PSD, Victor Ponta, consideră că este mai bine pentru Senat să fie condus de reprezentantul PDL, Vasile Blaga, decît de fostul preşedinte al PSD şi finalist la alegerile prezidenţiale, Mircea Geoană. Această dilemă stă în atenţia celor internaţi la Spitalul nr.9 din Bucureşti. Nici nebunii nu o înţeleg. Prin înlăturarea preşedintelui Senatului, domnul Mircea Geoană, de către PSD, Opoziţia a oferit pe tavă organizaţiei antiromâneşti UDMR postul de Secretar General al Guvernului, iar Puterii (PDL, UNPR şi UDMR) a doua funcţie în Statul Român. O asemenea trădare nu se regăseşte nici în celebrele piese de teatru ale lui I.L.Caragiale. Pînă acum, membrii şi simpatizanţii PSD nu ştiu şi nu pot înţelege de ce s-a recurs la această trădare.

2. Are încredere în cei care au pus la cale şi coordonează Holocaustul împotriva românilor. De multe ori, liderii Opoziţiei s-au întîlnit cu komisarii din partea FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, acceptându-le toate poruncile şi angajându-se că dacă vor veni la Putere, după alegerile din anul 2012, vor continua angajamentele luate de PDL, UNPR şi UDMR.

3. A sprijinit dispariţia sistemului bancar românesc şi acum speră că băncile străine, care deţin circa 95% din piaţa bancară din România, vor da dovadă de fair-play şi, după ce au obţinut profituri uriaşe în perioada 2000-2011 nu vor lăsa ţara noastră nefinanţată în timp de criză. Banca Centrală a Austriei a anunţat scăderea fluxurilor de capital către statele din zona non-euro, iar Opoziţia tace pe tema privatizărilor impuse de asasinii economici şi asasinii politici străini pentru sistemul bancar românesc. La privatizarea BCR, din anul 2006, s-a opus numai Partidul România Mare, inclusiv prin sesizarea Curţii Constituţionale. Opoziţia tace şi în ceea ce priveşte suma de 3,75 miliarde euro pe care Statul Român s-a angajat să o plătească către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre provenite din fuziunea dintre BCR şi Bancorex. Regimul Băsescu-Tăriceanu a dat Banca Comercială a României la o mică bancă din Austria şi a încasat numai 2,25 miliarde euro. Practic, BCR a fost dată gratuit şi Poporul Român mai are de plătit încă 1,5 miliarde euro.

Când băncile străine se retrag din România vor „îngheţa” pieţele financiare şi ţara noastră va fi adusă într-o situaţie extrem de gravă ! Opoziţia refuză să ceară Puterii să se pregătească pentru această perspectivă apropiată şi să găsească soluţii de salvare!

4. PDL pregăteşte fraudarea alegerilor locale şi parlamentare din anul 2012, iar Opoziţia nu cere populaţiei să iasă în stradă pentru a solicita, în mod paşnic:

a) alegerea primarilor şi a preşedinţilor de Consilii judeţene în două tururi de scrutin;

b) alegeri locale separate de cele parlamentare în anul 2012.

Opoziţia ştie că principala preocupare a PDL o constituie perfecţionarea industriei de fraudat alegerile din anul viitor şi cu toate că ştie acceptă tacit tot ce i se pregăteşte şi tot ce se continuă în Holocaustul împotriva românilor.

C) Opoziţia este formală, de catifea. Prezentăm doar cîteva argumente:

1) La Legea asistenţei sociale, Opoziţia a acţionat pentru adoptarea ei tacită în Senat, în loc să o dezbată şi să o respingă.

Prin această lege, de la 1 Ianuarie 2012, au fost tăiate 45 de ajutoare sociale. Ca urmare, se va amplifica genocidul împotriva Poporului Român, iar Opoziţia asistă nepăsătoare.

2) Viitoarea Lege a asigurărilor de sănătate va contribui, împreună cu Legea asistenţei sociale, la exterminarea rapidă a milioane de români. Oamenii vor muri cu zile, iar Opoziţia tace.

3) FMI şi Banca Mondială a impus Guvernului Boc V lista cu companiile de Stat care trebuie să aibă manageri privaţi şi apoi să fie privatizate, pentru sume derizorii. Pierderile pentru Bugetul de Stat vor fi uriaşe. Opoziţia acceptă diktatul asasinilor economici şi asasinilor politici şi a preluat salutul prezindenţial: „Să trăiţi bine!” Opoziţia nu este curioasă şi nu vrea să afle cine i-a privatizat pe acei manageri.

4) După jaful şi dezastrul, unic în lume, de la Roşia Montană se pregăteşte cel de la Roşia Poieni. Zăcământul uriaş de peste 1,5 miliarde tone de cupru şi miile de tone de aur, argint şi metale rare, precum şi SC CUPRUMIN SA ABRUD vor fi date de Regimul Băsescu-Isărescu-Boc pentru numai de 50 milioane euro. Opoziţia a luat poziţia struţului şi nu cere un Referendum Naţional, dar nici ieşirea în stradă a populaţiei pentru a bloca aceste jafuri.

5) După actele de corupţie de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi de la Consiliul judeţean Cluj şi după arestarea oamenilor lui Emil Boc, Opoziţia a pus batista pe ţambal şi nu a cerut demisia premierului României. Nu a făcut-o nici după ce presa, în special Antena 3, l-a obligat pe premierul Boc să o demită pe Şefa Secretariatului General al Guvernului.

6) Se pregăteşte expropierea românilor de către titularii licenţelor de exploatare minieră, iar Opoziţia a votat în Senat această propunere legislativă în unanimitate.

Cetăţenii români au avut ocazia, mai ales în timpul Regimului Băsescu-Isărescu-Boc, să se convingă că atît Puterea cît şi Opoziţia acţionează împreună împotriva Poporului Român şi a României, precum şi pentru realizarea proiectului „Israel în România” !

Opoziţia de atunci, (PSD, PNL şi PC), adunată sub umbrela USL, spera să cîştige cu peste 50% viitoarele alegeri (ceea ce sa si intamplat) parlamentare, dar dovedeşte prin fapte că nu este pregătită să preia Puterea şi nu are soluţii concrete şi eficiente pentru a opri Holocaustul împotriva românilor şi pierderea unei părţi din teritoriul României, în contul datoriilor externe uriaşe.

*

Sistemul bancar este controlat în proporţie de peste 90% prin sucursalele din România ale băncilor din alte ţări. Recapitalizarea CEC-ului – capital românesc – este refuzată de instanţele europene. Oare se pregăteşte să moară şi cea mai veche bancă populară românească?

*

Prin împrumuturile contractate de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Europeană, asupra cetăţenilor apasă cea mai mare datorie din istoria contemporană a României.

*

Instituţiile statului – atât la nivelul superior decizional, cât şi pe trepte intermediare – sunt direcţionate de reprezentanţi ai cercurilor de interese transpartinice constituite de mulţi ani. Încercările de a repune legea în drepturile ei se izbesc de refuzul net al acestor reprezentanţi, sub felurite „motivări“. Nu au reuşit până în prezent nici încercările de a clarifica şi eventual sancţiona multiplele „combinaţii“ pe seama avuţiei publice. Vorbim însă repetat şi insistent de independenţa justiţiei.

*

Rolul şi menirea parlamentului – bine definite şi formulate în teorie – rămân a fi verificate şi în practică.

*

Ştergerea treptată a identităţii, a conştiinţei apartenenţei la naţiunea română se operează, de mai mulţi ani, direct asupra tinerilor prin învăţământ, mai ales prin disciplinele umaniste – limba şi literatura şi istoria românilor. Operaţiunea se efectuează prin stabilirea curriculei şi a unor tipare obligatorii pentru manuale, care, prin însăşi alcătuirea lor, îndepărtează încet şi sigur tineretul de la disciplinele respective.

Ţelul educaţiei globaliste este astăzi formarea unui om al secolului XXI interesat de valori materiale şi pseudo-culturale, fără identitate naţională. Cu alte cuvinte, un „pălmaş“ modern.

*

Deteriorarea sistemului public de sănătate din multiple cauze a devenit vizibilă iar exodul medicilor şi a personalului sanitar continuă.

*

Încorporarea cetăţeanului într-un sistem de asigurări prin companii internaţionale înseamnă supunerea acestui cetăţean în final unor reguli standard fără legătură cu posibilităţile şi evoluţia ţării respective, în cazul de faţă, România. Procesul este în curs.

*

Asemenea evoluţii sunt limpede influenţate de tendinţele integratoare ale Uniunii Europene conduse de o birocraţie cu reguli proprii. Reglementările succesive – care merg până la reţeta de preparare a „mititeilor“ – ca şi impunerea regionalizării continentale (obligatorie) – duc spre ştergerea identităţii statelor europene.

*

În ultimă instanţă vine opţiunea esenţială a fiecărui om politic român. Câtă voinţă are – dincolo de apartenenţa la un partid – de a păstra şi apăra valorile proprii româneşti – materiale, morale şi culturale? Cât de mult mai este dispus să se plece, repetat, în faţa directivelor, regulamentelor şi grupurilor de presiune din interior şi din afară?

Cu prea puţine semne pozitive, atitudinile oamenilor politici nu sunt încurajatoare. Tendinţa merge spre slăbirea în continuare şi chiar destrămarea statului şi a naţiunii.

*

Apare ca şi cum s-ar dori să nu se schimbe ceva fundamental, ca starea existentă în 2011-2012 să rămână încă o generaţie cel puţin.

Vom merge în continuare spre destrămare sau dimpotrivă spre o redresare – deocamdată greu de întrevăzut?

               Pe 10 octombrie 2007, la trei luni dupa ce a devenit presedinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirmatie naucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, in fata a sute de reprezentanti ai cercurilor diplomatice evreiesti: “Israel cumpara Manhattan, cumpara Ungaria, cumpara Romania, cumpara Polonia…” .

La mai bine de doi ani putem constata ca Ungaria, Romania si Polonia sunt subjugate concernelor financiare israeliene, cele care au si produs criza financiara internationala.

                   In ceea ce priveste Romania, bancile sunt toate privatizate, cedate catre structuri conduse de oligarhia evreiasca, iar tara noastra are cea mai mare datorie catre FMI si Uniunea Europeana, ce se ridica la aproape 70 de miliarde de euro, dintre care numai 19,95 de miliarde se vor totaliza in urma ultimului acord stand-by. In sondajele de opinie, romanii se considera o natiune ce se afla in fata unei crize economice si politice fara iesire, cu o datorie ce ii va atinge pe durata a zeci de ani, majoritatea crezand ca ne-am intors in urma cu 20 de ani. O parte dintre intervievati declara ca pe vremea lui Ceausescu era mai bine decat in urmatorii ani ce vor veni, incepand cu 2010.

                   Sa mai mentionam ca Romania, Ungaria si Polonia au fost tari in care populatia de origine evreiasca era intr-un numar mare, iar in perioada comunista acestia au migrat masiv catre nou infiintatul stat Israel. Numai in perioada lui Ceausescu aproximativ 300.000 de evrei au parasit Romania, aproape 30.000 de familii fiind vandute contra a 30-40.000 de dolari fiecare, de catre regimul comunist..

Practic, prin Banca Mondiala si prin FMI se poate spune ca ceea ce afirma Peres la Hilton in urma cu cinci ani s-a adeverit.

La Bucuresti se pregateste Guvernul marioneta Boc “IV”, cel care va continua politica de subjugare fata de puterile financiare mondiale. AIM a mai semnalat cum tot in guvernul Boc, la inceputul lui 2009 au fost contractate imprumuturile cu FMI, desi la acea vreme specialistii economici considerau ca Romaniei nu ii trebuie acest imprumut inrobitor. PNL a fost atunci singurul partid care a atras atentia ca imprumutul nu va fi altceva decat o forma mascata de vanzare a Romaniei.

               Cu toate acestea, vanzarea Romaniei bucata cu bucata catre firmele conduse de afaceristii mondiali de origine evreiasca a inceput cu mult inainte, in 2007, Peres avand doar certitudinea ca declaratiile sale vor deveni realitate. Publicam in cele ce urmeaza o nota informativa intocmita in 2008 de cativa ofiteri din SRI care au fost dati afara pentru ca semnalasera amploarea pe care o luasera afacerile evreiesti in Romania. Acestia au transmis ulterior nota, sub forma unui “Armaghedon” , catre principalele publicatii romanesti. La acea vreme niciuna nu a redat textul, cu toate ca jurnalistii stiau ca afacerile sunt adevarate, unele semnaland, in limita posibilitatilor, ingineriile evreiesti in Romania. Conducerile trusturilor de presa, insa, cu radacini in zona evreiasca, au interzis materialul pe care-l redam in continuare. Multe dintre acele manevre si algoritme de implementare mai sunt valabile si azi. Lor li s-au adaugat altele, intre care – cea mai importanta – provocarea crizei economice mondiale si, implicit, cea romanesti, secondata de o criza politica:

               Analiza datelor si informatiilor obtinute evidentiaza faptul ca, dupa 1990, pe teritoriul Romaniei au inceput sa actioneze, in mod evident, foarte multi afaceristi, in marea lor majoritate de etnie evreiasca, favorizati de sprijinul consistent primit din partea unor factori de decizie interni.

Personaje politice autohtone aflate in linia intai a deciziei economice si politice, incepand cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Zoe Petre, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Mugur Isarescu, Adrian Severin, Viorel Hrebenciuc, s.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede si a se mentine la Putere.

Pentru acest fapt au facut orice compromis posibil, mergand de la culpabilizarea si desfiintarea Serviciilor Secrete romanesti, pana la vanzarea economiei nationale. Pe acest fond, cadre specializate ale Serviciilor Secrete israeliene au penetrat puternic decizia romaneasca, reusind sa promoveze interesele evreiesti in detrimentul celor romanesti. “Dati-mi controlul asupra unei monede nationale si mi-e indiferent cine face legile!”, spunea pe la 1800 intemeietorul clanului Rothschild, Amschel Mayer Rothschild. Este cat se poate de adevarat, iar ce se petrece astazi cu moneda nationala a Romaniei demonstreaza acest fapt.

                 Dorinta evreilor de a pune mana pe finantele lumii se regaseste in ambitia de a conduce finantele fiecarei tari in parte, astfel incat sa se constituie intr-o oligarhie dominanta, intr-o aristocratie a banului.. Este un fapt cunoscut ca Banca Federala a Statelor Unite ale Americii, care are rolul de banca de emisie a monedei nationale – dolarul american – este formata din banci evreiesti, precum Bancile Rothschild, din Londra si Paris. Respectiva banca, numita Federal Reserve System din S.U.A. (banca centrala privata a S.U.A.), este legata la aparitia ei de omnipotentul bancher evreu J. P. Morgan, care si-a pus la dispozitie in acest scop, in 1913, proprietatea particulara din statul Georgia. Clanul bancherilor Morgan este implicat in tutelarea organismelor mondialiste, precum Comisia Trilaterala si Council on Foreign Relations (S.U.A.), ca si The Round Table. Acesta completeaza sau suplineste, dupa caz, activitatea mondiala a clanurilor evreiesti Rothschild si Rockefeller.

                    In acest context trebuie privita si aducerea lui Mugur Isarescu in fruntea Bancii Nationale a Romaniei, care nu a fost deloc intamplatoare si, mai ales, nu s-a datorat vreunei pregatiri sau experiente profesionale de exceptie, caci pana la momentul respectiv acesta nu avusese nimic in comun cu sistemul bancar. Din 1990, el a fost aproape fara intrerupere guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Despre el s-a afirmat in mai multe randuri ca are legatura cu comenzile ocultei financiare internationale. Mugur Isarescu ar fi fost recrutat de catre Council on Foreign Relations (C.F.R.) in 1990, la New York. Recrutarea s-ar fi produs la Institutul pentru Studiul Economiei Mondiale din New York, pe cand Isarescu se afla la post. Conducerea C.F.R. (organizatie controlata de familiile bancherilor evrei Rockefeller si Rothschild, sustinuti de J.P. Morgan) a recrutat un numar semnificativ de specialisti, potentiali inlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiva in tarile est-europene. Controlul din start al pietelor est-europene era un scop bine determinat, in functie de indicatiile specialistilor C.F.R. Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, pe tot parcursul anilor 1990-1992 s-a purtat un intens razboi mediatic de dezinformare, in toate misiunile economice subliniindu- se greseala facuta de Romania prin plata datoriei externe si exemplificandu- se prin tari care aveau mari imprumuturi, dar un nivel de trai mai crescut si sugerandu-se ca o tara se poate dezvolta doar prin imprumuturi inrobitoare. De altfel, principala forma de control al unei tari este cea financiara – specialitatea C.F.R. Potrivit surselor, Mugur Isarescu ar fi fost pregatit in vederea accederii la fotoliul de premier. De aceea, “solutia Mugur Isarescu” a fost inaintata ori de cate ori a fost situatia unei crize majore. Pasul cel mai important facut de Mugur Isarescu, in conformitate cu dispozitiile C.F.R., a fost devalorizarea masiva a monedei nationale, ca politica monetara, si o rata derizorie a tuturor creantelor Romaniei (ex.: Egipt, Irak), pas sustinut si de prim-ministrul impus de mass-media, de fapt de oculta financiara, Theodor Stolojan, rasplatit ulterior cu un post la Banca Mondiala. Pentru indepartarea eventualilor investitori necontrolati de C.F.R., in 1991 Th. Stolojan a nationalizat valuta aflata in banci, ceea ce a dus la un adevarat recul pentru investitiile straine scapate de sub controlul si manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de mentionat il constituie jocurile interbancare, “permise si incurajate” de Mugur Isarescu, derulate prin bancile aflate sub tutela C.F.R. (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul carora importante fonduri valutare au parasit Romania. Desi B.N.R. are o Directie de Supraveghere si Control Valutar, nu a luat masuri pentru repatrierea valutei, care, obtinuta in urma tranzactiilor externe, nu a mai intrat in tara (cazul firmelor Pepsi, Qudrant, Coca-Cola, NAPPA, afacerile cu tutun, bumbac si din industria usoara). Faptul ca Isarescu ar fi fost recrutat de C.F.R. poate fi sustinut de argumentul ca niciodata, indiferent de forta politica ajunsa la Putere, el nu a putut fi schimbat, cu toate incidentele penale ale afacerilor familiei sale cu cetateanul Heinrich Schorsch, banuit a fi agent dublu, inclusiv F.M.I. si Banca Mondiala jucand cu “asul” Isarescu in maneca si amenintand cu sistarea oricarei creditari in cazul schimbarii acestuia.

Unul dintre cei doi evrei americani care monitorizeaza si dirijeaza Romania de la cel mai inalt nivel este Mark Meyer. Evreu american de origine romana, acesta este presedinte al firmei de avocatura (evreiasca) de pe Wall Street (New York), Herzfeld & Rubin. Aceasta a fost implicata in derularea a numeroase privatizari din Romania. Personajul a fost consilierul lui Ion Iliescu, dar si al lui Emil Constantinescu. Pe vremea acestuia din urma, usa palatului prezidential era permanent deschisa evreilor Tom Lantos si Alfred Moses. A fost sesizat, de asemenea, in compania lui Adrian Nastase, Mircea Geoana, Ilie Sarbu, Dan Nica, Serban Mihailescu si Viorel Hrebenciuc, fiind lobby-ist pentru mai toate regimurile de la Bucuresti si, totodata, consilier al presedintelui moldovean, Vladimir Voronin. Este un personaj care a intrat in cercurile Puterii, indiferent de culoarea acestora. Pana de curand, pe site-ul firmei era trecuta la loc de cinste Dana Barb, sora lui Adrian Nastase, considerata “o persoana deosebit de capabila la nivel de lobby intern”.

                 In 2005, cand presedintele Traian Basescu a efectuat prima sa vizita la Washington, Mark A. Meyer a fost invitatul special al sefului statului la o intalnire particulara. Aceasta a avut loc intr-o incapere a Ambasadei Romaniei, in timp ce romano-americanii erau invitati la o receptie. Rubin Meyer Doru & Trandafir – firma de avocatura constituita de Meyer in Romania – este cea care a obtinut pentru Dominic de Habsburg si familia acestuia retrocedarea Castelului Bran. Mark Meyer este si presedintele Camerei de Comert Romano-Americane din New York, in fapt o agentie sub acoperire a C.I.A. pentru promovarea intereselor evreilor americani si interfata a afacerilor S.U.A. in Romania. Organizatia a fost creata la Bucuresti in 1993, chiar cu sprijinul lui Ion Iliescu, alaturi de Meyer avandu-l la conducere pe evreul Elias Wexler, originar tot din Romania, acelasi care detine postul de televiziune din New York, Romanian Voice, si care, platit tot de romani, retransmite programe ale Televiziunii Romane, beneficiind de un contract extrem de benefic semnat cu TVR-ul inca din al doilea mandat de presedinte al lui Ion Iliescu. Postul de televiziune a fost subiectul unui mare scandal de presa, dupa ce a reusit sa obtina finantarea de la Bucuresti pentru retransmiterea programelor TVR International pe continentul nord-american. Mark Meyer este si vicepresedinte al Congresului Romanilor Americani (CORA). Meyer este, alaturi de alti evrei, si in spatele afacerii cunoscute ca “Invest Romania Forum”. Desi principal initiator al actiunii, prin firma Hertzfeld & Rubin, este Meyer, pentru publicul romanesc initiativa apartine unui grup mai larg, chipurile chiar autoritatilor romane, in cautare de investitori americani. Forumul, organizat in 1997 in S.U.A., sub genericul “Economia romaneasca: Afaceri de ocazie pentru Oamenii de Afaceri Americani” (Romanian Economy: Emerging Deals for American Business People), trimisese invitatii companiilor americane evreiesti, si nu numai, sa profite din plin de ocazia de a cumpara ieftin intreprinderile romanesti. Organizatorii secreti (Herzfield & Rubin, adica Mark Meyer, si USAID Midinvest Bussines Center, adica C.I.A.), al caror plan de preluare a economiei romanesti necesita fonduri, pentru a fi convingatori, s-au gandit sa expuna, ca garanti, responsabilii economici din Romania, asa ca au fost plimbati de la Bucuresti la Chicago reprezentanti ai Guvernului roman, presedinti si directori executivi ai celor mai influente banci si fonduri mutuale din Romania, directori din toata economia romaneasca.

                          Mesajul transmis a fost urmatorul: economia Romaniei este de vanzare, puteti sa va exercitati dreptul in consecinta, putem aranja privatizarile.. Cel mai convingator s-a straduit sa fie Mircea Geoana, ambasador al Romaniei in S.U.A. la acea data. Geoana a facut parte dintre studentii privilegiati de inaltii ofiteri ai fostei Securitati. Astfel, generalul Pacepa, pe vremea cand era sef adjunct al spionajului romanesc (D.I.E.), a avizat favorabil numele lui Mircea Geoana, fiu al generalului Geoana, pentru a pleca la studii in S.U.A. in randurile “ambasadorilor prieteniei” romano-americane. Dupa ce a dezertat, Pacepa a trecut in solda C.I.A.., iar dupa 1990 a reluat legaturile cu mai tanarul Mircea Geoana. Desfasurat la Hotelul Hilton &Towers din Chicago, in perioada 29.09 – 3.10.1997, “Forumul” scotea, practic, economia Romaniei la mezat in fata unor mari banci americane evreiesti: Chase Manhattan Bank, Smith Barney Europe, First Chicago Bank, Mercantile Stock Exchange, Global Securities USA Inc, Executives Club of Chicago, banci care se afla in spatele firmelor “investitoare” . In perioada 30.03 – 3.04.1998, in S.U.A., actiunea (“Forumul”) s-a repetat spre a fi oferite afaceri in Romania la “peste 200 de mari companii americane” in domeniul bancar si in cel al pietei de capital, industrie usoara, agricultura si industrie alimentara, industrie constructoare de masini, metalurgica, chimica si petrochimica, materiale de constructii, electronica, telecomunicatii, infrastructura etc.. De aceasta data, organizatorul anuntat era chiar de la varful finantelor americane evreiesti, Amroinvest Inc (baronii finantelor mondiale, familia evreilor Rothschild), dar in “comitetul de initiativa” mai gasim, la calibru apropiat, si Citibank, reprezentata de presedinte si vicepresedinte, evreii David Garner si Janet Heckman, dar si pe Dana Barb, sora lui Adrian Nastase, ca manager general pentru Romania al firmei Herzfeld & Rubin, deci Mark Meyer.

                               Un alt evreu celebru pentru afacerile pe care le deruleaza in Romania, cu largul concurs al autoritatilor, este Alexandru Bittner. “Omul de afaceri”, agent israelian cu penetrare la toate nivelurile institutiilor esentiale ale Statului Roman, a fost semnalat inca de la inceputul anilor ’90 cu o stransa legatura in familia Adrian Nastase. Aceasta prietenie s-a materializat intr-o serie de afaceri derulate de catre acesta din urma si intermediate de Dana Nastase si de Sorin Tesu, omul de incredere al familiei Nastase. Ocupatia, la vedere, in Romania a lui Bittner este aceea de director al Hotelului Minerva din Bucuresti, detinut de firma israeliana E.W.T.R. (agentie de turism international) . La parterul hotelului se afla un renumit restaurant chinezesc, aceasta fiind specialitatea sotiei afaceristului evreu, chinezoiaca de cetatenie americana, Sherr Bittner.

                                 Pe aceeasi lista se afla Ronald Lauder, magnat evreu american, mostenitorul unei averi cladite pe “parfumuri” (celebrele parfumuri Estée Lauder), fost ambasador al SUA in Austria, presedinte al Consiliului Organizatiilor Evreiesti Americane, al “Comitetului Public International” al Organizatiei Mondiale a Restitutiei Evreiesti si trezorier al Congresului Mondial Evreiesc. Sustinut in “investitiile” din Romania de senatorul evreu american Tom Lantos, care i-a facut lobby pe langa cele mai inalte autoritati romane, Lauder detine, indirect, trustul Media Pro, respectiv posturile de televiziune ProTV si Acasa din Romania, postul de radio ProFM si cateva ziare. Ambitia sa este ca prin postul ProTV, transformat intr-o rafinata “masina de propaganda”, sa controleze si sa directioneze opinia publica romaneasca potrivit liniei sionisto-americane. Trustul de presa Media Pro a acumulat de-a lungul anilor datorii imense fata de bugetul Statului Roman (peste 45 milioane de dolari), toti guvernantii romani tratand cu maxima obedienta actionariatul evreu al firmei. Numirea si mentinerea lui Adrian Sarbu in fruntea afacerii din Romania nu au fost intamplatoare: casatoria sa cu ex-modelul Janine a fost nasita de Mircea Geoana, iar cumnatul acestuia din urma, Ionut Costea, a functionat ca secretar de Stat la Ministerului de Finante in intervalul 1997-2000. Inclinatia evreilor pentru posturi de televiziune romanesti este dovedita si de cazurile posturilor (fost) Tele 7 ABC (al evreului Fredy Robinson), PrimaTV (al evreilor Alex Bittner si Dan Fischer) sau B1 (unde co-actionar este evreul Elan Schwartzenberg) . Despre televiziunea B1, publicul crede ca ea apartine integral fratilor magnati Paunescu. Exista insa sustineri despre apartenenta lui George Paunescu la B’nai Brith.. Concret, el a fost cooptat drept informator oficial al Anti Defamation League din Romania, dar Anti Defamation League este un Serviciu secret sionist, in slujba B’nai Brith. Si alte televiziuni romanesti sunt penetrate de agenti mondialisti sau sionisti, in general evrei, inclusiv postul national oficial de televiziune.

                       Mark Rich este un nume care aproape nu mai are nevoie de prezentare. Magnat evreu cu cetatenie americana si israeliana, escroc si evazionist de talie mondiala, face parte din cartelul ocult Rothschild-Soros si este colaborator apropiat al servicului israelian de spionaj, Mossad. El s-a aflat in spatele firmei “canadiene” Gold Corporation, companie cu 80% actionariat pestrit, pe care il controleaza insa Rich si care a preluat unul dintre cele mai mari zacaminte de aur si argint din lume, cel de la Rosia Montana, in Transilvania (cel mai mare din Europa: peste1800 de tone de aur pur si peste 3.000 de tone de argint pur). Ca urmare, zacamantul de la Rosia Montana urmeaza a fi epuizat de catre Gold Corporation Ltd in numai 15 ani, Statului Roman revenindu-i din aceasta exploatare doar 2%.(Pentru care jigodia de Basescu facea atata loby, platit fiind probabil dupa spumele de la gura). Creierul afacerilor lui Mark Rich in Romania este considerat a fi Stephan Lowy, evreu polonez nascut la Lemberg, in Galitia, membru al mafiei evreiesti canadiano-americane , Koscher, avand vechi legaturi cu Romania. Stabilit din 1970 in Elvetia, dupa scandalul fraudarii bursei canadiene, s-a unit in anii ’90 cu Mark Rich. Din anii ’70 demareaza afaceri petroliere prin firma sa Atlas Oil Comp. Ltd., cu sediul la Londra, incalcand embargoul international asupra Israelului si alimentandu- l cu petrol. Dinspre partea romana, Lowy a reusit sa-si asigure si complicitatea naiva a fratelui lui Nicolae Ceausescu, Marin Ceausescu, care locuia in Austria si era seful misiunii comerciale romanesti la Viena, dar adevaratul manuitor de la Bucuresti era tot un evreu, Hugo Weinstein, alias Rebstein, poreclit Bebe, fost colonel de Securitate, care conducea intreprinderea de comert exterior Chimica, si care, la randul ei, avea o sucursala in cunoscuta intreprindere romaneasca a Securitatii, I.C.E. Dunarea. Acest Hugo Weinstein aparea in multe pozitii-cheie, ca reprezentant al Romaniei: reprezentant al Camerei de Comert din Romania socialista (mai precis, al Oficiului de reprezentare si comisioane al Camerei, celebrul Oficiu Argus), sau reprezentant al Uzinexportimport, ce detinea monopolul exportului si importului Romaniei in domeniul constructiilor de masini. Este celebru raspunsul fostului avocat al Ambasadei Austriei la Bucuresti, C. Visinescu, audiat ca martor, la Viena, in mai 1990, in procesul penal privind afacerea “Lucona”. Intrebat de presedintele instantei daca, dupa parerea lui, Weinstein este roman, Visinescu a dat un raspuns care a uimit instanta: “Este greu de spus. El este evreu.”

                    Yoav Stern, israelian, face parte si el din grupul oamenilor din Romania ai magnatului evreu Mark Rich, preocupat de petrolul romanesc. A fost arestat in anul 2002 pentru acte grave de coruptie, evaziune fiscala si eliberat la presiuni uriase din partea Ambasadei SUA la Bucuresti, dar si a lui Viorel Hrebenciuc. Un alt personaj este Motti Zisser, care controleaza, alaturi de firma Control Centers, consortiul Europa – Israel Group, companie israeliana importanta la proprietatea careia participa din anul 2002 si banca Leumi Le – Tel Aviv (cu 10%), implicata in privatizarile din Romania. Europa-Israel Group controleaza firma Elbit Medical Imaging. Odata cu preluarea firmei Elbit Medical Imaging acum cativa ani, Motti Zisser a preluat si subsidiara acesteia, firma israeliana Elscint, careia i-a oprit activitatea, vanzandu-i toate bunurile si mijloacele de productie (mai putin sectia ce avea comenzi ferme contractual cu General Electric) si a orientat fondurile acesteia catre preluarea ieftina de hoteluri in Europa rasariteana (si frauduloasa, precum Hotelul Bucuresti), pe care sa le renoveze, pentru a le spori valoarea. Totodata, ridica mall-uri, cum este cel de la Timisoara, unde a preluat ieftin terenul necesar de la o firma de stat romaneasca, dupa care a revandut foarte scump o parte din suprafata chiar Primariei orasului. Eli Papouchado, cetatean israelian, este partener de afaceri traditional, in Israel, al lui Motti Zisser si detine proprietati hoteliere operate de lantul hotelier Park Platza. In 1998, a dorit sa preia privatizarea Hotelului Bucuresti (din Bucuresti). In Capitala, la un moment dat, Papouchado construia doua “mari centre comerciale”, finantat de Banca Internationala a Religiilor, fiind si director al unei sucursale a Leumi Le Bank. Tonya Halpern, nascuta la 29.06.1948, in Bucuresti, in prezent cetateana israeliana, cu domiciliul in Tel Aviv, este unic distribuitor in Romania al produselor Kodak, prin firma sa M..TIL.ROM, cu sediul la SITRACO CENTER, Piata Unirii, administrata de partenerul ei in afaceri, israelianul Eliahu Rasin, cu care mai detine Hotelurile Opera si Central din Bucuresti. O leaga o foarte mare prietenie de Alex Bittner, pe care al considera ca pe un adevarat “frate”.

                                Tonya Halpern rezideaza in Romania cu multi ani inainte de 1989, locuind la apartamentele Hotelului Bucuresti (pentru privatizarea caruia s-a si implicat direct, alaturi de Alex Bittner), iar sotul sau, Moshe, specialist in tehnica aviatica, este apropiat de firma israeliana Elbit System Ltd.. Numele complet al firmei evreo-americane pe care o reprezinta in Romania este Eastman Kodak, firma care, alaturi de Standard Oil, Xerox, U.S. Steel, IBM si mai multe banci evreiesti americane, sustine si activeaza pentru organizatia mondialista Council on Foreing Relations (C.F.R.). Eliahu Rasin, nascut la 24.10.1947 la Tel Aviv, in Israel (potrivit datelor din pasaportul sau, fiind inregistrat la Registrul Comertului din Romania ca om de afaceri), domiciliat in prezent in localitatea Rishon Le-Zion din Israel, a dezvoltat in Romania o afacere piramidala, a carei baza o reprezinta o cutie postala cipriota, respectiv off-shore-ul Monilen Enterprises Ltd, infiintat in august 1997, cu care controleaza mai multe firme din Romania: Hotelurile Opera si Central din Bucuresti, firma Sitraco, firma Nil Conimpex SRL, EuroConstruct & Development SRL si Rom Integrated Computers Technologies SRL. Detine totodata Hotelul Sinaia din Sinaia, pe care l-a incredintat spre administrare lui Marian Schwartz, ofiter in rezerva din Serviciile Speciale israeliene, nascut la 3 iulie 1954 in Bucuresti. Tatal acestui Rasin a fondat impreuna cu Bernard Shraer (asociati initiali) renumita banca Leumi Le din Tel Aviv. La banca Leumi Le, sucursala din Londra, in contul firmei lui Rasin, MONILEN ENTREPRISES LTD, a fost varsata suma de 2,92 milioane de dolari americani, comision pentru privatizarea Hotelului Bucuresti. Ca presedinte la Sitraco Center si la Sitraco Gemenii (este vorba de mai multe blocuri moderne, pe care a pus mana in centrul Capitalei, mai ales in zona Unirea, si pe care le-a transformat in “Business Center”), Eliahu Rasin a avut drept clienti firme si institutii precum Ardaf, Iberna, Pepsi Cola International, Gelsor, Elite Romania, Sharrom-Sharp, El Al, Delta, Ambasada Israelului, Ambasada Norvegiei, Metropol S.A., Kodak, U.S.A.I.D. (agentie a S.U.A. subordonata C.I.A.).

                      Bernard Shraer, evreu de origine maghiara, fondator al bancii israeliene Leumi Le – Tel Aviv, dupa 1989 a inceput sa isi dezvolte afacerile preponderent in Ungaria, indeosebi prin compania Danubius Hotels ind Spa Co., cu sediul in Budapesta, lant hotelier intrat repede in topul revistei de specialitate “Hotels”. In 1995 detinea 9 hoteluri, in 1996 – 23 (din care 3 pe Insula Margareta), iar in prezent poseda peste 50 de hoteluri. Pentru a-si extinde afacerile in Romania, interesat indeosebi de statiunile din Transilvania, a apelat si la consultanta lui Rudos Ernö (fost ambasador ungar la Bucuresti, cadru de informatii dovedit). In cazul privatizarii ilegale a Statiunii Sovata, a reiesit ca in spatele SRL-ului din Ramnicu Valcea, cu care a licitat, se afla firma sa din Ungaria. In aceeasi situatie se afla si alte statiuni din Transilvania. Cand in 1999-2000 a dorit sa preia Hotelul Bucuresti, a invitat la Budapesta si a cazat o delegatie sindicala din turismul romanesc, ca si pe unii directori. Din documentele existente la F.P.S. rezulta ca Radu Sarbu in persoana i-a cerut castigatorului legal al licitatiei sa cedeze contractul catre Danubius Hotels, unde era implicat si Dan Fischer.. Acest Shraer, ca si Rudos Ernö, nu este strain de incercarea de preluare a Bancii Comerciale Romane de catre Banca Ungariei. Privatizarea B.C.R. fusese insa impusa Romaniei de catre Banca Mondiala pentru anul 2003. Rudos Ernö, cetatean cu dubla cetatenie, maghiara si britanica, fost ambasador al Ungariei, face afaceri preponderent in Romania. Surse din sistemele de informatii apreciaza ca originea sa reala este evreiasca. Inainte de a fi acreditat ambasador la Bucuresti, se apreciaza ca a lucrat pentru spionajul maghiar cat timp a fost student in Romania. Detine o resedinta la Londra, iar numele a iesit la suprafata in public de abia in anul 2002, cand fiul sau a fost arestat la Constanta pentru detinere si consum de droguri, impreuna cu cativa tineri romani. Una dintre aceste mari afaceri a fost cea cu Bell Helicopters – S.U.A., in tandem cu Elbit System -Israel, care, daca s-ar fi materializat, ar fi adus evreilor miliarde de dolari de la bugetul Romaniei. Afacerea nu s-a putut realiza din cauza opozitiei ministrului de Finante liberal de la acea data, Daniel Daianu. Mandler intervine si PNL ii retrage sprijinul politic ministrului Daianu, fortand inlocuirea sa cu alt candidat liberal, in data de 23.09.1998. In aceeasi zi, la stirile de la postul Antena 1, senatorul PNTCD Serban Sandulescu a declarat ca stia “de marti despre aceasta destituire, deoarece contractul cu Bell trebuie semnat si Decebal Traian Remes, noul ministru de finante, va semna acest contract”.

                          Fredy Robinson este evreu originar din Bacau, unde s-a nascut, in 1946. A emigrat in Israel, transformandu- se in om de afaceri si beneficiind de comenzi din partea statului (prin bunavointa lui Ariel Sharon), fapt ce l-a ajutat sa se imbogateasca. Datorita inclusiv succesului sau in afacerile din Romania, in Israel a fost declarat Omul anului 2001″. Ofiter israelian in retragere,din cadrul fortelor speciale, este proprietar al trustului financiar Milomor Rezida, care sta in spatele afacerilor sale. A fost desemnat reprezentant al Statului Roman (al F.P.S.) in Israel pentru privatizarea intreprinderilor romanesti in favoarea capitalistilor evrei. Proprietar al Eurom Bank (fosta Banca Dacia Felix) si al mai multor cazinouri, printre care Cazinoul Vernescu si Cazinoul din Constanta (are deschis un cazinou si la Chisinau), a detinut si postul de televiziune Tele 7 ABC. In lucrarea “Francmasoneria si clasa politica” se afirma ca cedarea sediului Uniunii Scriitorilor din Romania, Casa Vernescu, catre afaceristi straini a intervenit dupa vizita in S.U.A. a lui Laurentiu Ulici (presedinte al Uniunii la vremea respectiva), la 19 octombrie 1993, cu prilejul sesiunii Supremului Consiliu, grad 33, de la Templul de Rit Scotian al Districtului Columbia, “cand avea sa se reconsacre Supremul Consiliu Masonic din Romania. Oricum, dupa aceasta data, in Bucuresti cazinourile au aparut ca ciupercile dupa ploaie…”. Cele 8 cazionuri importante din Bucuresti au proprietari israelieni si sunt suspectate de spalare de bani. Asa cum se cunoaste, politia israeliana a fost sesizata si a demarat ancheta penala privind obtinerea de fonduri electorale frauduloase de catre Ariel Sharon, in cuantum de 1,5 milioane de dolari, concomitent cu operatiuni de spalare de bani. Principalii anchetati au fost cei doi fii ai acestuia, Omri si Ghilad Sharon. Mama acestora (Lili) era evreica originara din Romania, de la Brasov. Ghilad Sharon este, totodata, un cunoscut om de afaceri.

                          Exista mai multe informatii, unele publicate si in presa, din care rezulta ca activitatile desfasurate in Romania ii aduc venituri considerabile, existand indicii serioase ca unele dintre fondurile ilicite folosite la scrutinul din 1999, precum si in campania de la inceputul anului 2002 a partidului Likud, provin din Romania. Afacerile din tara noastra ale fiului premierului Sharon s-au invartit in anturajul lui Fredy Robinson, fiind asociat cu unii dintre coactionarii fostei Banci Dacia Felix (EuromBank), precum Avital Benesch (presedinte al bancii), Fredy Robinson (proprietar principal al bancii) si Liviu Mandler (fost presedinte al bancii, asociat). Sorin Beraru, pe numele sau adevarat Shmuel Bergovici, s-a consacrat public in Romania prin mega-ecscrocheria CICO S.A.. Israelianul Sorin Beraru este unul dintre cei mai mari infractori evrei care au “operat” in tara noastra. Inculpat in mai multe dosare penale, in anul 2002 Beraru a incercat mituirea procurorilor romani cu suma de 600.000 de dolari. Acestia au organizat un flagrant, in urma caruia a fost arestat emisarul sau israelian. La interogatoriu, acesta a declarat ca o parte din bani trebuiau sa ajunga la Adrian Nastase, primul-ministru de la acea data. Dat in urmarire generala internationala, Beraru rezideaza in Israel, stat care nu face nici un efort pentru a-i identifica “ascunzatoarea” si a-l extrada in Romania. Mai mult, la vizita oficiala din 2001 in Israel a primului-ministru Adrian Nastase, la intalnirea oficiala cu oamenii de afaceri israelieni organizata de gazde, a fost prezent si inculpatul Beraru, pentru a-l certa pe premierul roman ca procurorii din Romania ii tulbura “ghesefturile” . Moshe Pesach, de asemenea cetatean israelian, este partenerul de afaceri in Romania al lui Sorin Beraru.

                     Shimon Nahor este evreu originar din Galati, in momentul emigrarii in Israel purtand numele de Herscovici. Este cunoscut de catre Serviciile Speciale romane ca traficant israelian de arme, ce a actionat pe teritoriul Romaniei cu incepere din 1992 pana in 2001. La un moment dat, a fost viceamiral al armatei israeliene. Afacerile sale ilegale l-au adus in atentia Procuraturii romanesti, fiind arestat si inculpat in cadrul unui proces penal. Mituind judecatorii, avocata evreica a lui Nahor, Lidia Peter, a obtinut eliberarea acestuia (“judecarea in stare de libertate”). Shimon Nahor, odata eliberat, a incalcat interdictia de a parasi Romania, fugind peste granita, ascuns intr-un covor facut sul. Avocata Lidia Peter a fost arestata in Bulgaria si extradata in Romania.

                          Sammy Ofer, cetatean israelian si britanic, evreu de origine romana, este reprezentant al familiei magnatilor israelieni Ofer, cunoscuti drept fratii Ofer (David, Sami si Iuli). Tatal fratilor Ofer a fost evreu originar din Romania, emigrand din orasul Constanta, unde avea numele de Josef Herscovici (acelasi nume de familie cu Shimon Nahor, Herscovici din Galati). Averea fratilor Ofer se ridica la 1,5 miliarde de dolari, plasata in afaceri. Dintre cei trei frati, David a fost seful unui Serviciu Secret israelian, Iuli a avut inclinatie spre functiile publice, detinand mult timp, desi israelian, si functia de consul al Romaniei la Tel Aviv, iar Sammy, un personaj retras, de culise, s-a concentrat asupra afacerilor. El locuieste cu precadere la Londra, fie la resedinta sa, fie pe un yaht de lux. Fratii Ofer detin impreuna o banca israeliana de rangul doi, Bank Mizrahi. Afacerile din Romania au fost demarate in ultimii ani de catre octogenarul Sammy Ofer, iar in prezent sunt conduse de fiul sau, Eyal Ofer. Familia Ofer este co-proprietara, alaturi de familiile (evreiesti) Pritzker din S.U.A.. si Wilhelmsen din Norvegia, a uneia dintre cele mai bine cotate agentii de turism din lume, Royal Caribbean Cruises Ltd. (active de 2,2 miliarde de dolari, venituri inuale de 1,2 miliarde de dolari), ce ofera croaziere in toata lumea cu peste 50 de itinerarii si peste 140 de destinatii in Caraibe, Bermude, Bahamas, Mexic, Panama, Alaska, Hawai etc., etc.. Flota are 14 nave moderne de agrement, cu o capacitate de peste 24.000 de calatori. Cea mai importanta afacere: familia Ofer detine compania Zodiac Maritime Agendes, companie de transport naval comercial, cu vase de pana la 164.800 tdw. Aceasta companie administreaza si vasele altor firme evreiesti, precum flota Rosemont, Trans Union Corp. sau cele 10 vase ale O&P Holding Ltd.. Navele sunt operate prin contracte de la cateva zile pana la cativa ani. In prezent, familia Ofer detine numeroase proprietati in Romania, care nu pot fi insa identificate cu usurinta, deoarece foloseste in preluarea intreprinderilor romanesti firme off-shore cu actionariat secret, create in paradisuri financiare, precum Cipru. Se banuieste prezenta sa masiva, desi invizibila, in proprietatile din orasul Constanta (mai ales in Port), unde presa nu poate scrie decat ceea ce vrea el. La conducerea Magazinului Tomis din Constanta (proprietatea sa) a numit-o pe Daiana Voicu, fiica unui magistrat Marin Voicu. Eyal Ofer, impreuna cu Jay Pritzker, l-a mandatat in 1997 pe evreul Phillip Bloom sa le procure Hotelul Bucuresti. Afacerea a esuat intr-un scandal privind manipularea privatizarii. De multe ori, datorita pozitiei sale, Eyal Ofer este mandatat de oficialitati sa reprezinte Romania in fata forurilor internationale, astfel incat el cunoaste politica de culise a guvernului roman mai bine decat Serviciile Secrete romanesti.

                         Dan Fischer, de cetatenie romana si israeliana, s-a numit si Francu, nume sub care a fost cunoscut ca sportiv al clubului Ministerului de Interne, Dinamo (echipa de polo). S-a facut remarcat prin implicarea sa in recuperarea creantelor Romaniei de la diverse state. Rolul lui Fischer se rezuma la a intermedia vanzarea acestor creante, pentru numai 40% din valoarea reala, catre una din Bancile Rotschild si la a-si incasa comisionul. Totodata, Fischer a intermediat obtinerea de credite, pentru Romania, de la alta banca evreiasca americana, Credit Swiss First Boston, fiind apropiat in afaceri de fostul secretar de Stat de la Ministerul Finantelor, Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana. Legat de relatiile sale cu serviciul de spionaj romanesc, sunt semnificative acuzele aduse, in octombrie 2000, de fostul sef al Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte. Concret, fostul sef al Serviciului de Informatii Externe, Catalin Harnagea, ar fi cerut de la ofiterii din subordine dosarele a 19 personalitati politice, pentru a le discredita sau santaja. In acest context, atunci cand “un om de afaceri nu cotizeaza la Fischer sau la AVAB, i se face imediat dosar penal”, sustinea Radu Timofte, aratand si ca Harnagea se folosea de ofiterii acestui Serviciu in interes personal, pentru a raspunde anumitor comenzi politice, lucru valabil si astazi la Traian Basescu. Conform relatarilor lui Timofte, folosindu-se acest procedeu, Romania a recuperat 40 de milioane de dolari din Kuweit, insa banii nu au ajuns nici la bugetul de stat, nici la S.I.E., ci au luat cai numai de Harnagea stiute.

Nota ……..:  – Raportul fostilor ofiteri ai SRI este mult mai amplu, cuprizand ample analize asupra privatizarilor la varf, toate conducand catre firme evreiesti, ca si lucrari date de statul roman altor firme din acelasi circuit, cum ar fi Bechtel. Am redat doar o parte a acestei analize, ne-am oprit mai mult asupra societatilor care au fost penetrate de cetateni israelieni, multi dintre acestia avand si dosare penale la Parchetul general, dar care au fost musamalizate de Puterile care s-au succedat in Romania…

                Site-ul de stiri ronatvan.com publica o lista larga de figuri publice de origine evreiasca din din Romania din mai toate domeniile de activitate. Potrivit sursei citate, persoana care a contribuit la întocmirea acestei liste “este anonimă din motive lesne de înteles”. Pe langa cei care isi asuma identitatea si sunt perceputi in consecinta, exista, potrivit autorului, unele persoane (in dreptul numelui carora apare ?) in cazul carora nu exista certitudinea ca sunt de origine evreiasca, asa incat aceste cazuri trebuie tratate cu rezerve.

-Traian Basescu (fost marinar, fost primar al Bucurestiului, politician si Presedintele României?)
-Petre Roman (politician, fost Prim Ministru al Romaniei)
-Emil Constantinescu (profesor, fost presedinte al Romaniei?)
-Ion Iliescu (politician, fost presedinte al Romaniei si „personaj important al revolutiei din 89”)
-Nina Iliescu (sotia lui Ion Iliescu)
-Theodor Stolojan (fost Premier, economist, politician, fost lider al PDL si consilier Prezidential)
-Viorel Lis (fost primar al Bucurestiului, baron)
-Dinu Patriciu (presedintele Grupului Rompetrol, NV si membru important al PNL)
-Mihai Razvan Ungureanu (director SIE, istoric, politician, si fost ministru de externe)
-Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor, vicepresedinte PNL)
-Leonard Orban (Comisar European)
-Silviu Prigoana (parlamentar, om de afaceri si star TV, autodeclarat “Mândru că e Mason”)
-Adriana Bahmuteanu (nevasta lui Silviu Prigoană si star TV?)
-Nicolae Cajal (fizician, academic, politician si filantrop)
-Geo Saizescu (regizor de filme, scriitor si actor)
-Victor Ciutacu (jurnalist, redactor şef adjunct la Jurnalul Naţional, şi moderator la Antena 2)
-Iosif Sava (muzician, moderator radio si TV)
-Elan Schwartzenberg (om de afaceri care a devenit cunoscut după căsătoria cu Mihaela Rădulescu)
-Anna Lesko (cântăreată) (evreică?)
-Anamaria Prodan (star TV, fotomodel, cântăreată)
-Ginger Devil (actrită porno)
-Laura Andresan (prostituată faimoasă, un fel de Jenna Jameson a României, Jenna Jameson fiind una dintre cele mai celebre actrite porno evreice din lume)
-Mihaela Radulescu (star TV) (evreică?)
-Alina Plugaru (fotomodel)
-Razvan Vasilescu (actor)
-Alexandru Arsinel (comedian si actor)
-Ioana Maria Vlas (presedinte SOV Invest, Fondul Naţional de Investiţii – FNI)
-Ioan Stoica (fondatorul Caritas)
-Mircea Albulescu (actor, profesor, poet, membru al Uniunii Scriitorilor)
-Oana Sarbu (cântăreată, actrită)
-Andrei Blaier (regizor de filme si scriitor de scenarii)
-Andrei Zinca (regizor, manager de productie, actor, producător)
-Dan Pita (regizor de filme si scriitor de scenarii)
-Eugen Ovidiu Chirovici (economist, jurnalist, scriitor si Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România)
-Edmund Deda (compozitor)
-Ion Barbu (matematician si poet)
-Ion Cristinoiu (compozitor, conducător, instrumentist, orchestrator)
-Dan Bittman (cântăret, actor, star TV)
-Paul Goma (scriitor si mare dizident anti-comunist) (evreu?)
-Silviu Brucan (politician comunist si dizident, alanist politic si scriitor de cărti despre Comunism si Europa de Est)
-Adrian Severin (nepotul lui Silviu Brucan, politician, Europarlamentar, fost membru PD-L, membru actual PSD)
-Paul Cornea (istoric, critic, teoretician literar)
-Paula Iacob (avocată celebră în România)
-Magda Lupescu (curva si apoi sotia Regelui Carol al 2-lea)
-Alexandru Barladeanu (Presedinte al senatului, economist, politician, ministru, membru al Academiei Române)
-Sergiu Celac (politician si ministru de externe)
-Paul Soloc (moderator TV show, editor)
-Valeriu Lazarov (realizator TV)
-Ovidiu Ioanitoaia (jurnalist, sportiv)
-Emanuel Isopescu (jurnalist si moderator TV show)
-Dumitru Tinu (jurnalist si fost director al ziarului Adevarul)
-Maia Morgenstein (actrită)
-Haralamb Zinca (autor faimos)
-Horia Roman Patapievici (scriitor si filozof)
-Mihai Zisu (Ministru de Externe)
-David Marcian Bleahu (fost senator)
-Dolphi Drimer (patron, director si profesor la o universitate proprie)
-Oliviu Gherman (fost Presedinte al Senatului si ambasador în Franta)
-Dan Martian (presedinte al Camerei Deputatilor)
-Silviu Maior (ministru)
-Mircea Cosea (senator)
-Aurel Vainer (deputat)
-Victor Surdu (fost deputat si senator)
-Zoe Petre (istoric si consilier prezidential)
-Petru Berteanu (consilier prezidential)
-Mugur Isarescu (Guvernator al Băncii Nationale Române (BNR), fost prim ministru si membru al Academiei Române)
-Andrei Varga (fost ministru)
-Razvan Teodorescu (fost senator, ministru si profesor Universitar)
-Dumitru Mazilu (politician, „mare personaj” al revolutiei din 89 si spion civil)
-Vasile Gionea (fost jurist, deputat si presedinte al Curtea Constituţională a României)
-Gelu Voican Voiculescu (politician, fost vice prim ministru si ambasador)
-Bujor Sion (om de afaceri)
-Paul Everac (scriitor, director general al Televiziunii Române)
-Nicolae Melinescu (fost moderator TV show si director general al Televiziunii Române, spion civil)
-Horia Moculescu (pianist, interpret vocal, compozitor, mediator si moderator TV show)
-Alina Mungiu (politolog, activistă drepturi civile, academiciană, jurnalistă, scriitoare, comentator al scenei politice din România, profesoară în Bucuresti, fostă directoare a Televiziunii Române)
-Cristian Mungiu (regizor şi scenarist)
-Cecilia Stefanescu (scriitoare)
-Doru Dumitrescu (moderator TV show)
-Radu Naum (star TV)
-Dumitru Morosanu (moderator TV show, regizor de filme)
-Victor Ionescu (secretar general si presedintele tineretului PNTCD)
-Florin Bratescu (jurnalist si moderator TV show)
-Adrian Sarbu (om de afaceri, patronul postului TV, ProTV, Acasă, MTV România, Pro Cinema, Pro TV, Pro TV Internaţional, Sport.Ro si al agentiei de stiri Mediafax)
-Mihai Tatulici (jurnalist si scriitor)
-Andreea Esca (jurnalist si scriitor)
-Andi Moisescu (jurnalist si prezentator Stirile ProTV)
-Andrei Gheorghe (realizator, prezentator TV si Radio)
-Adrian Rosenberg (jurnalist ProTV)
-Aristide Buhoiu (jurnalist, reporter, moderator TV show)
-Marcel Avram (impresar, manager si organizator, director de ziar)
-Cornel Nistorescu (journalist si director al ziarului Eventimentul Zilei)
-Sorin Rosca Stanescu (journalist si director al ziarului Ziua)
-Adrian Halpert (editor si director al ziarului Click)
-Hadrian Mateescu (directorul ziarului Adevarul)
-George Arion (publicist, poet, autor)
-Gilda Lazar (actor)
-Sergiu Andon (politician, membru al Partidului Conservator)
-Geo Raetsky (moderator TV show)
-Radu Berceanu (fost ministru al comertului si senator)
-Victor Babiuc (politician, mason)
-Alexandru Sassu (politician, deputat, directorul actual al Televiziunii Române)
-Bogdan Teodoroiu (ministru)
-Trita Fanita (ministru)
-Octavian Stireanu (politician, deputat)
-Cristian Dumitrescu (politician, deputat, membru al Parlamentului European)
-Cazimir Benedict Ionescu (deputat, vice presedinte al “Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională”)
-Bogdan Niculescu Duvaz (deputat, politician si arhitect, membru CPUN si fost ministru)
-Sergiu Cunescu (mare lider prin PSD)
-Remus Opris (politician si psihiatru, un membru important în PNŢCD)
-Sorin Dimitriu (deputat si politician)
-Andrei Dimitriu (liderul SPP si SPTV)
-Ulm Spineanu (politician)
-Radu Ioanid (holocaustolog)
-Sorin Pantis (fost deputat si politician)
-Dan Crainerman (muzician)
-Tudor Caramfil (scriitor)
-Gheorghe Dumitrescu (fost compozitor, reprezentant al realismului socialist, scriitor la Muzica, Scânteia, Contemporanul şi România Liberă)
-Carmen Dumitrescu (director general al SIF Banat-Crisana)
-Mihai Calin (actor)
-Emanuel Valeriu (fost moderator TV show, membru CNA)
-Theodor Palady (pictor)
-Eugen Preda (publicist si comentator radio)
-Theodor Brates (scriitor, jurnalist la Televiziunea Română si redactor sef adjunct la redactia de stiri)
-Niculae Stoian (criminal, mâna dreaptă a lui Ceausescu, traficant de arme în Africa, s-a mutat mai târziu în Perth Australia)
-Vasile Lupu (membru PNTCD, fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, fost deputat PNTCD, prim vicepreşedinte al PNŢCD Suceava)
-Romulus Antonescu (era în listă dar nu stim cine este)

Romanian Jews List 1 – Sursa: Wikipedia

Lucreţiu Pătrăşcanu
Gheorghe Gaston Marin
Teohari Georgescu
Emil Calmanovici
Martin Abern, Trotskyist activist
Radu F. Alexandru, politician
Colette Avital, politician
Olga Bancic, communist activist
Silviu Brucan, communist politician and dissident
Simion Bughici, communist politician
Iosif Chişinevschi, communist politician
Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist activist
David Fabian, communist activist
Max Goldstein, communist activist
Remus Koffler, communist activist
David Korner, Trotskyist activist
Alex Kozinski, judge
Serge Klarsfeld, anti-Nazi activist
Samuel Leibowitz, attorney
Karpel Lippe, Zionist activist
Vasile Luca, communist politician
Gheorghe Gaston Marin, communist politician
Nati Meir, politician
Alexandru Nicolschi, communist politician
Saul Ozias, communist politician
Ana Pauker, communist politician
Marcel Pauker, communist politician
Mircea Răceanu, diplomat and dissident
Leonte Răutu, communist politician
Mihail Roller, communist politician
Valter Roman, communist politician
Petre Roman, politician, prime minister, revolutionary figure
Solomon Tinkelman, communist activist
Leonte Tismăneanu, communist politician
Sorin Toma, communist activist
Ghizela Vass, communist activist
Belu Zilber, communist activist
Emil Bodnăraş, influential Romanian communist politician, an army officer, and a Soviet agent
Constantin Dobrogeanu-Gherea, Marxist theorist, politician, sociologist, literary critic
Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist militant
Max Goldstein, communist and convicted terrorist
Gelber Moscovici, communist and convicted terrorist
Leon Lichtblau, communist and convicted terrorist
Saul Ozias, communist and convicted terrorist
Constantin Sănătescu, general, prime minister
Nicolae Cajal, communist and “World War II war crimes” spreader
Constantin Pîrvulescu communist
Richard Wurmbrand, communist, evangelical sect leader, founder of “Voice of the Martyrs”
Ploughmen’s Front jewish communist movement led by Petru Groza (non-jewish Romanian tyrant)
Moses Rosen, chief rabbi of Romanian jews, communist activist
Alexandru Şafran, “human rights”, United Nations activist
Mihai Răzvan Ungureanu, historian, diplomat and politician, foreign minister of Romania 2004-2007
Calin Popescu Tariceanu, prime minister (jewish?)
Claudiu Saftoiu (president counselor, president of SIE, Romanian secret service)
Ana Adriana Săftoiu (president counselor, spokeswoman)
Mona Musca, ex-minister of culture (jewish?)
Lavinia Sandru, politician
Silviu Prigoana & Adriana Bahmuteanu, very famous and rich Romanian jewish couple

Listă de comunişti evrei din România – Wikipedia, enciclopedia liberă
Ana Pauker (Hannah Rabinsohn)
Marcel Pauker
Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg), colonel de Securitate
Iosif Chişinevschi (Iacob Broitman)
Liuba Chişinevschi (Liuba Broitmann), preşedinta UFDR
Gheorghe Pintilie (Pantelei “Pantiuşa” Bodnarenko; numele idiş necunoscut; Grünberg?), general de Securitate; soţia, Ana Toma
Avram Bunaciu (Abraham Gutman)
Leonte Răutu (Lev Oigenstein)
Miron Constantinescu (Meer/Meïr Kohn)
Moise Haupt, general
Laurian Zamfir (Laurian Rechler), general-colonel de Securitate
Valter Roman (Neuländer Erno), maior KGB
William Suder, general-maior, şef al serviciului de informaţii
Holban (Moscovitz), colonel, comandant al Securităţii Bucureşti
Valter Roman (Ernő Neuländer),
Mihai Dulgheru(Dulberger), Mihai, colonel de Securitate, inspector al penitenciarelor
Ştefan Koller, colonel de Securitate, comandant al închisorii Aiud
Czeller (Zeller), şef al Securităţii din Ardealul de Nord-Vest
Constanţa Crăciun (nume real necunoscut)
Ghizela Vass
Silviu Brucan (Samuil Brukner, Samuel Bruckner),
Mihai Roller, preşedinte al Academiei
Levin Bercovici
Max Goldstein
Mihail Bruhiş (Ştrul Pinhusovici Kofman, Kaufmann)
Leon Tismăneanu (Lev Moiseevici Tismeneţki)
Nicolae Goldberger (Goldberger Miklós)
Mauriciu Ştrul, comandant al Securităţii din Galaţi
Gheorghe Stoica (Moscu Cohn)
Leon Naş (Littman, Littmann)
Lupu Petre (Pressman, Pressmann)
Barbu Zaharescu (Zuckerman, Zuckermann)
Ştefan Voicu (Aurel Rottenberg)
Grigore Cotovschi
Ecaterina Abraham
Mihail Florescu (Iacobi)
Hillel Kohn
Pavel Cristescu (Kleinmann)
Sigi Beiner (Sigfried? Siegmund? Bainer, Bayner)
Michael Flexer (Flechser, Flachser)
Ofelia Manole
Simion Teigher (Teiger)
Simion Bughici
Gheorghe “Gaston” Marin (Gh. Grossmann)
Wassermann, Ilka, în conducerea Ministerului de Externe
Gutmann, Heinz, sef al serviciului secret civil
Lotar Rădăceanu (Würzer), iniţial lider social-democrat
Bădău (Braunstein), Alexandru, şeful sectiei de evidenţă a străinilor
Levin, fost ofiţer sovietic, şef al cenzurii
Voiculescu, Ervin (Erwin Weinberger), şef al serviciului paşapoarte
Stupineanu (Stapmann), şef al serviciului de spionaj
Emeric Stöffel, ambasador al României în Elveţia
Făinaru, Harry (Hersch Feiner), şeful legaţiei României în SUA
Lăzărescu (Baruch Lazarovici), însărcinat cu afaceri la Paris
Oieru (Scheffer, Schäfer), Simion, secretar de stat
Zeiger, Lev, director în Ministerul Educaţiei Naţionale
Costea (Zeider), Mirel, în 1944 şeful serviciului de informaţii al formaţiunilor de luptă patriotice, apoi şef la serviciul de cadre al PCR
Isidor Hollingher (Hollinger)
Ludovic Weiss
Tudor Sepeanu
Stefan Koller
Wilhelm Einhorn
Elisabeta Luca
Fanny Goldberger
Elisabeta Luca
Bogopolski, Haim
Lutenko, Moisei
Saevici, Faibisch
Frenkel, Isak
Lemkovici, Feiga
Gurevici, Herş Leib
Goldstein, Seiman
Bakal, Israil
Sielberman (Silbermann), Iosif
Faierstein (Feierstein, Feuerstein), Raia (Raisa?)
Kofman (Kaufmann?), Iakov
Morghenstern (Morgenstern), Izrail (Israel) Markovici
Zighelbaum (Ziegelbaum), Strul
Leibovici, Ştrul Abramovici
Kleiman (Kleinmann), Moisei Solomonovici
Vihrev, Abram Naumovici
Aritonovici, Sami
Ebner, Silvia
Aurel Baranga (Ariel Leibovici), inspector general al artelor
Marcel Breslaşu (Mark Breslauer), idem
Sorin Toma (Moscovici), la “Scânteia”
Alexandru Graur (Alter Brauer), lingvist
Silviu Iosifescu (Silvian!) (Samson Iosifovici)
Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz)
Eduard Mezincescu (Mezingher, Mesinger)
Samoilă (Samuel Rubinstein/Rubenstein), administrator la “Scânteia”
Liman (Lehmann), Horia, la “Scânteia”
ing. Schnapp, directorul “României libere”
Jehan, Mihai (Michael Jakob), sef al societăţii de filme
Ovid S. Crohmălniceanu (Moise Kahn), critic literar
Tertulian, N. (Nathan Veinstein/Weinstein), critic literar
Ion Călugăru, scriitor
Vitner, Ion (Jakob Winter; Wittner?), scriitor
Weigel, profesor la Universitatea Bucureşti
Veronica Porumbacu (Scherfelberg), poetă
Nina Cassian (Renée Annie Cassian), poetă

Evrei in guvernul Romaniei postbelice

1. Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn, ministru de externe si agenta Nr. 1 a Moscovei la Bucuresti.
2. Ilka Wassermann, reala directoare a Min. de Externe.
3. Josef Kishinevski, alias Jakob Broitman, vice presedinte al Consiliului de Ministri si membru al CC.
4. Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.
5. Lothar Radaceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru.
6. Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galati, Ministru al Minelor si membru in CC.
7. Moises Haupt, General, Comandant militar al Capitalei.
8. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, sef al Securitatii, originar din Braila.
9. Heinz Gutman, sef al Serviciului Secret Civil.
10. William Suder alias Wilman Suder, Sef al Contra Spionajului.
11. Roman Walter, alias Walter Neuländer, tatal lui Petre Roman, organizatorul securitatii si sef al Serviciului de Educatie, Cultura si Propaganda al Armatei.
12. Alexandru Moghioros, Ministru al Nationalitatilor, evreu din Ungaria.
13. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, sef al Comisiei de Control al Strainilor.
14. Maior Lewin, evreu, fost ofiter in Armata Rosie, sef al cenzurei pentru presa.
15. Colonel Holban, alias Moscovich, sef al Securitatii pe Bucuresti.
16. George Silviu, alias Gersch Gollinger, Secretar General in Ministerul de Interne.
17. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, sef al departamentului pentru pasapoarte in Ministerul de Externe.
18. Stupineanu, alias Stappnau, sef al Spionajului Economic.
19. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al Romaniei in Elvetia.
20. Harry Fainaru, alias Hersch Feiner, sef de legatie in Ambasada din Statele Unite.
21. Ida Szilagy, evreica, prietena a lui Ana Pauker, reala conducatoare a Ambasadei din Londra.
22. N. Lazarescu, alias Burach Lazarovich, insarcinat de Afaceri al Romaniei la Paris.
23. Simon Oieru, alias Schaeffer, Subsecretar de Stat.
24. Liuba Kishinevski, alias Liuba Broitman, presedinta a Femeilor Romane Antifasciste.
25. Lew Zeiger, evreu director general in Ministerul Economiei.
26. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.
27. Silviu Brucan, alias Brukner, redactor sef al Scanteii, el conducea intreaga campanie care viza comunizarea. In acelasi timp el conducea si inscena campania antisemita din Romania.
28. Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scanteii.
29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scanteii.
30. Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului Romania Libera.
31. Jehan Mihai, alias Jacob Michael, sef al industriei cinematografice romane.
32. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societatii Radiofonice Romane.
33. Mihai Roller, evreu, necunoscut inainte de venirea sa in Romania din Uniunea Sovietica, Presedinte al Academiei Romane, autorul istoriei falsificate a Romanilor.
34. Profesorul Weigel, tiranul universitatii din Bucuresti, care conducea operatia de epurare a studentilor anti-comunisti.
35. Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universitatii din Bucuresti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia.
36. Silviu Josifescu, alias Samson Josifovich, cel care l-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahuta de continutul care nu se armoniza cu comunismul.
37. Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al Romaniei.
38. Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii, au fost evrei, Alexander Sencovich, Misha Levin si Sam Asriel (Serban).
39. Alexandra Sidorovici, evreica, sotia lui Silviu Brucan, acuzatoare la “Tribunalul poporului” in 1945.
40. Leonte Rautu (Lev Oigenstein).
41. Petru Borila, cuscrul lui N. Ceausescu. Ambii au facut parte din Biroul Politic al C. C. -ului, responsabili pe tara cu invatamantul politic comunist.

Sursa: Iudaismul

List 3 – Sursa: Wikipedia

A
Aaron Aaronsohn
Angelica Adelstein-Rozeanu
Felix Aderca
Radu F. Alexandru
Jean Ancel

B
Ury Benador
Aristide Blank
Victor Brauner
Nicolae Bretan
Mauriciu Brociner
Silviu Brucan

C
Nina Cassian
Paul Celan
Andrei Codrescu
Sergiu Comissiona

E
Sorel Etrog

F
Wilhelm Filderman
Iancu Fischer
Barbu Fundoianu

G
Moses Gaster
Alma Gluck
Leo Goldhammer G cont.
Alexandru Graur
Ernest Grunfeld

H
Clara Haskil

I
Idel Ianchelevici
Marcel Iancu
Petre Iorgulescu-Yor
Barbu Iscovescu
Iosif Iser

J
Alexandru Jar

K
Béla Kun

L
Irving Layton
Liviu Librescu
Gherasim Luca
Isac Ludo
Lupu Petre
Radu Lupu

M
Alexandru Mandy
Norman Manea
Silvia Marcovici
Solomon Marcus
Nati Meir
Radu Mihăileanu
Alexandru Mirodan M cont.
Maia Morgenstern

O
Zigu Ornea

P
Saşa Pană
Ana Pauker
Julius Popper

R
Reuven Ramaty
Moses Rosen
Constantin Daniel Rosenthal

S
Alexandru Şafran
Oscar Sager
Iosif Sava
Mihail Sebastian
Dumitru Solomon
Nicolae Steinhardt
Nicolae Stroe

T
Leonte Tismăneanu
Godell Ţukerman
Tristan Tzara

V
Aurel Vainer
Ilarie Voronca

W
Elie Wiesel
Richard Wurmbrand

Z
BELLU ZILBER
More self-declared jews
FELICIA ANTIP
MARIA BANUS
VICTOR BARLADEANU
TIBERIU BENEDEK
MIRIAM BERCOVICI
LIVIU BERIS
MATY BLUMENFELD
ARTHUR BRENNER
ADA BRUMARU
NICOLAE CAJAL
STEFAN CAZIMIR
MARC CLARIAN
MARIA CONSTANTIN
RADU COSASU
EMIL COSTIN
DOREL DORIAN
DOLPHI DRIMER
HARRY ELIAD
LEONIE WALDMAN¬ELIAD
ALEXANDRU ELIAS
B. ELVIN
HEINRICH FALIC
IANCU FISCHER
AUREL GIROVEANU
TICU GOLDSTEIN
MOISE HELD
TOMA HIRTH
MIREL ILIESIU
STEFAN IURES
ITIK KARA
SOLOMON MARCUS
PAUL B. MARIAN
ALEXANDRU MANDY
VICU MANDRA
DAN MIZRAHI
MAIA MORGENSTERN
PRIM RABIN DR. ERNEST NEUMANN
ERICH NUSSBAUM
ZIGU ORNEA
ALBERT POCH
LAURENTIU PROFETA
EMANUEL REICHER
RADU NICHITA RAPAPORT
MARCEL SARAGEA
IOSIF SAVA
EUGEN SEGAL
SANDRA SEGAL
IULIAN H. SORIN
TUDOR STERIADE
AUREL VAINER
HENRI WALD
TEODOR WEXLER
HENRI ZALIS

Jews responsible with the 1989 Romanian “Revolution”

-Iulian Vlad (army general and head of Deparment of State Security)
-Silviu Brucan (Brukner) (owner of Romanian communist newspapers, supporter of Ana Pauker (other jew) and the killing of all Romanian elites such as Bratianu, Iuliu Maniu, etc)
-Victor Stănculescu (army general and defense minister)
-Teodor Brateş (Nicolschi’s brother in law, revolutionist)
-Cazimir Ionescu (panic instigator, revolutionist)
-Cico Dumitrescu (panic instigator, rear-admiral)
-Ion Iliescu (main revolutionary figure, president)
-Petre Roman (main revolutionary figure, prime-minister)
-Gelu Voican Voiculescu (vice prime-minister)
-Mihai Drăgănescu (vice prime-minister)
-Mugur Isărescu (foreign affairs minister, ambasador of Romania in USA and governor of Romanian National Bank)
-Ioan Aurel Stoica (minister of construction)
-Nicolae Militaru (army general and defense minister)
-Sergiu Celac (politician and foreig minister)
-Mihai Chiţac (army general-lieutenant and internal minister)
-Moldoveanu Ioan Jean (army general-lieutenant, vice internal minister and head of Romanian police)
-Dan Marţian (revolutionist)
-Alexandru Bârlădeanu (government general secretary imposed by the communist regime from Moscow)
-Adrian Severin (minister of state for reform and relations with parliament)
-Corneliu Bogdan (secretary of state in foreign affairs ministry)
-Teodor Stolojan (finance minister)
-Eugen Dijmarescu (minister of economy and finance)
-Mihai Şora (minister of education)
-Victor Babiuc (expert in Constitutional comission, minister of justice, internal minister)

Sursa: http://stiri.ronatvan.com

Metapedia – Lista de evrei comunisti din Romania

Aceasta lista include evreii care au preluat guvernarea Romaniei in primii ani ai regimului communist adus de tancurile sovietice. Acesti evrei au facut un Holocaust (Genocide) impotriva romanilor care este parte a Holocaustului Rosu. De asemenea, lista ii cuprinde si pe evreii care au venit la putere dupa 1989 si care sunt produsul sistemului comunist.

• Abraham Ecaterina
• Apostol Gheorghe, alias Gerschwin, presedinte al Sindicatului Muncitoresc
• Aritonovici Sami
• Badan Alexandru, alias Alexander Braunstein, sef al Comisiei de Control al Strainilor.
• Bakal Israil
• Baranga Aurel alias Ariel Leibovich, inspector general al artelor.
• Badau Alexandru, alias Braunstein seful sectiei de evidenţa a strainilor
• Beiner Sigi (Sigfried? Siegmund? Bainer, Bayner)
• Bercovici Levin alias Lewin Bercovich, tiran al Universitaţii din Bucuresti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia.
• Bogopolski Haim
• Breslasu Marcel, alias Mark Breslau, director general al Departamentului Artelor.
• Brucan Silviu (Samuil Brukner, Samuel Bruckner), redactor sef al Scanteii
• Bruhis Mihail (Strul Pinhusovici Kofman, Kaufmann)
• Bughici Simion
• Bunaciu Avram alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunarii Naţionale, realul conducator al Adunarii.
• Cassian Nina (Renée Annie Cassian), poeta
• Calugaru Ion, scriitor
• Chisinevschi Iosif alias Iakob Broitman, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si membru al Comitetului Central.
• Chisinevschi Liuba alias Liuba Broitman, presedinta a Femeilor Romane Antifasciste. UFDR [sotia evreului: Iosif Chisinevschi].
• Cristescu Pavel alias Kleinmann
• Crohmalniceanu Ovid (Moise Kahn), critic literar
• Craciun Constanţa
• Costea (Zeider), Mirel, in 1944 era Seful Serviciului de Informatii din Formatiunile de Lupta Patriotice, sef Sectia Cadre a CC al PCR.
• Cotovschi Grigore
• Czeller (Zeller), seful securitatii in nord-vestul Ardealului.
• Constantinescu Miron alias Mehr Kohn, Ministru al Minelor si membru al Comitetului Central.
• Dobrogeanu-Gherea Constantin, alias Solomon Katz –social democrat.
• Dulgheru Mihai(Dulbergher Mihai – State security colonel, inspector of all prisons)
• Ebner Silvia
• Einhorn Wilhelm
• Faierstein (Feierstein, Feuerstein) Raia (Raisa?)
• Fainaru Harry, alias Hersch Feiner, sef de legaţie in Ambasada din Statele Unite.
• Flexer Michael (Flechser, Flachser)
• Florescu Mihail alias Iacobi
• Frenkel Isak
• George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general in Ministerul de Interne.
• Georgescu Teohari, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.
• Goldberger Fanny
• Goldberger Nicolae (Goldberger Miklós)
• Goldstein Max
• Goldstein Seiman
• Graur Alexandru alias Alter Brauer, director general al Societaţii Radiofonice Romane.
• Gurevici Hers Leib
• Gutmann Heinz, sef al Serviciului Secret Civil.
• Haupt Moise, general, comandant militar al Capitalei.
• Holban alias Moscovich (Moscovitz), sef al Securitaţii pe Bucuresti.
• Hollingher Isidor (Hollinger)
• Iliescu Ion, Presedinte al Romaniei
• Iosifescu Silviu (Silvian!) alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahuţa, de conţinutul care nu se armoniza cu comunismul.
• Jehan Mihai, alias Jakob Michael, sef al industriei cinematografice romane.
• Kleiman (Kleinmann), Moisei Solomonovici
• Kofman (Kaufmann?) Iakov
• Kohn Hillel
• Koller Stefan, (colonel of State Securitaty, comander of Aiud Prison)
• Lazarescu N. alias Burach Lazarovich, insarcinat de afaceri a Romaniei la Paris.
• Leibovici, Strul Abramovici
• Lemkovici Feiga
• Levin Misha secretari generali ai Ligii Generale a Muncii
• Luca Elisabeta
• Lupu Petre (Pressman, Pressmann)
• Lutenko Moisei
• Levin, fost ofiţer in Armata Rosie, sef al Cenzurei pentru presa.
• Liman Horea, alias Lehman, redactor secund al Scanteii.
• Marin “Gaston” Gheorghe (Gh. Grossmann)
• Mezincescu Eduard (Mezingher, Mesinger)
• Moghioros Alexander, Ministru al Naţionalitaţilor, evreu din Ungaria.
• Morghenstern (Morgenstern), Izrail (Israel) Markovici
• Nas Leon (Littman, Littmann)
• Nicolschi Alexandru (Boris Grünberg), colonel of State Securitaty
• Manole Ofelia
• Oieru Simon, alias Schaeffer, subsecretar de stat.
• Olteanu Bogdan, presedinte al Camerei Deputaţilor din Parlamentul Romaniei
• Pauker Ana alias Hannah Rabinsohn , Ministru de Externe si agenta nr.1 a Moscovei la Bucuresti.
• Pauker Marcel
• Pintilie Gheorghe (Pantelei “Pantiusa” Bodnarenko; numele idis necunoscut; Grünberg?), general de Securitate; soţia, Ana Toma
• Porumbacu Veronica (Scherfelberg), poeta
• Radaceanu Lotar alias Lothar Wuertzel, ministrul muncii.
• Rautu Leonte, alias Lev Oigenstein
• Roller Mihail, Presedinte al Academiei Romane, autorul istoriei falsificate a Romanilor.
• Roman Petre, prim ministru al Romaniei
• Roman Valter, alias Ernő Neuländer, maior KGB, tatal lui Petre Roman, sef al Serviciului de Educaţie, Cultura si Propaganda al Armatei.
• Samoila alis Samuel Rubinstein/Rubenstein, director guvernator al Scanteii.
• Sielberman (Silbermann) Iosif
• Saevici Faibisch
• Sam Asriel, alias Serban, secretari generali ai Ligii Generale a Muncii
• Schnapp, director guvernator al ziarului Romania Libera.
• Sencovich Alexander, secretari generali ai Ligii Generale a Muncii
• Sepeanu Tudor
• Stoica Gheorghe (Moscu Cohn)
• Stupineanu, alias Stappnau, sef al Spionajului Economic.
• Stöffel Emeric, evreu din Ungaria, ambasador al Romaniei in Elveţia.
• Suder William, alias Wilman Suder , sef al Contra Spionajului.
• Szillagy Ida, prietena a Anei Pauker, reala conducatoare a Ambasadei din Londra.
• Strul Mauriciu, comander of State Security in Galaţi
• Teigher Simion (Teiger)
• Tertulian, N. (Nathan Veinstein/Weinstein), literary critic
• Tismaneanu Leon (Lev Moiseevici Tismeneţki)
• Toma Sorin (Moscovici), pressman of “Scanteia”
• Vass Ghizela, a condus secţia externe, evreica maghiara, bunica lui Bogdan Olteanu
• Vihrev, Abram Naumovici
• Vinter Joan alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al Romaniei.
• Voicu Stefan (Aurel Rottenberg)
• Voiculescu Ervin alias Erwin Weinberg, sef al Departamentului pentru pasapoarte in Ministerul de Externe.
• Zaharescu Barbu (Zuckerman, Zuckermann)
• Zamfir Laurian, alias Laurian Rechler, general, sef al Securitaţii.
• Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.
• Zeiger Lev, director general in Ministerul Economiei.
• Zighelbaum (Ziegelbaum), Strul
• Wassermann Ilka, reala directoare a Ministerului de Externe.
• Weigel, tiranul Universitaţii din Bucuresti. Conducea operaţia de epurare a studenţilor anti comunisti.
• Weiss Ludovic

UN PLAN DIABOLIC: OCUPAREA ROMÂNIEI DE CĂTRE EVREI 
                                      Surse din Serviciile Secrete româneşti ne-au avertizat că, la reuşita loviturii de Stat din decembrie 1989, un rol deosebit – l-au avut şi Serviciile Secrete israeliene, în speţă Mossadul, care a acţionat în principal pe linia războiului psihologic, respectiv crearea diversiunilor legate de numărul mare al victimelor generate de aparatul de represiune, de atacul teroriştilor în diferite puncte din ţară, de otrăvirea surselor de apă, de iniţierea de incidente armate prin lansarea telefonică a unor ţinte false chiar în unităţile militare ce aparţineau atît de Ministerul Apărării Naţionale, cît şi de Ministerul de Interne etc.
            În acest context, strategii evreimii mondiale au început să pună în aplicare un plan, conceput anterior, de încetăţenire şi strămutare în România a unui milion de evrei, fără ştirea şi fără acordul Poporului Român. Deja, în momentul de faţă, peste 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au devenit cetăţeni români, cu toate drepturile acordate de acest statut, inclusiv dreptul la proprietate. Planul intitulat “Israel în România” s-a făcut cu concursul guvernelor de după 1990 şi al principalelor mijloace de informare în massă (ziare, posturi Radio-TV), care cenzurează toate ştirile şi informaţiile tangente acestui subiect. Scopul final al planului “Israel în România” este instituirea unui control deplin asupra ţării noastre şi deposedarea, în fapt, a românilor de teritoriul lor naţional.
             Pe baza acestor considerente putem afirma, fără teama de a greşi, că scopul pentru care s-a produs răsturnarea regimului politic în decembrie 1989 a fost de a se obţine în acest mod condiţiile propice pentru îndeplinirea acestui plan. Aşa se explică şi faptul că în fruntea loviturii de stat şi a ceea ce a urmat s-au aflat Ion Iliescu (bunic evreu, soţie evreică), Silviu Brucan (evreu), Petre Roman (evreu), iar ceilalţi doi presedinţi – Emil Constantinescu şi Traian Băsescu – au, la rîndul lor, şi ei origine evreiască. De asemenea, depopularea României (prin: plecarea în străinătate a cîtorva milioane de şomeri români; încurajarea tinerilor să emigreze definitiv din România, guvernanţii noştri nefiind deloc preocupaţi să le ofere vreo speranţă că s-ar putea realiza în această ţară; descurajarea familiei şi a natalităţii, în mod vizibil cei vizaţi fiind românii majoritari; prăbuşirea sistemului de sănătate, a asistenţei medicale pentru copii în mod special; declinul sever al nivelului de trai; propaganda anti-românească, antinaţională, la care este angrenată mass-media aservită, urmărindu-se descurajarea şi deprecierea sentimentului naţional, a ataşamentului la valorile româneşti, la viitorul Neamului Românesc) – toate acestea au făcut din România o ţară vulnerabilă, al cărei potenţial de apărare se diminuează simţitor cu trecerea anilor, ducînd în acest mod la reuşita deplină a planului sionismului mondial.
            Un factor agravant a fost şi aşa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenţialul economic al României prin distrugerea sau înstrăinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a făcut în beneficiul celor care, prin truda lor, au acumulat imensele bogăţii deţinute de Statul Român în 1990, ci al unor firme străine, cele mai multe aflate în proprietatea, de facto, a unor evrei. Împrumuturile externe înrobitoare pe care le-au făcut conducătorii actuali ai României în numele Poporului Român, chipurile, pentru salvarea acestuia, tocmai la acele organisme financiare care reprezintă sionismul mondial, constituie un alt factor de distrugere a ţării. Scăderea dramatică a populaţiei României, pe fondul migraţiei tot mai accentuate, al creşterii mortalităţii şi al scăderii natalităţii, constituie argumentul cel mai puternic cu privire la acţiunea deliberată de distrugerere a Poporului Român şi înlocuirea acestuia cu elementele străine.Menţinerea valorilor actuale ale fertilităţii şi ale duratei medii a vieţii va duce la o accelerare catastrofală a declinului demografic. Acest declin s-a instalat în ultimii 15 ani şi nu are perspective de a fi stopat în anii următori, astfel încît, după anul 2025, viteza declinului ar putea deveni dezastruoasă, iar populaţia ar urma să fie de aproximativ 14 milioane în 2050 (în condiţiile conservării actualelor valori ale natalităţii şi mortalităţii).Ilie Bădescu, preşedintele Asociaţiei Sociologilor din România, afirmă: “După ştiinţa mea, nu există nici o ţară care, aflată în criză economică, să fi reuşit relansarea cu ajutorul FMI şi Băncii Mondiale! În condiţiile în care Guvernul va face, cum a anunţat, o privatizare prin vînzare necondiţionată de întreprinderi, se va produce în momentul respectiv o foarte rapidă şi primejdioasă înstrăinare a unei părţi din averea naţională, fără posibilitatea ca vreodată să se mai poată interveni pentru recuperarea acestei părţi înstrăinate. Noi vom fi debitori pentru că împrumutăm, căutăm capitaluri şi şi al principalelor alţii vor fi creditorii noştri. Deci, se creează o situaţie de dependenţă prin decalaj, sîntem din nou la periferia metropolei”.
          Profesorul Gheorghe Ciulbea, specialist în gîndire politică şi istorie a gîndirii economice, afirma cu cîţiva ani în urmă: “FMI, Banca Mondială şi BERD vor să transforme România într-o neocolonie. Actuala conducere a ţării nu are habar de doctrinele economice, decide şi acţionează după cum o taie capul, după interesul zilei şi al forţei sociale pe care o reprezintă.           USD-iştii lui Petre Roman şi UDMR-iştii aşteaptă ordinele străinătăţii pentru a le aplica în România, iar România se îndreaptă irevocabil spre economia de piaţă tipică unei ţări arabe sau africane. Cu alte cuvinte, o neocolonie a Occidentului. Economia liberă de piaţă este astăzi un nonsens în America şi aiurea, pentru că cei care grăbesc fără discernămînt reîntoarcerea la piaţa liberă de tip Smith greşesc în aşa măsură, încît starea lor mintală dovedeşte un caz clinic. Ei vor ceva ce nu mai există în Occident, ceva ce nici nu ar putea fi tolerat şi care nu are puterea de a supravieţui. Aceste orientări se transpun la noi în ţară în domeniul privatizării, politicii industriale, agrare şi terminînd cu acelea ale inflaţiei şi ale nivelului de trai. Este vorba de «reforma» românească!”.
         Chiar şi Dinu Patriciu nu crede în politicile FMI şi ale Băncii Mondiale: “Peste tot pe unde au fost aplicate, aceste politici au fost falimentare şi au împiedicat dezvoltarea capitalului autohton. Ele nu sînt o soluţie pentru România. Un program de guvernare bazat pe politicile impuse de aceste organisme internaţionale nu poate da rezultate în România. Potenţialul ţării, precum şi politica autohtonă orientată spre a deveni parteneră a capitalului străin pot fi mult mai eficiente decît o astfel de abordare.   România nu se poate descurca fără infuzia de capital străin, dar se poate descurca fără semnalul dat de FMI şi Banca Mondială”.
Este evident că se urmăreşte ca, prin condiţiile aberante impuse de FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi NATO, să se creeze haos în această ţară. Ne întrebăm: de ce sînt acceptate aceste condiţii de către cei care au jurat că vor apăra interesele şi integritatea României? Pentru că trebuie ştiut că acest scenariu apocaliptic pentru Poporul Român este cunoscut si acceptat de marile cancelarii ale lumii, de guvernele din Uniunea Europeană şi NATO, care, de 20 de ani, tolerează şi acceptă ca România să fie guvernată alternativ de aceeaşi bandă, în fond, de indivizi taraţi sufleteşte, cinici şi corupţi, vînzători de Neam şi Ţară, vinovaţi de uriaşe delapidări şi chiar de crime propriu-zise, infractori uşor de şantajat şi de manipulat de către cei care deţin probele acestor fărădelegi.
        Cîrdăşia Occidentului “democratic” s-a văzut şi acum, recent, cînd nu a avut nimic de obiectat faţă de felul scandalos şi neruşinat în care guvernanţii de la Bucureşti au încălcat legile cele mai elementare ale democraţiei, ale statului de drept, iar protestele românilor nu au avut nici un ecou în Vest. De ani de zile, clasa noastră politică, indiferent de “culoarea” care s-a succedat le guvernare, se află la ordinul celor care au pus la cale acest program de de-românizare a României.          Aflat astăzi în plină desfăşurare, acest plan se apropie de momentul în care nu va mai putea fi împiedicat, iar efectele catastrofale care vor rezulta vor fi chiar cele dorite de iniţiatorii săi. În felul acesta, s-ar putea ajunge iarăşi la situaţia din 1939, cînd circa 2 milioane de evrei alcătuiau minoritatea etnică cea mai numeroasă şi mai înstărită din România, care domina şi controla comerţul, finanţele şi industria din ţară. Să ne reamintim şi faptul că procedeele necinstite folosite de cei mai mulţi evrei pentru a ajunge la acest statut privilegiat creaseră în rîndul populaţiei o percepţie negativă, extinsă la adresa întregii minorităţi evreieşti, considerată ca fiind cea mai antipatică, ba chiar cea mai primejdioasă minoritate etnică din România.         Un plan ocult de strămutare a Israelului în… România? 
                   Preşedintele iranian s-ar putea să nu fie atît de departe de adevăr. Un apel lansat recent de prof. Ion Coja, în numele Uniunii Vatra Românească şi al Ligii pentru Combaterea Antiromânismului (LICAR), denunţă existenţa unui “proiect de încetăţenire şi strămutare în România a unui milion de evrei, fără ştirea şi fără acordul Poporului Român”.
              Apelul, adresat oamenilor de bună-credinţă din lumea întreagă, guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, dezvăluie şi strategia acestui proiect, care ar urma să se desfăşoare potrivit următorului plan:
1) Cu concursul guvernelor de după 1990 mijloace de informare în massă (ziare, posturi Radio-TV) din România, care cenzurează toate ştirile şi informaţiile referitoare la acest subiect, încetăţenirea evreilor se face în cel mai mare secret.2) În prima fază, evreii încetăteniţi nu se grăbesc să se instaleze în România, dar au grijă să cumpere toate valorile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaţii comerciale, de producţie etc.) accesibile. De cîţiva ani buni, piaţa imobiliară din România a devenit monopolul unor firme evreieşti.3) La început, se vor stabili în România evreii în vîrstă, motivînd că vin să-şi trăiască aici ultimii ani de viaţă, să-şi cheltuiască pensia, ceea ce pentru mulţi români naivi va face credibilă şi chiar tentantă ideea “revenirii” evreilor pe meleagurile noastre.4) Ulterior, cînd se va ajunge la 1 milion de evrei care şi-au luat a doua sau a treia cetăţenie în România, iar controlul lor asupra instituţiilor publice de la noi va fi deplin, evreii vor veni cu toţii “acasă”, pe proprietăţile lor, fără să existe nici un temei legal pentru a li se interzice să devină astfel o minoritate etnică suprapusă întregii societăţi româneşti. Aşa-zisul “stat de drept” va considera că invazia evreilor este perfect legală.

5) În felul acesta, se ajunge la situaţia din 1939, cînd circa 2 milioane de evrei alcătuiau minoritatea etnică cea mai numeroasă şi mai înstărită din România, care domina şi controla Comerţul, Finanţele şi Industria de la noi. Procedeele necinstite folosite de cei mai mulţi evrei pentru a ajunge la acest statut de privilegiaţi îi făcuseră să devină minoritatea etnică cea mai primejdioasă şi mai greu de suportat, mai antipatizată pentru toţi ceilalţi locuitori ai României.

6) Scopul final al Proiectului Israel în România îl constituie instituirea unui control deplin asupra ţării noastre şi deposedarea, în fapt, a românilor de teritoriul lor naţional. Beneficiind de experienţa căpătată în Palestina, liderii evrei au adoptat pentru România o strategie diferită, mult mai subtilă, mai ingenioasă, dar cu acelaşi ţel: uzurparea drepturilor pe care românii le au în ţara lor şi asupra ţării lor.
Cam toate evenimentele şi fenomenele petrecute în România după 1990 au contribuit la desfăşurarea acestui proces de uzurpare treptată a drepturilor românilor, afirmă documentul lansat de prof. Ion Coja. Între acestea:

1) Depopularea României prin:
a) plecarea în străinătate a cîtorva milioane de şomeri români; prin legi şi măsuri aberante, aceştia sînt determinaţi să nu se mai întoarcă în România;
b) încurajarea tinerilor să emigreze definitiv din România, guvernanţii de la Bucureşti nefiind deloc preocupaţi să le ofere tinerilor vreo speranţă că s-ar putea realiza la ei acasă;
c) descurajarea familiei şi a natalităţii; în mod vizibil, cei vizaţi sînt românii majoritari;
d) prăbuşirea sistemului de Sănătate, a asistenţei medicale pentru copii în mod special;
e) declinul sever al nivelului de trai;
f) propaganda anti-românească, antinaţională, la care este angrenată toată mass-media, urmărind descurajarea şi deprecierea sentimentului naţional, a ataşamentului la valorile autohtone, la viitorul neamului românesc.

2) Aşa-zisa democratizare a României şi aşa-zisul pluralism politic instituit după 1990, prin care asupra Parlamentului României şi a vieţii politice s-a instaurat un veritabil monopol exercitat de cîteva partide, toate provenite din grupul de conspiratori care au organizat aşa-zisa Revoluţie din Decembrie 1989.
3) Aşa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenţialul economic al României prin distrugerea sau înstrăinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a făcut în beneficiul celor care, prin truda şi talentul lor, au acumulat imensele bogăţii deţinute de Statul Român în 1990. Economia României s-a privatizat în beneficiul unor firme străine, cele mai multe aflate în proprietatea de facto a unor evrei.
4) Acuzaţia de Holocaust adusă românilor. Intens susţinută mediatic, această acuzaţie urmăreşte inducerea în mintea românilor, în mentalul comunitar, a unui sentiment de vinovăţie naţională faţă de evrei, sentiment care să-i determine pe români să accepte imigrarea în ţara lor a sute de mii de evrei ca pe o şansă de a-şi răscumpăra astfel greşelile trecutului, crimele săvîrşite de părinţii lor… Crime imaginate de strategii sionismului, niciodată săvîrşite de români.
În aşteptarea unor dovezi concrete privind existenţa (sau inexistenţa) acestui complot diabolic la adresa României, nu ne rămîne decît să constatăm că multe dintre lucrurile semnalate în Apelul mai sus-citat se potrivesc foarte bine cu elemente din realitatea românească a ultimilor 20 ani…

       Ce se ascunde în spatele crizei planetare  de de Colonel (r) DAN ZAMFIRESCU
Coincidenţă sau nu, mai toate organismele financiare mondiale sînt conduse de evrei. Dorinţa evreilor de a conduce finanţele lumii se poate regăsi în ambiţia de a conduce finanţele fiecărui popor în parte, ale fiecărei naţiuni sau ale fiecărui stat, astfel încît să se constituie într-o oligarhie dominantă, într-o aristocraţie a banului sau, mai nou, a tuturor valorilor mobile. Este un fapt cunoscut că Banca Federală a Statelor Unite ale Americii, care are rolul de bancă de emisie a monedei naţionale, dolarul american, este formată din bănci evreieşti, precum Băncile Rothschild din Londra sau Paris.
     

           Să fie oare atît de capabili aceşti fii ai lui Israel ca să îşi aroge rolul de conducători mondiali? Pînă acum se pare că da, pentru că în lipsa unei riposte ferme din partea celor care s-au aflat vremelnic la conducerea unor ţări puternice din punct de vedere economic, precum SUA, Germania sau Franţa, aceştia au reuşit, prin politici bine ticluite, să-şi strecoare oamenii, astfel încît să ajungă ei la putere. Pentru acest lucru, serviciile lor specializate în jocuri operative merg pe cel puţin două linii, astfel încît, la final, să aibă cîştig de cauză cu una din ele. Iată numai un exemplu de acest gen, pe care îl oferă chiar Franţa la alegerile prezidenţiale din anul 2007.

          În ianuarie, Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) îl desemnează pe Nicolas Sarkozy, pe numele său adevărat Nicolas Paul Stéphane Sárközy Nagy Bócsa, evreu după mamă, drept candidat oficial la alegerile prezidenţiale.

          Mama sa este Andrée Sárközy, născută Mallah, fiica unui medic evreu sefard originar din Salonic. În Partidul Socialist, în schimb, au loc lupte grele între franţuzoaica Segolene Royale şi Dominique Strauss-Kahn. Acesta din urmă s-a născut pe 25 aprilie 1949 din părinţi evrei – Gilbert Strauss-Kahn şi Jacqueline Fellus – în Neuilly-sur-Seine, o suburbie bogată a Parisului. Aici, francezii din Partidul Socialist au fost foarte bine orientaţi şi au dejucat un plan care se configura în perspectiva alegerii noului şef al statului între doi evrei, numai că în final efortul acestora s-a dovedit neeficient. Este foarte posibil ca victoria în alegerile prezidenţiale din Franţa să fi fost substanţial influenţată de evreii stabiliţi aici, pentru că aceştia, după cum se cunoaşte, răspund apelului serviciilor lor de informaţii oriunde s-ar afla pe mapamond.

            În acest fel se explică şi de ce, la puţin timp după confirmarea sa ca preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy l-a propus chiar pe rivalul său politic Dominique Stauss-Kahn să preia conducerea uneia din cele mai importante instituţii ale Noii Ordini Mondiale, şi anume Fondul Monetar Internaţional, începînd cu 1 noiembrie 2007. Şi astfel este numit în funcţia de director un militant al Noii Ordini Mondiale, un propagandist al teoriilor Grupului Bilderberg de reformare a lumii financiare mondiale după regulile stabilite de ei. Se completează astfel, după caz, activitatea mondială a clanurilor evreieşti Rothschild şi Rockefeller, implicate în tutelarea organismelor mondialiste, precum Comisia Trilaterală şi Council on Foreign Relations (S.U.A.), precum şi în The Round Table.

România, din păcate, din cauza politicilor antinaţionale duse de actuala putere, în frunte cu Traian Băsescu, a căzut şi ea în capcana acestei oligarhii mondiale evreieşti, pierzîndu-şi astfel independenţa. De pe vremea lui Cuza nu s-a mai întîmplat ca finanţele ţării să fie controlate aşa cum sînt controlate în prezent de oamenii marii finanţe mondiale. În cazul Ţărilor Române, crearea unei bănci centrale sub controlul “fiilor lui Israel” a reprezentat o preocupare permanentă a organizaţiilor evreieşti. Începînd cu anul 1866, la Bucureşti, în urma actului de concesiune semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, s-a înfiinţat de către evreii englezi şi francezi Banca României. Concesiunea era valabilă pînă în 1903, dar, din raţiuni de stat, după cucerirea Independenţei, la 1877, românii au avut curajul să creeze o alternativă, prin înfiinţarea unei bănci naţionale centrale, care să sprijine efectiv dezvoltarea economică a ţării.

Banca României, creată la 1866, conform concesiunii acordate de Cuza, avea în componenţa sa, ca principali acţionari, pe E. Grenfell, asociat al celebrului bancher evreu londonez Morgan, precum şi pe evreul francez Isaac Pereire, creatorul cartelului bancar francez Société Generale. Aceştia ţineau sub control şi Banque Imperiale Ottomane din Istanbul, motiv pentru care Banca României apărea ca afiliată (sau “filială”) a băncii de la Istanbul. Obţinerea Independenţei României la 1877 şi ieşirea de sub tutela Imperiului Otoman, constituirea sa ca stat modern s-au lovit de o acerbă opoziţie a Alianţei Israelite, organizaţie evreiască mondială cu sediul în Franţa.

          Alianţa Israelită invoca la toate Marile Puteri abuzurile la care ar fi supuşi evreii de către români. Nu este lipsit de semnificaţie faptul că tocmai un israelit francez, evreul Isaac Pereire, deţinea banca centrală a României, instituţie ce avea atribuţii de bancă de emisiune şi de scont, iar Independenţa României îl putea face să piardă privilegiul emiterii de monedă românească, ceea ce s-a şi întîmplat, pînă la urmă, românii văzînd cît de puţin le-au vrut binele evreii. Chiar după cîştigarea, cu jertfe grele, a Independenţei de către români, evreii şi-au folosit toată influenţa pentru a impune politicienilor noştri ideea că banca naţională, avînd prerogativa de emitent al bancnotei, trebuie să fie creată de instituţii financiare străine, iar capitalul său să rămînă preponderent sau total străin. “Un punct de vedere total opus, care a triumfat, aparţine oamenilor politici patrioţi şi constă în folosirea exclusivă a capitalului autohton, pentru evitarea controlului străin asupra pivotului întregii activităţi băneşti din ţară”, scrie Radu Negrea (“Banul şi Puterea”, Bucureşti 1990, Ed. Humanitas). Astfel, Parlamentul Român a votat, la 17 aprilie 1880, Legea privind “instituirea unei bănci de scont şi circulaţiune, sub denumirea de Banca Naţională a României, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător”. Aceasta a fost o lovitură puternică dată israeliţilor lui Morgan. Banca Naţională a României, deţinută de stat (33%) şi de fruntaşii liberali (67%), a însemnat pasul emancipării financiare a ţării, al obţinerii de credite neîmpovărătoare pentru români. Ea mai există şi astăzi, avînd (încă!) un capital integral de stat, şi ar trebui să mai fie (încă!) un simbol al suveranităţii naţionale. După 1989, însă, guvernator al Băncii Naţionale a României a fost, aproape fără întrerupere, Mugur Isărescu, un agent al mondialismului sionist.

             Despre acesta s-a afirmat că are legătură cu comenzile ocultei financiare internaţionale. Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de către Council on Foreign Relations (C.F.R.) în 1990, la New York. Recrutarea s-ar fi produs la Institutul pentru Studiul Economiei Mondiale din New York, pe cînd Isărescu se afla la post. Conducerea C.F.R. (organizaţie controlată de familiile bancherilor evrei Rockefeller şi Rothschild, susţinuţi de J.P. Morgan) a recrutat destui specialişti, potenţiali înlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectivă în ţările est-europene. Pasul cel mai important făcut de Mugur Isărescu, în conformitate cu dispoziţiile C.F.R., a fost devalorizarea masivă a monedei naţionale ca politică monetară şi împrăştierea la o rată derizorie a tuturor creanţelor României (ex.: Egipt, Irak), pas susţinut şi de prim-ministrul momentului, impus, de fapt, de oculta financiară, Theodor Stolojan, răsplătit ulterior cu un post la Banca Mondială.

             Pentru îndepărtarea eventualilor investitori necontrolaţi de C.F.R., în 1991, Th. Stolojan a naţionalizat valuta aflată în bănci, ceea ce a dus la un adevărat recul pentru investiţiile străine scăpate de sub controlul şi manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de menţionat l-au constituit jocurile interbancare “permise şi încurajate” de Mugur Isărescu, derulate prin băncile aflate sub tutela C.F.R. (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul cărora importante fonduri valutare au părăsit România. Faptul că el este singurul român membru al Comisiei Trilaterale, dar şi cea mai “longevivă” personalitate într-o funcţie importantă din România dovedeşte multe în acest sens. De altfel, el s-a şi pronunţat la sesiunea organizată de Academia Română, în 2009, despre actuala criză cu care se confuntă SUA, în sensul celor susţinute de stăpînii săi din America: “Există ceva ce va schimba definitiv lumea în această criză”.
Da, aşa este, ELITELE au creat, de mai bine de 200 de ani, crize majore de fiecare dată cînd doreau pentru ca mai apoi să vină cu “soluţii” salvatoare. Şi de fiecare dată astfel de soluţii s-au dovedit a fi etape în crearea GUVERNULUI MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE. Acum asistăm la faza finală a planului lor şi, prin urmare, şi megacriza de curînd declanşată va fi cea mai mare din istoria omenirii, reprezentînd un cumul de crize: economică, foamete, ample mişcări de stradă, războaie cumplite. Dacă se urmăreşte cu atenţie evoluţia economiei mondiale se va constata că are o singură direcţie, spre dezastru, iar soluţia oferită este GUVERNUL MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE.
              Nivelul datoriei mondiale urmează să atingă 49.500 de miliarde de dolari pînă la sfîrşitul acestui an, în creştere cu 45% faţă de anul 2007, fapt ce a marcat începutul crizei, estimează agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service, citată de “Les Echos”. Potrivit Moody’s, creşterea înregistrată de datoria mondială în acest an, de 15.300 de miliarde de dolari, este de 100 de ori mai mare decît planul Marshall, ajustat la inflaţie.

Creşterea datoriei mondiale se explică prin planurile masive de relansare aplicate de guvernele din întreaga lume, pentru a depăşi criza financiară. “Fără nici o surpriză, ţările din cadrul G7 au contribuit cu 78% la această creştere, bugetele lor fiind atinse cel mai grav de criza financiară”, a precizat Jaime Reusche, analist în cadrul Moody’s. Datoria mondială va reprezenta 80% din Produsul Intern Brut (PIB mondial în 2010, faţă de 63% în 2008. SUA sînt ţara cu cea mai mare datorie externă, de 13.454 miliarde de dolari, adică 94,3% din PIB. Ţara cu cea mai mare datorie externă raportată la Produsul Intern Brut este, la ora actuală, Irlanda, cu o datorie de peste 12 ori mai mare decît PIB-ul, adică 2.386 de miliarde de dolari. După ce au creat-o, au început să lanseze semnale de alarmă. Astfel, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a avertizat la Davos, pe 30 ianuarie 2009, că datoria publică va fi “una dintre cele mai mari probleme, poate cea mai mare din anii următori”. Acesta a reafirmat pe 23 martie 2009, la Geneva, că “dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare, criza va duce milioane de oameni în sărăcie, riscînd tulburări sociale şi chiar război”.
               Într-un interviu acordat ziarului “Financial Times”, un alt evreu, Lawrence Henry (“Larry”) Summers, şeful National Economic Council al preşedintelui Barack Obama, a sugerat liderilor Planetei să pompeze mult mai mulţi bani publici în economie, în ceea ce zice el că ar fi un efort coordonat de ieşire din recesiune. Acesta este economist şi a fost Secretarul Trezoreriei şi economist şef la Banca Mondială între 1991-1993. Este membru al Council on Foreign Relations şi participant la întruniri ale Bilderberg Group.
Gaşca este întregită de Paul Volcker, evreu, numit de preşedintele Barack Obama în fruntea Economic Recovery Advisory Board, după ce acesta i-a fost consilier economic în campania electorală. El a afirmat că economia globală s-ar putea deterioara chiar mai rapid decît în cazul Marii Depresiuni din anii ‘30. Volcker a remarcat că producţia industrială la nivel mondial se află într-o scădere mai accelerată decît în SUA, care are, oricum, probleme grave. “Nu ţin minte nici o perioadă, poate nici măcar în timpul Marii Crize, în care economia scade într-un ritm atît de alert şi atît de uniform în lume”, a declarat Volcker. Născut în 1927, Paul Adolph Volcker a fost Chairman of the Federal Reserve sub Jimmy Carter şi Ronald Reagan. A mai fost Director of Financial al U.S., Department Treasury, unde a jucat un rol determinant pentru decizia de suspendare a gold convertibility în 1971, vicepreşedinte şi Director of Planning la Chase Manhattan Bank, preşedinte al Băncii de Investiţii J. Rothschild, Wolfensohn & Co. (James D.Wolfensohn va deveni mai tîrziu preşedinte al World Bank)” Chairman of the Board of Trustees, al Group of Thirty. L-a ajutat pe David Rockefeller la crearea în 1973 a Trilateral Commission, avînd o lungă asociere cu familia Rockefeller, inclusiv în calitate de membership of the Trust Comic al Rockefeller Group Inc.

            Un alt evreu component de frunte al finanţei mondiale este Robert Zoellick, membru al Council on Foreign Relations şi Bohemian Grove, numit pe 1 iulie 2007 de către George W. Bush preşedinte al Băncii Mondiale, unde l-a înlocuit pe un alt evreu, Paul Wolfowitz. Într-un interviu acordat “Daily Mail”, fiind în concordanţă cu cei menţionaţi anterior, estimează că economia globală va suferi o contracţie de la 1% la 2% în acest an, nivel nemaiîntîlnit din 1930, adăugînd că schimburile comerciale internaţionale vor înregistra la rîndul lor o scădere dramatică. Acest pronostic vine în completarea declaraţiei preşedintelui FMI, Dominique Strauss-Kahn, care susţinea că economia globală va înregistra prima sa contracţie după 60 de ani. “Prin urmare, acestea sînt timpuri grave şi periculoase”, a spus la final preşedintele Băncii Mondiale.
Participant la Bilderberg Group, Robert Zoellick a fost Deputy (Adjunct) Secretary of State, Senior International Advisor Goldman Sachs. Provenind dintr-o familie de evrei din Germania, a fost membru Phi Beta Kappa, reprezentantul personal al lui Bush-senior la G7 (1991, 1992), fost şef al Center for Strategic and International Studies, fost membru al German Marshall Fund, World Wildlife Fund, membru în Comisia Trilaterală. A semnat în 1998, alături de Donald Rumsfeld, Paul Wolfowitz, Richard Pearl, Elliot Abrams, Zalmay Khalilzad, John R. Bolton, Richard Armitage şi Bill Kristol, documentul Projet for the New American Century pentru înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein.
           Lista este continuată de Ben Shalom Bernanke, născut în 1953, evreu, preşedintele consiliului guvernatorilor, Federal Reserve, funcţie în care l-a succedat pe Alan Greenspan. În cadrul unei Conferinţe de Presă ţinută la Council on Foreign Relations, fiind în concordanţă cu colegii săi, a afirmat referitor la Marea Depresiune următoarele: “Aveti dreptate, noi am făcut-o”, adăugînd că în prea multe ţări există prea multe reguli şi pentru a putea rezolva criza şi a evita o alta viitoare este nevoie de un set de reguli unitare. Personajul figurează a fi un specialist în crize, scriind inclusiv despre Great Depression.
          Potrivit specialiştilor, cel mai tare dintre toţi este însă la ora actuală evreul George Sörös. În vîrstă de 80 de ani, se afirmă că este principalul păpuşar al preşedintelui Barack Obama. Potrivit “Wall Street Journal” (WSJ), acesta este unul dintre marii opozanţi ai monedei unice europene, împotriva acestuia mobilizîndu-se de cîteva săptămîni întreaga Uniune Europeană, ambiţia sa şi a celorlalte fonduri care mizează pe căderea euro fiind să aducă paritatea euro-dolar la 1:1, faţă de 1:1,36, cît este în prezent. Decizia de a ataca moneda unică europeană s-ar fi luat în cadrul unei cine de afaceri la sediul unei instituţii financiare din Manhattan. Tot potrivit aceloraşi ziarişti, după “lovitura” dată monedei euro de criza din Grecia, atacurile speculative adaugă presiuni suplimentare asupra monedei unice, care trebuie să facă faţă celei mai mari crize din istoria sa. Atacul asupra euro nu vine oricînd, ci vine, ca din întîmplare, la scurt timp după ce miliardarul american şi-a făcut publice opiniile sale cu privire la criza prin care trece spaţiul european, începînd cu Grecia. Sörös merge pe aceeaşi idee cu cei menţionaţi mai sus, din care rezultă că zona euro are o serie de lipsuri fundamentale: absenţa unor politici economice şi bugetare comune şi a unor mecanisme instituţionale de răspuns la criză. Iată, de exemplu, ce a afirmat şi directorul FMI cu ocazia vizitei de acum cîteve zile în România: liderii UE nu fac eforturi suficiente pentru introducerea unor măsuri de management şi rezolvare a viitoarelor crize financiare, fiind necesară o autoritate europeană de intervenţie pentru bănci. “UE face eforturi în domeniul reglementărilor trans-frontaliere şi de supraveghere, dar nu în aceeaşi măsură şi în cazul managementului crizelor şi al rezolvării acestora”, a declarat Strauss-Kahn. “Soluţiile actuale s-au dovedit nepotrivite, iar UE ar trebui să analizeze crearea unei autorităţi care să rezolve problema falimentului unei bănci, care poate avea impact asupra mai multor ţări”, a mai spus şeful FMI. Obiectivul unui astfel de sistem trebuie să fie eficienţa costului, minimizarea contagiunii, a daunelor colaterale asupra economiei, a pierderilor deponenţilor şi a costurilor bugetare, a arătat el.

“Pentru a fi solid, un astfel de sistem are nevoie de acces la finanţare şi de un mecanism de susţinere de la buget”, a adăugat Strauss-Kahn. Potrivit acestuia, liderii UE trebuie să ajungă la timp la un compromis referitor la propunerile de îmbunătăţire a reglementării şi supravegherii, astfel încît să prevină declanşarea unor crize. De altfel, Sörös este cunoscut pentru propunerile sale de “reformare” în economia mondială. Similar celor pentru spaţiul european, propunerile sale merg spre întărirea rolului FMI, cît mai multă reglementare şi cît mai strictă supraveghere centrală şi chiar “stabilizarea fluctuaţiilor de preţ ale mărfurilor”. 

           Sînt de menţionat aici afirmaţiile de un cinism absolut, cu care a şocat opinia publică în 2009: ” Actuala criză este punctul culminant al muncii mele de o viaţă” şi “Am parte de o criză foarte bună (excelentă)”, recunoscînd că a cîştigat 2,9 miliarde de dolari de la declanşarea recesiunii. “Este finalul unei ere. Cei care se aşteaptă să îşi reia afacerile ca pînă acum este clar că nu înţeleg ce se întîmplă”. În februarie 2009 declara pentru Reuters: “Sîntem martorii colapsului sistemului financiar şi nu e nici un semn că s-ar vedea capătul acestei crize”. Aşadar, observăm un model comun al acestor lovituri. Ele nu sînt luate într-un context de “junglă” a pieţei, unde animalul mai şiret şi mai puternic îl doboară pe cel mai slab. Ele sînt luate după “pîndirea” acelor decizii pe care vîrfurile sistemului globalist financiar le iau, anticipîndu-se consecinţele induse în pieţe de aceste decizii. Cu alte cuvinte, ceea ce nu putem obţine în condiţii de libertate, adică certitudine şi predictibilitate a acţiunii umane, putem obţine în condiţii de coerciţie, deoarece este evident că în condiţii de libertate nu putem avea certitudinea viitorului, acesta depinzînd în totalitate de acţiunile persoanelor, greu de prevăzut în mod normal. Tocmai această imposibilitate a certitudinii, tocmai această imprevizibilitate – relativă – a acţiunii umane este pusă în discuţie de Sörös şi de susţinătorii structurilor globale de guvernare.

Mai trebuie amintit şi că tot el este cel care, încă de la Forumul Economic de la Davos din ianuarie 1995, spunea: “Lumea are nevoie de o Nouă Ordine Mondială şi vă avertizez că urmează o perioadă de puternică dezordine în întreaga lume”. Sörös a făcut parte din boardul director al Council on Foreign Relations şi este afiliat în continuare acestei structuri de maximă influenţă asupra direcţiilor politicilor internaţionale.
Analizînd aceste date şi informaţii, este incredibil cît tupeu au cei ce au băgat Planeta în criză şi nu se lasă pînă nu o afundă cu totul, cu un sigur scop: să aducă omenirea în pragul disperării, pentru ca mai apoi să vină cu “soluţia salvatoare”: Guvernul Mondial al Noii Ordini Mondiale.

                                        Un fost senator vorbeşte: pentru cine este depopulată România !
              Arătam maideunăzi că aşa-zisul guvern al României, duce o politică de de-românizare bazată pe 3 puncte:

1. Încurajarea emigrării românilor înafara ţării prin măsurile aberante luate (taxe de autor acum ??), lipsa de verticalitate în faţa organismelor străine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinţei de a redresa ţara cu adevărat şi nu în ultimul rand, prin tolerarea corupţiei. Decât să îndure batjocură şi foame, oamenii pleacă. Că îşi fac rău pe termen lung atât lor cât şi ţării e altceva, dar rezultatul concret este de-popularea României de români.

2. Încurajarea românilor din diasporă să rămână acolo unde sunt, cu condiţia să continue să trimită banii cu care guvernul marionetă s-a obişnuit, pentru a mai balanţa cât-de-cât, deficitul de cont al ţării. De parcă oamenii s-ar întoarce înapoi ca să cerşească – ce rusine!

3. Demararea în trombă a unui program de aducere în ţară a străinilor, având ca rezultat doar anul acesta, încetăţenirea a peste 53.000 de indivizi din Orientul Mijlociu.
Toate sunt îngrijorătoare căci puse laolaltă, dovedesc o agendă de depopulare a României, una aplicată prin cele mai insidioase mijloace. Dacă-ar fi vorba numai de absorbirea a 50,000 + de străini ce nu au absolut nimic de-a face cu neamul, credinţa, valorile şi tradiţiile noastre, anual şi încă ar fi rău destul. Se pare însă că prin amploarea activităţii, e vorba de ceva cu mult mai grav de atât:

          Ce-ar fi dacă-am afla că membrii unei anumite etnii, primesc câteva sute de mii de euro fiecare, doar pentru a se stabili în România? Mai vin ei ca şi contributori in societatea românească, sau ca şi stăpâni de-a gata ? Aparţin ei în casa noastră ?

            E deci românul bun numai pentru a-i alege pe “conducătorii” ăştia, pentru a trimite bani şi pentru a se supune celor ce vor să ne insclăvească IARĂŞI, sau mai avem noi un cuvânt de spus în ţara noastră? A cui e România pân’ la urmă domnilor guvernanţi, ei ?

            E timpul deci să aflăm care sunt planurile de colonizare a României, de când există ele şi mai ales cine sunt şi care va fi numărul coloniştilor-viitori-stăpâni (sau poate prezenţi după cum se laudă?)- ai noştri; Nu îi putem blama că jinduiesc să pună mâna pe România, căci o ţară atât de minunată, de-abia ne merită pe noi se vede, dar dacă vrem să mai avem ce lăsa copiilor noştri, înafara unor acte de îndatorare către bănci, e obligatoriu să deschidem ochii, apoi să acţionăm:

              În ultimii 20 de ani, românul doritor să se simtă în largul său ca român se împiedică cel mai tare în ideea că părinţii săi au fost capabili de cea mai abjectă crimă: genocidul. Ca o confirmare a re-instalării cominterniştilor la guvernarea României în decembrie 1989, după 1990 s-a lansat şi apoi a fost oficial însușită, inclusiv la nivelul manualelor şcolare, teza că din ordinul mareşalului Ion Antonescu şi în conformitate cu legile emanate de guvernarea acestuia, românii au ucis aproape 300 000 (trei sute de mii) de evrei.

            Ne angajăm întreaga noastră credibilitate afirmând că niciun document serios nu probează acuzaţia de genocid și de holocaust adusă românilor. Nici măcar pentru un singur evreu nu se poate afirma că a fost ucis, conform legilor sau uzanţelor româneşti, pentru motivul că era evreu!

             Dimpotrivă, când avem documente credibile, acestea dovedesc limpede că în România nu a fost niciodată vreun genocid, împotriva evreilor sau a altor etnii. Nici „măcar” un pogrom, două… Documentele serioase, autentice, dovedesc mereu ceea ce ştiam cu toţii până în 1990, anume că în România regimul mareşalului Ion Antonescu i-a salvat pe evrei, evrei pentru care România acelor ani a reprezentat „o oază de linişte” (apud istoricul evreu Braham Randolph), un „colac de salvare”(rabinul Moshe Carmilly Weinberger).

              O spectaculoasă confirmare ne-a oferit-o recent însuşi preşedintele evreu Shimon Peres, care le-a mulţumit românilor că i-am protejat pe evrei în timpul celui de al 2-lea război mondial, făcând astfel posibilă emigrarea a 400.000 de evrei, cu rol extrem de important în edificarea statului Israel. După cum se ştie, declarația lui Shimon Peres, atât de conformă adevărului, a stârnit reacţia unor oficiali ai minciunii despre Holocaustul din România… Ce să înţelegem din această neconcordanţă între preşedintele Israelului şi activiştii Holocaustului?
După părerea mea, Shimon Peres a vorbit din partea evreilor, tot mai mulți, care îşi dau seama că minciuna cu Holocaustul are zilele numărate şi că singura şansă a evreilor de a diminua consecinţele aflării adevărului este ca ei înşişi, evreii, să dea tonul! Aşa cum au făcut-o dezvăluind lumii că vestitul săpun evreiesc nu are nici urmă de ADN uman în el! („Dar cine susţine că evreii ar fi fiinţe umane?!”, se zice că ar fi exclamat un evreu mai hâtru, comentând dezvăluirea oficializată de Yad Vashem…)
              Dacă în România s-a practicat vreodată genocidul, acela a fost un genocid anti-românesc! În propria lor ţară, adeseori românii, pentru că erau români, au fost persecutaţi, marginalizaţi ori chiar hăituiţi de către străini cotropitori şi de minoritari colaboraţionişti. Perioada cominternistă (1945-1960) a încercat să împingă antiromânismul spre genocid, dar nu a reuşit. Amintesc în acest sens unul din motivele pentru care Gheorghiu Dej a desfiinţat la vremea aceea vestita Regiune Autonomă Maghiară: deţinuţii politici proveniţi din această zonă a ţării erau numai etnici români. „Numai românii sunt duşmanii comunismului?” s-a mirat Gheorghiu-Dej. Pasămite, maghiarii aveau de-a face cu penitenciarele comuniste numai în calitate de gardieni, anchetatori, procurori etc…
             După 1990, discret şi cu scheme mult mai subtile, insesizabile pentru omul de rând, pentru omul normal, odată cu revenirea cominterniştilor la guvernarea României s-a reluat genocidul antiromânesc… Aceste pagini sunt scrise cu amărăciunea şi revolta pe care mi le provoacă conştiinţa că avem de trăit într-o asemenea epocă, guvernaţi cu un astfel de program!… De ce? Cu ce am greşit şi în faţa cui?!
Încerc de aproape 20 de ani să înțeleg motivele pentru care suntem acuzați pe nedrept de holocaust, o crimă atât de urîtă, incalificabilă între oameni normali, crimă pentru care nu există în limbajul omenesc termenul potrivit… Aşa cum mă aşteptam, cercetarea acestui subiect m-a dus departe de evenimentele şi faptele din care este alcătuită istoria noastră, a românilor. La vremea respectivă i-am şi avertizat pe cei ce ne acuzau de Holocaust: ne obligați să ne apărăm, să găsim argumente în favoarea nevinovăţiei noastre. S-ar putea ca aceste argumente să sfârşească prin a vă incrimina pe voi, care ne acuzaţi într-o manieră atât de cinică şi de iresponsabilă.

             În principiu, istoria din ultimii 170 de ani a României nu poate fi analizată şi înţeleasă fără a introduce în relatarea noastră tot cortegiul de evenimente pe care l-a produs apariția evreilor în număr mare pe meleagurile noastre. În prezentul rezumat al contenciosului româno-evreiesc, al confruntării dintre români şi evrei, al colaborării dintre noi şi evrei, vom orienta toată povestea în funcţie de o singură problemă, care i-a preocupat pe evrei dintotdeauna şi cu intensitate cea mai mare: problema unei patrii, a unui Israel în care să-şi făurească râvnitul cămin naţional, evreiesc. Vechimea acestei aspiraţii, a acestui vis, se pierde în negura secolelor care s-au scurs de la risipirea evreilor în lume.
               Cert este că după Pacea de la Adrianopol, din 1829, se constată un interes tot mai mare al evreilor rătăcitori pentru ţinuturile româneşti, îndeosebi pentru Moldova şi Maramureş, unde vin să se aciueze într-un număr tot mai mare. Iar când spunem Moldova, în termeni mai expliciţi avem în vedere şi Basarabia, cu Bucovina toată.

               Identificăm, din această perspectivă, trei secvențe, trei „momente”, trei etape istorice:
Prima: În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, majoritatea oraşelor şi târgurilor moldoveneşti se transformă în localităţi cu populaţie mixtă, jumătate evreiască. Evreii se instalează şi în sate, ca arendaşi sau cârciumari. Prin tehnici comerciale oneroase şi acţionând în mod evident „în haită”, după un program insidios, bazat pe tehnici de înşelăciune ingenioase, nemaicunoscute pe meleagurile patriarhale ale Moldovei, evreii ajung curând să acapareze şi să monopolizeze importante ramuri economice, comerciale şi financiare. Destul de repede a devenit limpede pentru liderii politici şi spirituali din România care era ţinta acestei invazii. Nu era vorba de o întâmplare, de simpla goană după câştig nemuncit, ci totul avea o explicaţie, din păcate extrem de gravă: se derula astfel proiectul de a instaura un stat evreiesc în Europa, la marginea imperiului rus, pe un teritoriu ce ar fi cuprins Galiţia, Maramureş şi Moldova.

               Reacţia noastră de apărare, de legitimă apărare, nu a întârziat să apară, producând atitudini, idei, texte care vor deveni o bază teoretică a românismului. Puţini sunt intelectualii români de marcă şi politicienii cu suprafaţă care să nu fi luat atitudine critică faţă de invazia evreiască. Îi pomenim pe câţiva: Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Vasile Conta, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Paulescu etc. Această reacţie ne-a atras însă ostilitatea presei internaţionale, atât de bine controlată de evrei. O ostilitate împinsă până la minciună, calomnie, denigrare, mistificare etc.
Menţionăm un detaliu edificator: când s-au stabilit primele relaţii diplomatice dintre România şi Statele Unite, de peste ocean ne-a venit ca reprezentant al intereselor americane, ca consul, însuşi şeful comunităţii mondiale a evreilor, Franklin Benjamin Peixoto, promotorul cel mai asiduu al proiectului Israel în Estul României. Ce căuta un personaj politic atât de impotant într-o funcţie diplomatică atât de măruntă, de consul?! Nu funcţia era vizată, ci spaţiul unde avea să se exercite acea funcţie: România, programată să devină, în partea ei de Est, noul Israel! Prezenţa lui Peixoto în România, funcţie mult sub pretenţiile unui lider mondial al evreimii, este o dovadă în plus şi indubitabilă, imposibil de interpretat altfel, a insistenţei evreieşti, a unor lideri evrei bezmetici, pentru realizarea acestui proiect paranoic: Israel în România!
Se impune o întrebare: în ce măsură evreii de rând din România cunoşteau acest proiect? Proiect care, ca să rămână secret şi neştiut de români, trebuia să rămână secret şi pentru majoritatea evreilor…
                    Se cuvine de asemenea pornită cercetarea asupra contingentului mare de evrei care în mod deliberat şi deschis au sabotat în fapt proiectul sionist şi şi-au afirmat loialitatea faţă de români şi disponibilitatea de a duce o viaţă normală, statornicită în acest spaţiu, evrei sincer deschişi ideii de normalitate în relaţiile dintre oameni şi popoare. Aceşti evrei şi-au luat şi numele de evrei pământeni, au avut şi un partid care a trimis reprezentanţi în Parlament. Au dispărut din păcate chiar şi din …manualele de istorie, sub presiunea sionistă din secolul următor, al 20-lea. Nimeni nu-i mai pomeneşte. Şi doar dintre aceşti evrei s-au ridicat majoritatea evreilor care îşi merită recunoştinţa noastră şi numele de români. Un Tudor Vianu, un Nicolae Steinhardt, un Edgar Papu, un Alexandru Graur…
Din păcate, printre aceşti evrei de treabă, oneşti şi loiali poporului român care le era gazdă, nu-i putem număra şi pe Lazăr Şăineanu şi Moses Gaster, pe care autorităţile româneşti i-au obligat să părăsească teritoriul Ţării. Fuseseră identificaţi ca agenţi ai proiectului Israel în România… Agenţi cu misiuni discrete şi subtile, pe măsura înzestrării lor intelectuale deosebite… Mare păcat!
Ce a rezultat din proiectul ISRAEL ÎN ROMÂNIA? A rezultat multă suferinţă pentru români, sub diverse forme. Multă energie consumată în van, de-o parte şi de alta! Multe resentimente adunate într-un secol şi ceva de confruntare între naţionalismul românesc şi paranoia sionistă! Istoricii români, prea grijulii să nu-şi compromită relaţiile sociale şi interesele personale, întârzie să facă un inventar riguros al suferinţelor noastre. Nu este timpul pierdut, dar deja s-a pierdut multă informaţie orală, deseori mai importantă decât toate arhivele.

            Au suferit şi evreii din pricina acestui proiect nesăbuit, ca şi din cauza teroarei impuse de Cahal, de exclusivismul religios talmudic, atent să reprime orice tentativă de a se asimila a evreilor. În mod semnificativ, povestea junei Haia Sanis nu a scris-o un evreu, la fel cum nici piesa Take, Ianke şi Kadîr… Ca români, nu avem ce ne reproşa faţă de evrei. Dimpotrivă, avem a le cere socoteală pentru netrebnicul proiect. Cu atât mai mult cu cât, sub o formă nouă, vor unii să-l reia!!…
            

           O variantă a acestui proiect a constituit-o intenţia de a declara Basarabia ca republică socialistă sovietică evreiască… Încercarea s-a produs în anul primei ocupaţii sovietice: iulie 1940-iunie 1941. Se convocase congresul „reprezentanţilor” poporului din Basarabia, s-a şi întrunit acesta, sub preşedinţia evreului Lazar Kaganovici, dar în ultima clipă acordul lui Stalin a fost retras… Păcat. Ar fi încheiat definitiv orice discuţie în contradictoriu, vădind pentru toată lumea esenţa tembelă şi criminală deopotrivă a proiectului (de tip) sionist!
Cărei instanţe evreieşti îi putem cere socoteală azi pentru proiectul ISRAEL ÎN ROMÂNIA? Căci avem tot dreptul s-o facem, nu neapărat pentru a pretinde reparaţii materiale, cât mai ales pentru a cere ridicarea embargoului mediatic asupra acestui subiect, recunoaşterea publică a vinovăţiei, retragerea acuzaţiilor iresponsabile la adresa românilor, deschiderea arhivelor şi tot ce se mai cuvine a dobândi în numele Adevărului!
                Al doilea episod semnificativ al contenciosului româno-iudaic s-a consumat în timpul celui de al II-lea Război Mondial, şi include trei momente mereu invocate de evrei: (1) Pogromul de la București, din ianuarie 1941, din timpul Rebeliunii Legionare, (2) Pogromul de la Iași, din iunie 1941 și (3) Genocidul sau Holocaustul din Transnistria, din septembrie 1941-martie 1944.
         

              În discuţia noastră lămuritoare, trebuie introdus un reper nou şi extrem de important, decisiv pentru istoria lumii (sic!): hotărîrea evreilor sionişti, luată la începutul secolului al XX-lea, de a-şi construi o ţară în Palestina, pe locul Israelului biblic. Trebuie spus şi subliniat că această decizie nu a tulburat cu nimic comunitatea internaţională. Dimpotrivă, e de remarcat, cu satisfacţie, faptul că întreaga comunitate internaţională a privit cu înţelegere şi spirit cooperant această doleanţă a evreilor, oferindu-le acestora, în completare, şi alte teritorii: Madagascar, Uganda sau Rhodesia, în diverse variante, cea mai tentantă fiind aceea a unui stat-metropolă Israel în Palestina şi un alt teritoriu, cu rang de colonie a primului, în Africa, pentru a putea aduna la un loc un număr cât mai mare de evrei.

           Evident, acestea erau planuri pe „un petec de hârtie”. Când s-a trecut la realizarea Israelului, la colonizarea Palestinei cu evrei care să accepte voluntar să-şi părăsească casa şi ţara în care trăiseră până atunci, s-a constatat că evreii nu se prea înghesuiau. Reacţia lor la ciudatul proiect sionist nu a fost cea pe care au scontat sioniştii, era însă o reacţie cu totul normală: evreii au fost puşi să aleagă între viaţa pe care o duceau, uneori de câteva generaţii, într-un mediu social cunoscut, stabil, acceptat, resimţit ca propice pentru viitorul familiei, şi strămutarea în necunoscut, într-un climat străin, mai degrabă ostil, cu o mulţime de necunoscute, plin de primejdii. Era de aşteptat ca majoritatea evreilor să ezite, să nu se grăbească să alerge spre misiunea sfîntă, istorică, eroică bla-bla, bla-bla, la care erau invitaţi: refacerea Israelului… Pentru acest proiect evreii au fost gata să cotizeze şi au făcut-o cu generozitate, dar când a fost vorba să facă pasul, atât de şocant, de traumatizant, al emigrării, la care erau invitaţi, majoritatea au cerut timp de gândire şi de răzgândire… Se pare că primii care nu s-au grăbit să emigreze în Palestina au fost liderii sionişti, autorii proiectului!
Acesta este un moment extrem de important pentru istoria lumii, MOMENTUL CÂND EVREII SIONIŞTI CONSTATĂ CĂ PROIECTUL RECONSTITUIRII ISRAELULUI NU SE POATE REALIZA DEOARECE NU SE OFEREAU EVREII, CÂTEVA MILIOANE, CARE SĂ POPULEZE PALESTINA… Consecinţele acestui refuz au fost catastrofale pentru istoria lumii, a Europei în primul rând! Ca şi pentru oricare dintre cititorii acestor pagini!…

Şi anume:

                     Nebunia sionistă nu a acceptat această situaţie, care însemna abandonarea proiectului Israel. Un proiect despre care se putea spune, între oameni normali, că se născuse mort… Evreii sionişti nu s-au împăcat însă cu evidenţa faptului că, în afară de câteva sute de tineri entuziaşti şi săraci, alţi evrei nu erau tentaţi să facă pasul riscant al unei schimbări atât de radicale în viaţa lor. Decât cel mult, pentru evreii în vârstă, Palestina era un loc tentant în care să vii să mori şi să fii acolo îngropat, în pămîntul străbun… În rest, în mod evident Palestina nu oferea nicio posibilitate de viaţă după parametrii evreieşti tradiţionali, îndătinaţi… Ci numai din pur idealism cineva se putea lansa într-o asemenea aventură! Dar de unde atâta idealism, la milioane de persoane?!…

                    Sioniştii nu au abandonat proiectul, ci au imaginat faza a doua a proiectului, soluţia de „avarie”: constrângerea evreilor de a-şi părăsi casa şi ţara pentru a se strămuta în Palestina, în Eretz Israel!

Conform principiului …moldav: dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau…

Cum puteau fi obligaţi milioane de evrei să ia calea pribegiei spre ţinutul inospitalier al Palestinei? Cu ce îi puteau constrânge evreii sionişti pe ceilalţi evrei? Cu nimic! În niciun chip! Singurii care îi puteau constrânge pe evrei erau …neevreii, autorităţile din ţările unde trăiau mulți evrei! Iar instrumentul care i-a şi constrâns pe evrei să plece au fost …două: holocaustul şi comunismul.

           Ce au în comun cele două mari hecatombe? Un singur lucru: rolul benefic, decisiv, pe care l-au jucat în apariţia şi consolidarea statului Israel. Suferinţele evreieşti îndurate în al doilea război mondial, mediatizate bine, chiar în exces şi cu exagerări fără precedent, au sensibilizat lumea întreagă, cu osebire pe cea anglo-saxonă, astfel că ideea de a se constitui un stat nou, ţară şi cămin pentru evreii atât de urgisiţi, s-a impus aproape de la sine publicului şi guvernelor, fără eforturi deosebite. Efectul cel mai important al persecuţiilor anti-evreieşti din Germania şi ţările satelit ale acesteia a fost că un mare număr de evrei au ales să emigreze totuşi în Palestina, în viitorul Israel. În plus, după constituirea sa, statul Israel a început să beneficieze de sume impresionante percepute ca reparaţii pentru suferinţele evreilor loviţi de Holocaust.

                   Dar nici pe departe evreii astfel ajunşi în Palestina de teama naziştilor, deci până în 1945, nu erau suficient de mulţi pentru a asigura funcţionarea unui stat şi pentru a contra-balansa numărul relativ mare de palestinieni. Mai era nevoie de alţi evrei, mult mai mulţi. Aceştia au venit din ţările de curând intrate sub regim comunist. Evreii din aceste ţări au luat calea emigraţiei, în număr tot mai mare, pe măsură ce regimul comunist instalat se arăta tot mai nepotrivit cu starea de normalitate, mai abuziv, criminal propriu zis. În ţările obligate să treacă la comunism a crescut brusc numărul celor doritori să-ţi părăsească ţara din cauza noului regim. S-a creat o adevărată psihoză a plecării, bine întreţinută de propaganda occidentală. Dar o dată lăsată cortina de fier, s-a interzis dreptul de a-ți alege ţara în care să trăieşti, dreptul de a părăsi ţara în care te afli. Binefacerile comunismului deveniseră obligatorii. Cu o singură excepţie: numai evreii puteau părăsi raiul comunist! Evreii inventaseră comunismul şi, ca beneficiari ai brevetului, aveau dreptul numai ei să se lepede de comunism…
Paradoxul situaţiei se pretează la numeroase interpretări şi comentarii, inclusiv amuzante, sarcastice. Comentariul cel mai justificat însă este unul dramatic: aşadar, simplificând lucrurile, dar fără a le deforma propriu-zis, avem motive să credem că instaurarea comunismului de către evreii cominternişti în Europa de Est a avut drept scop să deterioreze condiţiile generale de viaţă, ale tuturor, în aşa măsură încât să-i determine pe evrei să emigreze în Palestina, în Israel.

           Spune multe detaliul că, practic, numai evreii puteau părăsi legal regimul comunist. Pentru ne-evrei nu a existat niciun mijloc legal. Mulți ne-evrei, dorind să plece cu orice preț din lagărul comunist, au plătit cu viaţa sau cu libertatea această încercare. Ne-evreilor care au rămas în lagărul comunist nu le-a fost uşor. Desproprietăriţi şi pauperizaţi, foarte mulţi marginalizaţi ca indezirabili sau inadaptabili ideologici, mulţi arestaţi şi condamnaţi pe nedrept, se poate spune că pentru majoritatea locuitorilor din aceste ţări viaţa s-a schimbat radical în rău, devenind insuportabilă în multe privinţe. Niciodată nu am primit un răspuns logic la întrebarea de ce, cui a folosit experimentul comunist, falimentar dinainte de a se naşte? Întrebăm acum: în ce măsură este corectă ipoteza că toate aceste nenorociri care au afectat jumătate din Europa s-au petrecut pentru a-i determina pe evrei să părăsească aceste ţări în care trăiau de câteva generaţii şi să emigreze în Israel?
Nota bene: aceiaşi evrei, invitaţi să plece în Israel pe vremea când ţările respective nu erau încă comuniste, ci ţări „normale”, nu s-au arătat deloc dispuşi să le părăsească. Schimbarea de atitudine a evreilor faţă de ideea plecării în Israel a fost în mod clar cauzată de schimbarea regimului social-politic în ţara de baştină… În privinţa asta nu poate exista nicio îndoială! Cererea de plecare a evreilor din România a fost, sub comunişti, mult mai mare ca pe vremea lui Ion Antonescu… Comunismul a fost mai greu de suportat decât aşa zisul regim de exterminare!

Mi se pare evident că e mult adevăr în această ipoteză. Chiar dacă vom identifica şi alte cauze şi scopuri pentru experimentul comunist, ipoteza subordonării experimentului bolşevic la proiectul sionist de comasare în Israel a unui număr cât mai mare de evrei nu poate fi respinsă şi trebuie consacrată ca atare. Caz în care, în mod evident, avem datoria să ne întrebăm cine poartă răspunderea pentru imensele suferinţe pricinuite de instalarea comunismului în Europa de Est! Să nu ne sfiim să arătăm acuzator spre liderii sionismului! Nebunia sionistă a făcut şi face în continuare multe victime şi printre evrei! Cu atât mai mult avem dreptul să cerem liderilor şi organizaţiilor sioniste, înseşi ideii sioniste (sic!), să dea socoteală în faţa tuturor, evrei şi ne-evrei, pentru milioanele de vieţi distruse ori batjocorite! Zeci, sute de milioane de oameni care au suferit ca niciodată în istorie!

O mai spun o dată: eu şi oricare dintre cititorii acestor rânduri am fi avut o viaţă mai uşoară, mai frumoasă, mai îndestulată dacă sioniştii nu ar fi conspirat şi acţionat pentru proiectul Israel în Palestina, prin care au stricat tihna şi normalitatea existenţei noastre ca români, ca europeni, ca oameni! În nebunia lor nu au avut niciun scrupul! Au recurs însă, cu viclenie, inclusiv la stratagema clasică a inversării rolurilor: noi, victimele, am devenit vinovaţi de crimele plănuite şi înfăptuite de ei, de sionişti şi de evreii cominternişti!…
…Acesta ar fi al treilea moment de tensiune – eufemistic vorbind, din istoria relațiilor dintre români și evrei. Momentul cel mai dureros…
*
Românul se ferește în ultima vreme să mai spună că „mai rău nu se poate”. A spus-o de atâtea ori înainte de 1990, pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, ca după aceea să constate, cu perplexitate și amărăciune, că se poate, „se poate și mai rău”!… Vorba asta se potrivește și pentru necazurile noastre cu evreii. Se pare că al treilea moment, cât va fi fost el de dureros, n-a fost totuși cel mai! Căci a urmat și al patrulea …moment, încă neîncheiat, în care trăim și evoluăm noi, cei de azi!…
Dacă în 1944, evreii comuniști, cominterniști, au ajuns să pună mâna pe guvernarea României și să-și facă de cap sub protecția ocupantului sovietic, după 1990 România a ajuns din nou sub controlul unor structuri evreiești (tot cominterniste?), fără ca acestea să se bucure de un sprijin extern brutal și prea evident. În mod semnficativ, principalii actori ai evenimentelor din decembrie 1989, adică Ion Iliescu, Petre Roman și Silviu Brucan, care au pretins a fi aduși de „valul revoluției”(!!!) în fruntea evenimentelor, aparțin fostelor structuri cominterniste. Ion Iliescu și Petre Roman ca urmașii cuminți ai unor cominterniști notorii, identificați sigur ca agenți sovietici, iar al treilea, Silviu Brucan, ca supraviețuitor al valului cominternist abătut asupra României după august 1944. Petre Roman și Silviu Brucan evrei cu acte în regulă, Ion Iliescu cu o naționalitate ceva mai …complexă, amestec de bulgar, evreu și, probabil, ceva român. Ion Iliescu nu a dat niciodată dovadă că ar simți românește. De ceilalți doi, ce să mai vorbim?!…
Mai mult, nici ceilalți doi președinți, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, nu au o apartenență etnică cert românească și s-au ferit s-o lămurească. După știința mea, mama lui Emil Constantinescu este evreică și se trage dintr-o familie de evrei anarhiști, izgoniți din Elveția și pripășiți în Rusia înainte de 1918, în Basarabia mai exact. Despre Traian Băsescu circulă două variante: tată evreu, plecat în Israel, unde ar mai fi și azi în viață; mama evreică, tata evreu…

                Circulă este un fel de a spune, căci subiectul este tabu pentru mass media. În mod semnificativ, nici una dintre aceste biete femei nu a apărut public să-și arate bucuria pentru ascensiunea fiului. Orice presă sau televiziune liberă, necontrolată din umbră, ar fi găsit interesant pentru noi, publicul, să ne facă cunoștință cu …muma lui Ștefan cel Mare a zilelor noastre. Am avut parte de trei președinți efectiv anormali, care se rușinează să spună cine le sunt părinții!… Se rușinează să apară în public cu propria lor mamă. Nici nu-și pomenesc părinții în CV-ul de pe internet! Ce au de ascuns?
            Recomand celor care citesc aceste pagini să caute pe internet biografia celor trei președinți români de după 1990, și s-o compare cu biografia, tot oficială, a lui Nicholas Sarkozy, președintele Franței. Evreu, dar evreu normal, care nu uneltește împotriva celor ce l-au ales, Sarkozy nu-și ascunde ascendenții. Nu există nicio legătură între originea sa evreiască și politica pe care o duce ca președinte al Franței în folosul Franței, al francezilor!… Ceea ce nu putem spune și noi, despre președinții cu care ne-a pedepsit Dumnezeu după 1990. Niște…

            Mă consider un om normal. Mă străduiesc să fiu, în orice caz. Nu resping nicicum ideea ca în fruntea statului sau guvernului român să ajungă un alogen. Am mai avut regi și domnitori străini. Toate popoarele europene au cunoscut această situație și nu o blamăm sau incriminăm în vreun fel. Dar în asemenea cazuri cred că starea de normalitate impune anumite restricții, anumite condiții, limite a căror depășire nu poate fi trecută cu vederea în numele toleranței și al combaterii gesturilor de discriminare etnică. Iată, pe această temă, câteva considerente și observații:
               Persoana în cauză, adică alogenul ajuns în funcții publice înalte, se cuvine să nu-și ascundă originea etnică, ci s-o asume cu seninătate și ceva umor, dacă se poate. Exemplu de urmat, exemplu de normalitate, Varujan Vozganian, mândru de stirpea sa armenească.

1. BAZA IDEOLOGICĂ

Rabinul Z.P. Chajes din Viena, membru al lojei masonice Massadok afiliată ordinului evreiesc B’nai B’rith definea astfel imperialismul iudaic în Almanahul naţional iudeu pentru anul 5682: Imperialismul iudaic, singurul care nu oprimă, ci liberează; imperialismul iudaic care-şi are expresiunea cea mai înaltă în aceste cuvinte din Biblie: “Va veni vremea, va trebui să vină vremea când ideile noastre vor umple întreg pământul…” Imperialismul nostru este singurul care poate sfida fără teamă secolele, singurul care nu se teme de retragere, care fără a se rătăci şi invincibil îşi urmează drumul spre ţintă cu un pas lent, dar hotărât 1.(1: A.N. Hâciu, EVREII ÎN ŢĂRILE ROMÂNEŞTI, pag. 224, 253.)

Moise – Cartea V, cap. VI, verset II: Te voi face să intri în ţara pe care am jurat-o părinţilor tai, şi-ti voi da: oraşe foarte frumoase pe care nu tu le-ai zidit; case pline cu tot felul de bunuri pe care tu nu le-ai adunat, puţuri pe care nu tu le-ai săpat, vii şi livezi de măslini pe care nu le-ai plantat; ca să poţi să mănânci şi sa te saturi. (2. BULETINUL ANTl-IUDEO-MASONIC, vol. I, 4, 5, 6, 1930.)

Talmud, rugăciunea de dimineaţă: O, Doamne, dezrădăcinează , surpă, dărâmă şi nimiceşte pe toţi neevreii3.(3. BULETINUL ANTl-IUDEO-MASONIC, vol. 3, pag. 99, 103, 104, 105)

Zenov: De n-ar fi iudeu, n-ar fi nici binecuvântare pe pământ, nici ploaie, nici raze de soare, din care-cauză neamurile goilor nici n-ar putea să existe fără iudei. Lumea s-a creat numai pentru iudei . (4. A.N. Hâciu, op.cit.)

In Parasa Germisimbar 106: Lumea s-a înfiinţat, ca un merit al iudeilor; când li s-a dat legea, au obţinut perfecţiunea absolută de care sunt lipsite popoarele lumii 5. (5. Ibidem.)

Abarbanel Ad. Isaia V: Numai iudeii înseamnă ceva în lumea asta, ei sunt asemănători cu grâul, goii (creştinii) sunt pleava6(6. N. lorga, NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI, Studii şi Documente XXIII, Arhive Istorice I. )

Scheftal Horviz: Sufletul fiecărui iudeu în parte, are valoare mai mare înaintea lui Dumnezeu decât sufletul unui întreg popor (creştin)7(7. Bogdan Duicâ, ROMÂNII ŞI OVREII, apuci Dr. R. Fr. Kaindl; Dr. J. Polek, Statistik des Judenthums in der Bukovina, A, Hâciu, op.c, pag. 55.)

Abadath Lepkodes (Pasosa Cheleg chajiucud V, 11 b): Fiecare bărbat iudeu este fiu de rege, iar celelalte neamuri sunt sclave 8(8. Ihidem: Zieglauer, GESCHITLICHE BILDER AUS DER BUKOVINA ZUR ZEIT DER OSTERREICHISCHEN OCUPAT1ON, 1883.)

Rabi Scheftel (sefatul): Iudeilor li se cuvine numele de om, dar cei nelegiuiţi, cum sunt creştinii idolatri îşi trag originea de la spiritul spurcat şi se numesc porci, iar soţiile lor vite încălţate9(9. Bujoreanu, COLECŢIUNE DE LEGIUIRILE ROMÂNIEI VECHI ŞI NOI, I.)

Iarăşi Abarbanel (Benachoth 25 b): Poporul ales este demn de viaţă eternă, celelalte neamuri sunt identice măgarilor. Casele goilor sunt nişte grajduri de vite10(10. A. Hâciu, op.cit)

Porunca lui Iehova, verseteje 12 şi 13, Biblia, învierea legământului: Să nu cumva să faci legământ cu locuitorii ţârii unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vei locui împreună; dimpotrivă, sa le dărâmaţi altarele şi să le trântiţi la pământ idolii 11(11-13. J.B. Brociner, CHESTIUNEA ISRAELIŢILOR ROMÂNI; No. 9 din Puhlicaţiunile ordinului ŞIR (Societatea Israeliţilor Români) Tipografia Mauriciu Kalher, 1913, Bernard Stamhler, L’HISTOIRE DES ISRAELITES ROUMAINS ET LE DROIT D’INTERVENTION; A. Hâciu, op.cit. N. lorga, NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI ÎN TARILE NOASTRE, Revista pentru istorie, arheologie şi filologie III.)

Maimonides zis Vulturul Sinagogii (Grittin 57): Poruncit este către datorii lui Israel şi ereticii cum este Iisus Nazarineanul şi urmaşii lui să fie omorâţi şi zvârliţi în vâltoarea osândei veşnice12.

Rabbi Salman: Celui mai blând dintre şerpi scoate-i ochii, pe cel mai bun dintre creştini, ucide-l13

Isac Blumchen: Stăpânim asupra Franţei în virtutea aceluiaşi drept ce l-au invocat europenii ca să nimicească pieile-roşii şi să aservească pe cafri şi pe congolezi, dreptul rasei superioare asupra unei rase inferioare. Este o lege a naturii.(14-15. Zamfir C. Arbore, BASARABIA ÎN SECOLUL XIX, Bucureşti, 1899, ediţiunea Academiei Române)

Theodor Herzl – Un stat evreiesc – pag. 5.23: Noi suntem un popor… Când noi slăbim, noi devenim un proletariat revoluţionar, slujbaşi subordonaţi ai unui partid revoluţionar; când noi ne întărim se întăreşte în acelaşi timp şi teribila noastră putere a banului15.

John Clayton în The Chicago Tribune: Troţki conduce pe radicalii jidovi spre stăpânirea lumii. Bolşevismul este numai un instrument pentru acest plan16(16. A. Hâciu, op.cit, pag. 102.)

O cât de sumară analiză a textelor de mai sus, atât aparţinând epocii arhaice cât şi epocii moderne demonstrează că doctrina religioasă a evreilor este una de un rasism feroce. Afirmă superioritatea rasială a poporului ales de Dumnezeu, în virtutea căreia evreii au dreptul şi datoria să stăpânească lumea. Doctrina hitleristă n-a fost decât o adaptare germanică a doctrinei rasiale evreieşti. Rasismul german aplicându-se doar în Germania şi în ţările europene cucerite pentru scurt timp n-a avut urmări istorice notabile, rezumându-se la metode brutale de a transforma învinşii sau “rasele inferioare” în mână de lucru, pentru a suplini muncitorii germani înrolaţi în armată. Rasismul german a acţionat într-o perioadă istorică limitată la un deceniu, rasismul iudeu acţionează perseverent din zorii istoriei umane. Raza lui de influenţă atinge toate popoarele lumii pe teritoriul cărora vieţuiesc minorităţi iudaice sau sunt implantate instituţii comerciale financiare evreieşti. Pe măsura conştientizării rasismului iudeu ca factor spiri­tual unificator al diasporei iudaice, pe măsura întăririi puterii financiare a evreimii internaţionale, după eludarea măsurilor financiare restrictive prin inventarea de către bancherii iudei a instrumentelor de credit şi schimb, instrumente prin mijlocirea cărora au putut controla sistemul financiar bancar creştin; pe măsura modernizării mijloacelor de informare şi comunicaţii, s-a structurat, consolidat şi a devenit operativ conceptul de Republică Universală, o suprastructură statală care să conducă umanitatea. Suprastructură formată exclusiv din evrei, având un rege universal din seminţia biblicului David.

2. DOCTRINA IMPERIALISTĂ

• Protocol 14: În această diferenţă între păgâni şi noi înşine, în abilitatea de a gândi şi de a raţiona se vede clar pecetea decretării noastre ca popor ales, ca fiind oameni superiori in contrast cu păgânii care au mai mult o fire instinctivă şi animalica. Ei observă dar ei nu pot prevedea şi ei nu inventează nimic… Reiese clar din acestea că natura însăşi ne-a predestinat pe noi pentru a stăpâni şi conduce lumea .(17. Comte d’Hauterive, MEMOIRE SUR L’ETAT ANCIEN ET ACTUEL DE LA MOLDAVIE, Bucarest, GoBl, 1902. 342; 18. G. Zâne, ECONOMIA DE SCHIMB ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE, Bucureşti 1930, A. Hâciu, op.cit.)

Protocol 1: Deja din timpurile vechi, noi am fost cei dintâi care am strigat in mijlocul poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE. Aceste cuvinte au fost repetate mult timp de papagalii inconştienţi, adunaţi de pretutindeni prin această momeală cu care noi am minat prosperitatea lumii şi adevărata libertate personală… Presupusul inteligent şi dibaci păgân n-a înţeles simbolismul cuvintelor rostite; n-a observat înţelesul lor contradictoriu; n-a băgat de seamă ca în natură nu există, egalitatea 19.(19. Ibidem.)

… S-a observat că oamenii cu instincte rele sunt mai numeroşi decât cei cu instincte bune; de aceea cele mai bune rezultate pentru guvernarea lor se vor obţine prin intimidare şi violenţă şi nu prin argumente academice…20(20. A. Hâciu, op.cit)

… Poporul în masă şi oamenii din mase sunt conduşi de pasiuni extrem de frivole, de credinţe, obiceiuri, tradiţiuni şi teorii sentimentale şi sunt înclinaţii spre diviziuni în partide, un fapt care împiedică orice fel de acorduri între ei, chiar dacă acordul este aşezat pe o bază perfect logică. Orice deciziune a gloatei depinde de o majoritate accidentală sau aranjată de mai înainte…21(21. A. Hâciu, op.cit, URICARIUL LUI CODRESCU, V. 336.)

… Pentru a întocmi un plan de acţiune folositor, este necesar a lua în consideraţie mentalitatea, şovăiala, nestatorinicia mulţimii… Este necesar a ne da seama că puterea maselor este oarbă, fără raţiune şi fără inteligenţă.22 (22-25. Ibidem, pag. 45; M. Kogălniceanu, Arhiva românească ed. II,vol. II, DIN RĂSPUNSUL DIVANULUI MOLDOVENESC CĂTRE GENERALUL ENZERBERG, GUVERNATORUL BUCOVINEI, M. Muşat – I. Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL UNITAR, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983.)

…Triumful nostru a fost astfel înlesnit prin faptul că în relaţiile cu poporul de care avem nevoie, noi am atins întotdeauna cele mai sensibile coarde ale sufletului omenesc, speculând lăcomia şi poftele nesăţioase ale oamenilor. Fiecare din aceste slăbiciuni omeneşti luate separat, sunt capabile de a paraliza iniţiativa şi de a pune voinţa poporului la dispoziţia celui care târguieste acţiunile sale 23.

Protocol 5: în toate timpurile, naţiunile ca şi indivizii au luat cuvintele drept fapte. Pentru aceste motive noi vom crea instituţiuni cari vor căuta să arate în mod cât mai atrăgător interesul lor pentru progres 24.

Protocol 11: Creştinii sunt ca o turmă de oi… Ei vor închide ochii la orice, pentru că noi le vom promite că le vom reda toate libertăţile care li s-au luat… pentru a obţine printr-o metodă ocolitoare ceea ce nu se poate obţine de rasa noastră împrăştiată printr-o metodă di­rectă.

…De obicei cei care se intrunesc mai usor in societati secrete sunt cei care voiesc sa ajunga cu orice pret, cei care cauta sa se agate de orice pentru a parveni… ne putem da seama ca acestia sunt usor de manuit si ca pot deveni lesne instrumentul planurilor noastre.

… Creştinii se întrunesc în loji din curiozitate sau în speranţa că prin ele îşi vor deschide drumul spre distincţiuni sociale… noi le înlesnim aceste succese aşa că putem câştiga avantaje din vanitatea născută de aceste succese pentru că prin aceasta poporul inconştient primeşte sugestiunile noastre fără a le mai examina…

…Vă puteţi imagina până la ce grad de naivitate inconştientă poate fi adus cel mai inteligent creştin prin aceste vicleşuguri şi ce uşor este a-l descuraja… sau a-l aduce într-o stare de supunere servilă dacă voieşte a-şi recâştiga situaţia.

… În timp ce noi vom predica liberalismul la păgâni, noi vom ţine poporul nostru şi pe proprii noştri agenţi într-o supunere necondiţionată 25.

* * *

n.m. – Stiu ca multi se indoiesc de autenticitatea acestor Protocoale si le considera o “facatura defaimatoare”  la adresa evreilor. Totusi, cum se face ca rezumatul acestor idei continute in protocoale, exista in discursurile unor evrei ? Dar sa revenim la cartea lui R.Th.

Giovanni Papini are în volumul GOG26(26. Gheorghe G. Bezviconi, CĂLĂTORI RUŞI ÎN MOLDOVA ŞI MUNTENIA, Bucureşti, 1947.) un fel de expozeu teoretic făcut de un evreu, dr. Ben Rubi presupus candidat la ocuparea postului de secretar/ un fel de sinteză explicită a PROTOCOALELOR, demonstrând că sionismul duce un război psihologic implacabil împotriva restului umanităţii şi că anarhia, dezinformarea, calomnia, destabilizarea, zvonul, negarea valorilor naţionale sau universale, fac parte din arsenalul lui curent, îi dăm cuvântul lui Ben Rubi:… La sfârşitul secolului al XlX-lea, Europa lui Tolstoi, Ibsen, Nietzche, Verlaine îşi făcea iluzia ca a trăit una din marile epoci ale omenirii; dar apare un evreu din Budapesta, Max Nordau şi explică în joacă cum faimoşii voştri poeţi sunt nişte degeneraţi şi că civilizaţia voastră este întemeiată pe minciună… Sau că un evreu din Freiberg-Moravia, Sigmud Freud descoperă în cavalerul cel mai victorios un invertit potenţial, un incestuos sau un asasin; sau alt evreu, vienezul Weininger uzurpă idealul feminin, demonstrând că femeia este o fiinţă ignobilă şi respingătoare, un abis de murdărie şi josnicie; sau apare evreul parizian Bergson care anulează rolul intelectului în cunoaşterea adevărului, demolând edificiul milenar al platonismului şi conchide că gândirea conceptuală este incapabilă să prindă realitate. Aşa se întâmplă cu evreul Solomon Reinach din Saint-Germain-en-Laye care coboară marile religii de pe soclul lor la nivelul de rămăşiţe ale vechilor tabu-uri; sau ca evreul din Ulm, Einstein care dinamitează reperele tradiţionale şi universale Spaţiul şi Timpul, instituind conceptul relativităţii universale; raţionalismul ştiinţific este atacat de evreul Meyerson din Lublin…

PARANOIA REPUBLICII UNIVERSALE

1. BAZA IDEOLOGICĂ

Protocol 7: Trebuie să forţam guvernele creştine să adopte masuri care să ajute vastul nostru plan, care se apropie deja de scopul său triumfător, exercitând o presiune asupra opiniei publice aţâţată şi care în realitate a fost organizată de noi prin ajutorul aşa-numitei marea putere a presei. Cu puţine excepţiuni ea a căzut deja în mâinile noastre.

Protocol 24: …Acum doresc sa discut mijlocul prin care rădăcinile casei regelui David vor străbate în cele mai adânci straturi ale pământului. Această dinastie, chiar în zilele de azi a dat oamenilor noştri înţelepţi directori educatori ai tuturor spiritelor omeneşti, puterea de a stăpâni afacerile mondiale.

Protocol 5: …O coaliţiune a creştinilor poate lupta cu noi un timp limitat, dar noi suntem asiguraţi contra acesteia prin înrădăcinarea disensiunilor între ei până la o atâta profunzime încât să nu se poată scoate afară. Noi am creat antagonismul dintre interesele personale şi naţionale ale păgânilor aţâţând urile religioase şi de rasă pe care le-am hrănit în inimile lor timp de 20 de secole.

Protocol 1: …Cu instabilitatea de azi a tuturor autorităţilor puterea noastră va deveni mai inatacabilă… din cauză că ea va fi invizibila până ce va câştiga destulă tărie aşa că nici un fel de încercare dibace sa n-o mai poată submina.

Protocol 2: …Este indispensabil pentru scopurile noastre ca, atât pe cât este posibil, războaiele să nu aducă a vantaje teritoriale. Aceasta va schimba războiul într-o luptă economică… într-o asemenea situaţie ambele părţi vor fi plasate sub stăpânirea agenţilor noştri internaţionali cu milioanele lor de ochi, a căror viziune nu este împiedicată de nici o frontieră. Atunci drepturile noastre internaţionale vor elimina drepturile naţionale în cel mai strict sens şi vor guverna guvernele după cum ele guvernează pe supuşii lor.

Protocol 9:… În realitate nu există obstacol înaintea noastră. Supra-guvernul nostru are un statut atât de extra-legal încât el poate fi desemnat prin cuvântul energic şi tare: dictatură… în timpul de faţă noi suntem cei care facem legile.

Protocol 11:… Dumnezeu ne-a dat nouă, poporul său ales, ca o pedeapsă, împrăştierea şi această situaţie ca re părea tuturora fi slăbiciunea noastră, a fost marea noastră putere. Ea ne-a adus pe noi azi pe pragul stăpânirii universale.

Protocol 10: …Este nevoie de a uza toată lumea prin disensiuni, animozităţi, certuri, foamete, boli până ce creştinii nu vor mai găsi alt drum de scăpare decât un apel la banii şi puterea noastră. Noi vom uza şi slei pe creştini prin toate acestea într-atât încât ei vor fi constrânşi să ne ofere nouă o autoritate internaţională şi graţie acestei situaţii ne va fi posibil să absorbim toate forţele guvernamentale ale lumii şi astfel să formăm un supraguvern.

Protocol 7: …Pentru a demonstra că guvernele creştine ale Europei au devenit sclavele noastre, noi vom arăta tuturor puterea noastră prin crime şi violenţe, adică prin domnia teroarei… La orice act de opunere noi trebuie să fim gata de a răspunde băgând în război cu vecinii ţările care îndrăznesc să ni se opună nouă şi dacă ţările învecinate vor face planul de a ni se opune înţelegându-se între ele în mod colectiv, noi trebuie să dezlănţuim un război mondial27.(27. Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL ROMAN UNITAR, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983, pag. 229.)

Theodor Herzl:… Eu cred că chestiunea evreiască nu este nici o chestiune socială, nici una religioasă, deşi adesea ea se prezintă sub una sau cealaltă formă. Ea este o chestiune naţionala care nu poate fi soluţionată decât prezentând-o ca o chestiune mondială politică pentru a fi discutată şi controlată de toate naţiunile civilizate adunate în consiliu 28.(28. N. lorga, IZVOARELE CONTEMPORANE ASUPRA MIŞCĂRII LUI TUDOR VLADIMIRESCU, Bucureşti, 1921; Emil Vârtosu, TUDOR VLADIMIRESCU, GLOSE, FAPTE ŞI DOCUMENTE NOI (1821), Bucureşti, 1927; DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMÂNIEI. RĂSCOALA DIN 1821, voi. I, Documente interne, Ed. Academiei, Bucureşti 1959; Gh. Iscru, MOMENT CRUCIAL ÎN ISTORIA MOD­ERNĂ A ROMÂNIEI, Ed. Politică 1981.)

2. STRATEGIE; TACTICĂ; MIJLOACE ŞI INSTRUMENTE

Pentru a-şi atinge obiectivul, vârfurile evreimii mondiale au pus un -accent hotărâtor pe organizarea evreimii, au elaborat o strategie pe timp scurt, mediu şi lung, tactici continentale, construind mijloacele şi instrumentele necesare realizării scopului propus. Trebuie menţionat că procesul de organizare s-a desfăşurat pe structuri istorice existente care au fost modernizate şi activate la scară mondială. Este îndeobşte cunoscut că fiecare insulă etnică evreiască din orice ţară de pe glob alcătuieşte o comunitate închisă, autoghetoizându-se spaţial, religios, moral şi social. Că aceste comunităţi au propriile lor legi, că stau sub autoritatea absolută a rabinilor care perpetuează vechiul consiliu general de guvernământ numit – SANHEDRIN, pe care evreii bolşevici din Rusia 1-au transformat în comisariatele poporului. Continuatorul Sanhedrinului este tribunalul numit BETH-DIN. KAHALUL ar fi guvernământul propriu zis.

Fiecare comunitate evreiască din oricare ţară este organizată ca un stat în stat. Până în ultimele decenii ale secolului trecut vârfurile religioase şi financiare ale acestor comunităţi se ţineau la curent cu relaţiile dintre comunitate şi stat prin scrisori purtate de negustori, diplomaţi, medici sau curieri. Din cele mai vechi timpuri comunităţile evreieşti au fost legate suprastatal printr-un schimb activ de informaţii.

Mai mult! Tot din acel timp(1611-n.m.) se vorbeşte de Principii în Exil,conducători ai evreilor împrăştiaţi prin comunităţile ebraice din diferite ţări ale lumii, numiţi şi exilarhi. Aceştia judecau, dădeau legi, puteau fi itineranţi sau stabili. Mai există ei şi astăzi? Congresele mondiale evreieşti se pare că le-ar confirma existenţa, în ENCICLOPEDIA IUDAICĂ scrie: Destul de curios, exilarhii sunt încă menţionaţi în oficierea Sabatului după ritualul Ashkenazim…

Dacă exilarhii există înseamnă că nobleţea iudaică a păstrat peste secole Sanhedrinul, consiliul superior iudeu compus din 71 de membri numiţi de principe, nu aleşi de popor, stăpânind cu autoritate de necontestat. Tot Enciclopedia de mai sus spune că Sanhedrinul a avut un caracter aristocratic şi îşi autoatribuia autoritatea şi că era compus din membrii ale celor mai influente familii nobile şi ai preoţimii. Iată că Napoleon Bonaparte reînvie Sahendrinul desfiinţat formal prin anii 70 d.H. şi anume: spre rezolva probleme ale chestiunii israelite din Franta deci evreimea devenise o forţa în Franţa acelui timp, s-a convocat o Adunare a Notabililor evrei. De fapt notabilii evrei au convocat Sanhedrinul la Paris în ziua de 9 februarie 1807, ştiind noi ca revoluţia franceză a fost opera evreimii franc-masonice şi ca, indirect Napoleon a ajuns împărat speculând haosul postrevoluţionar. Iată că o forţă naţională, Napoleon, este obligat sa trateze cu o forţă supranaţionalâ, Sanhedrinul evreiesc de la 1807, care declară că este identic cu vechiul Sanhedrin fiind: o adunare legala învestită cu puterea de a întocmi ordonanţe în scop de a perpetua fericirea Israelului 31(31. Emil Vârtosu, NAPOLEON BONAPARTE ŞI PROIECTUL UNEI REPUBLICI ARISTOCRATICEŞTI ÎN MOLDOVA, ed. a H-a, Bucureşti, 1947.)

Concluzia este limpede, încă de la 1807 evreime răspândita pe tot globul a avut un organ central d conducere care şi-a asumat conducerea politică a unui popor unitar prin credinţa religioasă, economia financiară şi scopul de hegemonie universală. De la acest Sanhedrin derivă Congresele Mondiale evreiesti care stabilesc obiectivele, strategiile şi mijloacele politicii suprastatului bancar-financiar-evreiesc, ultimul Congres Mondial având loc anul acesta în S.U.A., statul suport al suprastatului iudeu, hotărârile lui pentru România fiind puse în practică de rabinul şef Moses Rosen.

MANAREALA EVREIASCA:

          În mod oficial, se recunoaşte că asasinarea lui I. Gh. Duca, la 29 decembrie 1933, pe peronul Gării Sinaia, s-a făcut la ordinul lui Corneliu Zelea-Codreanu . Motivul ar fi fost răzbunarea pentru faptul că primul-ministru al României din acea vreme dizolvase Garda de Fier. Cum se ştie, cu executarea sentinţei au fost însărcinaţi legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica şi Doru Belimace, sau Nicadorii, cum li s-a mai spus, după ce au fost condamnaţi pentru această crimă.

    În acelaşi timp, şi regele Carol al II-lea ar fi jucat un rol în această poveste. Duşmănos, el nu uitase că, în 1930, cînd venise în ţară şi luase tronul, I. Gh. Duca spusese, la o reuniune a liberalilor: “Mai bine îmi tai mîna dreaptă decît să colaborez cu acest aventurier”. Respectiva supoziţie este întărită şi de “pasivitatea” Poliţiei, care, deşi informată despre planurile legionarilor, s-a mişcat nepermis de încet şi l-a lăsat pe I. Gh. Duca să se apere doar cu un singur agent personal, pe peronul întunecos al gării. Neoficial, atentatul de la Sinaia mai are o motivaţie, pe care am găsit-o în voluminoasa lucrare “Jurnal, 1929-1989″ – semnată de Şerban Milcoveanu, cel mai important legionar după Zelea-Codreanu. Pentru a lămuri pe deplin lucrurile, e necesar să o luăm mai de departe. Mai precis, din vremea cînd, pentru ca marile Puteri să recunoască Unirea de la 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost silit să-şi dea acordul ca toţi evreii din Principatele Române să fie “împămînteniţi”, adică să primească cetăţenia română şi să li se concesioneze Banca Naţională Română, cu dreptul de a emite monedă românească. Mai mult, în 1866, cînd se dezbătea proiectul noii Constituţii Române, care, la art. 6, prevedea că “religia nu poate constitui un obstacol în calea împămîntenirii”, s-au produs tulburări sociale în Bucureşti, soldate, între altele, cu incendierea marii Sinagogi. Protestau în special moldovenii, îngroziţi de malversaţiile evreilor, care, năpădind provincia dintre Siret şi Prut, controlau comerţul, agricultura şi practicau cămătăria cea mai neruşinată. Atunci au intrat în scenă Isaac Adolf Cremieux şi Benjamin Franklin Peixotto. Cremieux era preşedintele Alianţei Israelite Universale, înfiinţată în 1860, cu sediul la Paris, şi care aparţinea de organizaţia B’nai B’rith. Fusese ministru pe vremea “Guvernului provizoriu” de la 1848, din Franţa, şi milita pentru înfiinţarea Statului Israel în Moldova. Avocatul şi diplomatul american Peixotto fusese numit, în 1870, consul la Bucureşti, cu misiunea să apere interesele evreilor în România. Iscîndu-se incidentele cu proiectul noii Constituţii, Cremieux a venit la Bucureşti şi a început tratative secrete cu deputaţii români, cărora le-ar fi oferit 25 de milioane de franci, în schimbul adoptării unei Constituţii favorabile încetăţenirii tuturor evreilor aflaţi pe teritoriul ţării. Dar, cum tulburările nu conteneau, Ion C. Brătianu a limpezit situaţia, declarînd: “Evreii au devenit o plagă socială pentru România şi, cînd Naţiunea este ameninţată, se deşteaptă şi devine nu tolerantă, ci prevăzătoare”. Constituţia a fost votată aşa cum trebuia. Totuşi, după 13 ani de uneltiri, evreii au reuşit să o revizuiască în punctele ei esenţiale. Pînă aici, în chestiunea cu împămîntenirea evreilor în România, am consultat revista “Foaia naţională”, pe care am descoperit-o pe Internet. Mai departe, să-i dăm cuvîntul lui S. Milcoveanu, care ne oferă propria versiune despre asasinarea lui I. Gh. Duca. Mai întîi, prin 1925, la Congresul Studenţilor Legionari, s-a vorbit iarăşi despre Planul Cremieux-Peixotto, considerat drept un pericol ca forţele oculte să atenteze împotriva suveranităţii Statului Naţional Unitar Român, prin înfiinţarea Statului Israel pe teritoriul Moldovei. Prin 1933, problema a fost repusă pe tapet. Oculta mondială i-a ordonat lui I. Gh. Duca, mason cu rang înalt, să acorde cetăţenia română la peste 300.000 de evrei veniţi din Polonia şi din Rusia, concomitent cu exterminarea legionarilor, care se opuneau din răsputeri acestui plan. “Ghiţă, i-ar fi spus legionarul Gh. Cantacuzino-Grănicerul primului-ministru, al cărui apropiat era, dacă semnezi intrarea în ţară a evreilor, băieţii (legionarii – n.m.) te împuşcă!”. Basarabia şi Moldova, susţine Milcoveanu, erau rîvnite de evrei, pentru a face acolo o patrie a lor, o Republică Socialistă Sovietică Evreiască, după dorinţa iudaismului. (În 1938, 80% din populaţia Basarabiei era formată din evrei, care trăiau şi spînzurau acolo.) Sionismul dorea înfiinţarea Israelului în Palestina, ceea ce s-a şi realizat, în anul 1948. Dar I. Gh. Duca a semnat documentul, asumîndu-şi toate riscurile: “Mi-am semnat sentinţa de condamnare la moarte”, ar fi mărturisit el, într-un cerc restrîns. În acelaşi timp, însă, Guvernul Român tărăgăna împămîntenirea aromânilor goniţi din Grecia şi blocaţi la Salonic, fiindcă nu acceptau asimilarea de către greci. La data cînd a izbucnit cel de-al II-lea război mondial, evreii din România constituiau minoritatea etnică cea mai numeroasă (peste 2 milioane) şi, controlînd comerţul, industria şi finanţele, erau încredinţaţi că Planul Cremieux-Peixotto putea fi pus în aplicare. De asemenea, după 1945, cînd România a intrat în sfera de influenţă a bolşevicilor, izbînda lor părea tot mai aproape. Norocul nostru a fost că, brusc, Stalin a devenit antisemit şi antimason. (Anterior, Stalin le oferise evreilor Platoul Gobi din Asia Centrală, să-şi întemeieze acolo republica, iar englezii le-au oferit Uganda, însă evreii doreau România…).
Sîntem în anul de graţie 2010, cînd România a acumulat o datorie uriaşă, de aproape 150 de miliarde de euro, după unele estimări. Nu discutăm în buzunarele cui a intrat atîta bănet. Mai important ni se pare cum achităm această datorie Finanţei mondiale evreieşti, atîta vreme cît România nu mai are economie, iar resursele naturale le-a dat deja. În această situaţie fără ieşire, nu ne rămâne decît să alăturăm legendarilor Cremieux şi Peixotto numele lui Shimon Peres, actualul preşedinte al Israelului, care a declarat, nu de mult, că ţara lui are bani să cumpere România, sau altă ţară mai acătării. Să fie adevărat ce se zvoneşte în ultima vreme? Noi nu credem, dar, cică, am mai avea de primit încă vreo 40-50 de miliarde de euro de la FMI şi alte organisme financiare, controlate de evrei, după care, prin 2012, aceştia vor veni şi vor bate cu pumnul în masă: banii!. Şi, neavînd de unde să dăm înapoi nici măcar o leţcaie, pînă atunci, alde Băsescu, Ponta sau cine va mai fi, se vor lupta pentru aceste ultime tranşe de împrumut, după care vor zice: Poftiţi, domnilor, ţara e a dvs., cu populaţie cu tot! Banii i-aţi dat, marfa vă aşteaptă în galantar! Nu, nu delirăm. Internetul e plin de ştiri alarmante cu acest subiect, provenite de la Uniunea “Vatra Românească” şi din alte părţi. În ultima vreme, 500.000 de evrei au primit, deja, cetăţenia română, inclusiv dreptul de proprietate asupra locuinţelor, a unor fabrici, terenuri, păduri etc., iar românilor nu li s-a spus nimic despre această invazie tăcută, veritabilă agresiune împotriva Statului Român. Nu întîmplător, publicistul Teşu Solomovici a scris o carte intitulată “România iudaică”. Nu întîmplător, începe să se vorbească despre proiectul “Israel, în România”. Nu întîmplător, sănătatea, cultura şi învăţămîntul sunt lăsate de izbelişte, iar românii, sfătuiţi să emigreze unde or vedea cu ochii: ca să lase locul liber evreilor care se vor stabili în România, pentru mulţi dintre aceştia, ţara lor natală. În sfîrşit, nu întîmplător, se aud voci la Radio şi la TV, care au început să susţină ideea că numai un conducător străin – rege, preşedinte sau prim-ministru – ar mai putea să scoată ţara din marasmul moral şi economic în care s-a scufundat. Aşa să fie?

FURTUL AURULUI DIN ROMANIA:

SI DUS A FOST IN BANCILE EVREIESTI…..

Aurul Romaniei este scos ilegal din tara. Primul transport, a 20 de tone de lingouri de aur cu destinatia Germania, s-a facut in ziua de 25 martie 2002. De atunci, Mugur Isarescu continua nestingherit jaful de la BNR. Ne-am putea gandi ca Guvernatorul Bancii Nationale este de buna credinta si ca depune in banci straine diferite cantitati de lingouri pentru a se obtine dobinda (asa afirma el!). Dar ce ne facem ca, in vreme ce am aflat de iesirea aurului din tara, nu mai exista nici o evidenta a repatrierii sale? Asa cum Aeroportul Otopeni are o evidenta riguroasa a scoaterii aurului, de ce nu se gaseste nici o hartie cu privire la revenirea lui in Romania? Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca nimeni nu stie care este destinatia sutelor de milioane de dolari care se incaseaza anual ca dobinzi pentru aceste documente.

Am intrat in posesia a nu mai putin de 18 astfel de documente, care atesta scoaterea din Romania cu o frecventa aproape zilnica a valutei.

Documentul nr. 1: Banca Comerciala a Romaniei solicita in ziua de 10 decembrie 2001 accesul pe pista pentru un „transport de valori bancare la Zürich, cu Compania Swiss Air”. Semneaza director Marin Treapad si sef de serviciu Viorica Frangeti.

Documentul nr. 2: Banc Post solicita accesul pe pista pentru „un transport de valori bancare la Zürich cu zborul SR 463, in ziua de 10 decembrie 2001”.

Documentul nr. 3: Banca Comerciala Romana scoate iar valuta spre Zürich, chiar a doua zi, in 11 decembrie 2001.

Documentul nr. 4: Banca Comerciala Romana scoate valuta tot spre Zürich, la 3 ianuarie 2002. Observati ca nici nu se terminasera sarbatorile de iarna. Ce graba mare pe ei!

Documentul nr. 5: Banca Romana pentru Dezvoltare scoate si ea valuta din tara, la 4 ianuarie 2002, tot catre Elvetia, cu cursa SR 463.

Documentul nr. 6: Banca Romana pentru Dezvoltare mai scoate valuta si in 8 ianuarie 2002, tot spre Elvetia si tot cu cursa SR 463. A se remarca faptul ca directorul bancii, Ilie Gheorghe, nu-si asuma raspunderea. Semneaza de fiecare data altcineva pentru el.

Documentul nr. 7: Banca Comerciala Romana scoate din nou valuta, la 14 ianuarie 2002, tot catre Zürich.

Documentul nr. 8: Banca Comerciala Romana nu mai pridideste cu scoaterea valutei, schimba compania Swiss Air cu Compania Cross Air, dar nu-si schimba naravurile si mai efectueaza un transport, la 29 ianuarie 2002.

Documentul nr. 9: Banca Romana pentru Dezvoltare scoate din nou valuta din tara, la 29 ianuarie 2002, tot catre Elvetia, iar directorul Ilie Gheorghe se ascunde din nou, lasind pe altcineva sa-si asume raspunderea.

Documentul nr. 10: Aceeasi Banca Romana pentru Dezvoltare efectueaza din nou un transport de valuta spre Elvetia in ziua de 1 februarie 2002, iar directorul Ilie Gheorghe tot nu semneaza adresa, ceea ce arata ca-si da si el seama de ilegalitatile respective.

Documentul nr. 11: Banca Comerciala Romana scoate valuta din nou, la 11 februarie 2002, tot catre Elvetia.

Documentul nr. 12: Banca Comerciala Romana da in clocot si efectueaza un alt transport, dupa numai doua zile, mai exact la 13 februarie 2002, tot catre Elvetia.

Documentul nr. 13: Apar si Raiffeisen Bank si Banca Agricola, care scot si ele valuta, tot in 13 februarie 2002, dar nu spre Zürich, ci spre Viena.

Documentul nr. 14: Banca Comerciala Romana scoate valuta din nou, pe banda rulanta, in 18 februarie 2002, tot catre Zürich.

Documentul nr. 15: Reapare la orizont Banca Romana pentru Dezvoltare, care, la 19 februarie 2002, mai efectueaza un transport catre Elvetia.

Documentul nr. 16: Printr-o adresa catre generalul Dan Gheorghe, director general adjunct al Aeroportului Otopeni, Banca Comerciala Romana cere sprijinul pentru efectuarea unui nou transport, dupa numai o zi, in 20 februarie 2002, tot catre Elvetia.

Documentul 17: Cu o frecventa iesita din comun, aceeasi BCR scoate valuta din Romania si in 21 februarie 2002, tot catre Elvetia, si tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.

Documentul 18: Banca Comerciala Romana mai efectueaza un transport la 12 martie 2002, tot catre Elvetia, si tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.

Asa sa se poata explica dezastrul financiar-bancar in care se afla Romania? Exploziv-News solicita, oficial, Curtii de Conturi a Romaniei, declansarea unei anchete la singe la toate aceste banci si la Aeroportul International Otopeni. Nici o justificare sau explicatie nu se sustine. Frecventa transporturilor de valuta este prea mare pentru a nu da de gindit ca totul face parte dintr-un plan diabolic de jefuire si decapitalizare a Romaniei.

Asa cum Aeroportul Otopeni are o evidenta riguroasa a scoaterii aurului, de ce nu se gaseste nici o hartie cu privire la revenirea lui in Romania? Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca nimeni nu stie care este destinatia sutelor de milioane de dolari care se incaseaza anual ca dobinzi pentru aceste documente.

Banuielile noastre s-au transformat in certitudini in momentul in care am primit un document, eliberat la 19 decembrie 2001 de firma HCS Transporturi Speciale, care spune asa: „Catre Aeroportul International Otopeni – Director General. Conform Contractului de prestari servicii nr. 6.284/13. 05.1999 si Actului – aditional nr. 15.264/ din 18.XII.2000, vor insoti transportul de valori si vor patrunde pe pista aeroportului – prin Poarta 1, in ziua de 20.XII.2001, la cursa KLM 1360, pentru ora 12,30, ora la care se vor prezenta la cargo KLM toate documentele de expediere a valorilor ridicate de la S.C «Aurul» Baia Mare – domnii Panait Ion si Pecingine Niculae, cu autoblindata B-36-HCS”. Evident, conducerea aeroportului a aprobat cererea, precum si insotirea transportului de aur de catre paza aerogarii. In aprilie 1999 s-a scos din Romania, tot la solicitarea lui Isarescu, alta cantitate de aur. Mai exact, 325 kg lingouri din exploatarea din Maramures, imbarcate intr-un avion de catre firma romano-australiana „Esmeralda”. Dupa numai citeva luni, sarlatanii de la firma „Esmeralda” aveau sa provoace, prin nepriceperea si lacomia lor, dezastrul ecologic cunoscut, care a prejudiciat grav imaginea Romaniei in lume.

Revenim la transportul de aur din 19.XII.2001, in care nu mai apare firma „Esmeralda”, ci este bagata la inaintare S.C. HCS Transporturi Speciale. Aceasta este patronata de un personaj extrem de dubios, pe nume Heinrich Schorsch, care confera si initialele firmei. Personajul este un colaborator apropiat al lui Mugur Isarescu si, de-a lungul timpului, Serviciul Roman de Informatii a furnizat numeroase dovezi despre activitatile sale de tip mafiot. Firma HCS reprezinta firma internationala „Handels Kontor Schorsch GM – S.A. Simeral” din Germania, cu care Banca Nationala a Romaniei a incheiat, in data de 18.XII.1991, un contract-cadru pentru livrarea de mijloace de transport valori si materiale pentru fabricat monede metalice, utilaje de tiparit bancnote si inscrisuri de valoare, masini de numerotat si impachetat bancnoate si monede metalice, piese de schimb, aparatura electronica etc. Cu toate ca Banca Nationala a Romaniei avea oferte din partea a 6 firme din SUA, Germania, Canada si din alte tari pentru achizitionarea de mijloace de transport de diferite tipuri si capacitati – s-a preferat firma HCS din Germania, care nu a prezentat nici o oferta si, fara sa existe o comanda scrisa, au fost achizitionate in anul 1991 prin aceasta firma 20 de masini, cu o valoare de 1,1 milioane de dolari. De asemenea, prin Adresa nr. 8/505/23.05. 1991, eliberata de Directia tezaur si operatiuni de casa din Banca Nationala a Romaniei, s-au cumparat – tot prin firma intermediara HCS! – inca 6 autoturisme blindate de tip GMC, cu capacitate de 3,5 tone fiecare, in valoare totala de 973.800 marci germane. Din pacate, mijloacele de transport achizitionate nu corespund citusi de putin conditiilor de transport valori, in sensul ca au 3 usi de intrare in tezaur, in loc de una singura, iar cabina soferului are usa spre tezaurul din autoduba. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca usile nu sint prevazute cu doua incuietori diferite si nu dispun de sistem de alarma, ceea ce denota ca, din constructie, aceste mijloace de transport au fost concepute pentru alte destinatii. Totodata, masinile importate pe sume atit de mari de cuplul Isarescu-Schorsch consuma o cantitate de carburanti cu mult mai mare decit mijloacele de transport fabricate in tara. Intrebare: cite tone de aur au scos pina acum din Romania mafiotii de la „Esmeralda” si de ce beneficiaza de aprobari legale din partea Bancii Nationale a Romaniei, a Directiei Generale a Vamilor, a Politiei de Frontiera, a autoritatilor aeroportuare?

Catalin Nadabaica.http://salwatiromania.wordpress.com/

 CE S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ÎN 20 DE ANI :

> 1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
> 2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
> 3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
> 4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
> 5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
> 6 Intreprinderea electrocentralprocedat la dispariţia Intreprinderilore Constanta Constanta
> 7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
> 8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
> 9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
> 10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
> 11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
> 12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
> 13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
> 14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
> 15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
> 16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
> 17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
> 18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
> 19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
> 20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
> 21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
> 22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
> 23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
> 24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
> 25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
> 26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
> 27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
> 28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
> 29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
> 30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
> 31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
> 32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
> 33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
> 34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
> 35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
> 36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
> 37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
> 38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
> 39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
> 40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara
> 41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
> 42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
> 43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
> 44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
> 45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
> 46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
> 47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
> 48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
> 49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
> 50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
> 51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
> 52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
> 53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
> 54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
> 55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
> 56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
> 57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
> 58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
> 59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
> 60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
> 61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
> 62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
> 63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
> 64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
> 65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
> 66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
> 67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
> 68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
> 69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
> 70 Combinatul minier Suceava Suceava
> 71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
> 72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
> 73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
> 74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
> 75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
> 76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
> 77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
> 78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
> 79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
> 81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
> 82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
> 83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
> 84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
> 85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
> 86 Intreprinderea salina Praid Harghita
> 87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
> 88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
> 89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
> 90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
> 91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
> 92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
> 93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
> 94 Trustul petrolului Pitesti Arges
> 95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
> 96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
> 97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
> 98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
> 99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
> 100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
> 101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
> 102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
> 103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
> 104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
> 105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
> 106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
> 107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
> 108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis
> 109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
> 110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
> 111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
> 112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
> 114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
> 115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
> 116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
> 117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
> 118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
> 119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
> 120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt
> 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
> 122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
> 123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
> 124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
> 125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
> 126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
> 127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
> 128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
> 129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
> 130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
> 131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
> 132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
> 133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
> 134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
> 135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
> 136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
> 137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
> 138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
> 139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
> 140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
> 141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
> 142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
> 143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
> 144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
> 145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
> 146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
> 147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
> 148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
> 149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
> 150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
> 151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
> 152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
> 153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
> 154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
> 155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
> 156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
> 157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
> 158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
> 159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
> 160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
> 161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
> 162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
> 163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
> 164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
> 165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
> 166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
> 167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
> 168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
> 169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
> 170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
> 171 Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis
> 172 Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti
> 173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
> 174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
> 175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
> 176 Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj
> 177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
> 178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
> 179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
> 180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
> 181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
> 182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
> 183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
> 184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
> 185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti
> 186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
> 187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
> 188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
> 189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
> 190 Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare
> 191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
> 192 Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova
> 193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
> 194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
> 195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
> 196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
> 197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor
> 198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
> 199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud
 200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin 201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
> 202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
> 203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
> 204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
> 205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
> 206 Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj
> 207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
> 208 Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu
> 209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
> 210 Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti
> 211 Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti
> 212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
> 213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
> 214 Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov
> 215 Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila
> 216 Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi
> 217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
> 218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
> 221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
> 222 Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
> 223 Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti
> 224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov
> 225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
> 226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
> 227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
> 228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
> 229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
> 230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
> 231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
> 232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
> 233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
> 234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
> 235 Santierul Naval Braila Braila
> 236 Santierul Naval Constanta Constanta
> 237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
> 238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
> 239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
> 240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
> 241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
> 242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
> 243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
> 244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
> 246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
> 247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
> 248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
> 249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
> 250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
> 251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
> 252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
> 253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
> 254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
> 255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
> 256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
> 257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
> 258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
> 259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
> 260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
> 261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
> 262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
> 263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
> 264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
> 265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
> 266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
> 267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
> 268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
> 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
> 270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
> 271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
> 272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
> 273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
> 274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
> 275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
> 276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
> 277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
> 278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
> 279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
> 280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
> 281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
> 282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
> 283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
> 284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
> 285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
> 286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
> 287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
> 288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
> 289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
> 290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
> 291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
> 292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
> 293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
> 294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
> 295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
> 296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
> 297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
> 298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
> 299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
> 300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
> 301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
> 302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
> 303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
> 304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
> 305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
> 306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
> 307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
> 308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
> 309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
> 310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
> 311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
> 312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
> 313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
> 314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
> 315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
> 316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
> 317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
> 318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
> 319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
> 320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
> 321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
> 322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
> 323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
> 324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
> 325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
> 326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
> 327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
> 328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
> 329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
> 330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
> 331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
> 332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
> 333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
> 334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
> 335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
> 336 Combinatul chimic Victoria Brasov
> 337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
> 338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
> 339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
> 340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
> 341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
> 342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
> 343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
> 344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
> 345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
> 346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
> 347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
> 348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
> 349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
> 350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
> 351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
> 352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
> 353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
> 354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
> 355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
> 356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
> 357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
> 358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
> 359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
> 360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
> 361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
> 362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
> 363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
> 364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
> 365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
> 366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
> 367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
> 368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
> 369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
> 370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
> 371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
> 372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
> 373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
> 374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
> 375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
> 376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
> 377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
> 378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
> 379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
> 380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
> 381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
> 382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
> 383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
> 384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
> 386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
> 387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
> 388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
> 389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
> 390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
> 391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
> 392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
> 393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
> 394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
> 395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
> 396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
> 397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
> 398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
> 399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
> 400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
> 401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
> 402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
> 403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
> 404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
> 405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
> 406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
> 407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
> 408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
> 409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
> 410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
> 411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
> 412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
> 413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
> 414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
> 415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
> 416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
> 417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
> 418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
> 419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
> 420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
> 421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
> 422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
> 423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
> 424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
> 425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
> 426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
> 427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
> 428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
> 429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
> 430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
> 431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
> 432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
> 433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
> 434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
> 435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
> 436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
> 437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
> 438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
> 439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
> 440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
> 441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
> 442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
> 443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
> 444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
> 445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
> 446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
> 447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
> 448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
> 449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
> 450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
> 451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
> 452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
> 453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
> 454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
> 455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
> 456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
> 457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
> 458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
> 459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
> 460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
> 461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
> 462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
> 463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
> 464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
> 465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
> 466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
> 467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
> 468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
> 469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
> 470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
> 471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
> 472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
> 473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
> 474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
> 475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
> 476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
> 477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
> 478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
> 479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
> 480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
> 481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
> 482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
> 483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
> 484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
> 485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
> 486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
> 487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
> 488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
> 490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
> 491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
> 492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
> 493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
> 494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
> 495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
> 496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
> 497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
> 498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
> 499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
> 501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
> 502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
> 503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
> 504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
> 505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
> 506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
> 507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
> 508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
> 509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
> 510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
> 511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
> 512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
> 513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
> 514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
> 515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
> 516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
> 517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
> 518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
> 519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
> 520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
> 521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
> 522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
> 523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
> 524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
> 525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
> 526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
> 527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
> 528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
> 529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
> 530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
> 531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
> 533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
> 534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
> 535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
> 536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
> 537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
> 538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
> 539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
> 540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
> 541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
> 542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
> 543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
> 544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
> 545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
> 546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
> 547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
> 548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
> 549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
> 550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
> 551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
> 552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
> 553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
> 554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
> 555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
> 556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
> 558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
> 559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
> 560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
> 561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
> 562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
> 563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
> 565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
> 566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
> 567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
> 568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
> 569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
> 570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
> 572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
> 573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
> 574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
> 575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
> 576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
> 577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
> 578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
> 579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
> 580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
> 581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
> 582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
> 583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
> 584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
> 585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
> 586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
> 587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
> 588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
> 589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
> 590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti
 591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
> 593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
> 594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
> 595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
> 596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
> 597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
> 598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
> 599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
> 600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
> 601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
> 602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
> 603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
> 604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
> 605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
> 606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
> 607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
> 608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
> 609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
> 610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
> 611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
> 612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
> 613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
> 614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
> 615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
> 616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
> 617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
> 618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
> 619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava
> 620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
> 621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
> 622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
> 623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
> 624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
> 625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
> 626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
> 627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
> 628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
> 629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
> 630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
> 631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
> 632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
> 634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
> 635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj
> 636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
> 637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
> 638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
> 639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
> 640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
> 641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
> 642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
> 643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
> 644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
> 645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
> 646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova
> 647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
> 648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
> 649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
> 650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
> 651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
> 652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
> 653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
> 654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
> 655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
> 656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
> 657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
> 658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
> 659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
> 660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
> 661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti
> 662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
> 663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
> 664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
> 665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
> 666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
> 667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
> 669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
> 670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
> 671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
> 672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
> 673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
> 674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
> 675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
> 676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
> 677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
> 678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
> 679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
> 680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
> 681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
> 682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
> 683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
> 684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
> 685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
> 686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
> 687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
> 688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
> 689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
> 690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
> 691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
> 692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
> 693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
> 694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
> 695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
> 696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
> 698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
> 699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
> 700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
> 701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
> 702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
> 703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
> 704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
> 705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
> 706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
> 707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
> 708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
> 709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
> 710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
> 711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
> 712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
> 713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
> 714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
> 715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
> 716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
> 717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
> 718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
> 719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
> 720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
> 721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
> 722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
> 723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
> 724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
> 725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
> 726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
> 727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
> 728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
> 729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
> 730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
> 732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
> 733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
> 734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
> 735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
> 736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
> 737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
> 738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
> 739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
> 740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
> 741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
> 742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta
> 743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
> 744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
> 745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
> 746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
> 747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
> 748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
> 749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
> 750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
> 751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
> 752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
> 753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
> 754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
> 755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
> 756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
> 757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
> 758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
> 759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
> 760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
> 762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
> 763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
> 764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
> 765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
> 766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
> 767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
> 768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
> 769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
> 770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
> 771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
> 772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
> 773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
> 774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
> 775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
> 776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
> 777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
> 778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
> 779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
> 780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
> 781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
> 782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
> 783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
> 784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
> 785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
> 786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
> 787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
> 788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
> 789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
> 790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
> 791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
> 792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
> 793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
> 794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
> 795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
> 796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
> 797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
> 798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
> 799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
> 800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
> 801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
> 802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
> 803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
> 804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
> 805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
> 806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
> 807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
> 808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
> 809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
> 810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti
 811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
> 813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
> 814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
> 815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
> 816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
> 817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
> 818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
> 819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
> 820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
> 821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
> 822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
> 823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
> 824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
> 825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
> 826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
> 827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
> 828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
> 829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
> 830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
> 831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
> 832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
> 833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
> 834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
> 835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
> 836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
> 837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
> 838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
> 839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
> 841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
> 842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
> 843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
> 844 Intreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea Bihor
> 845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
> 846 Intreprinderea “11 Iunie” Galati Galati
> 847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
> 848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
> 849 Intreprinderea “Jiul” Bals Olt
> 850 Intreprinderea “Flacara” Ploiesti Prahova
> 851 Intreprinderea de masini casnice emailate “23 August” Satu Mare
> 852 Intreprinderea “Emailul rosu” Medias Sibiu
> 853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
> 854 Intreprinderea “Flamura rosie” Sibiu Sibiu
> 855 Intreprinderea “Metalurgica” M. Bucuresti
> 856 Intreprinderea “Inox” M. Bucuresti
> 857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
> 859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
> 860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
> 861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
> 862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
> 863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
> 864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
> 865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
> 866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
> 867 Intreprinderea poligrafica “13 Decembrie 1918
 M. Bucuresti
> 868 Intreprinderea poligrafica “Informatia” M. Bucuresti
> 869 Intreprinderea poligrafica “Arta grafica” M. Bucuresti
> 870 Intreprinderea poligrafica “Filaret” M. Bucuresti
> 871 Intreprinderea poligrafica “Buletinul Oficial” M. Bucuresti
> 872 Casa de discuri “Electrecord” M. Bucuresti
> 873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
> 874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
> 876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
> 877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
> 878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
> 879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
> 880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
> 881 Intreprinderea “Tehnoutilaj” odorhei Harghita
> 882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
> 883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
> 884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
> 885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
> 886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
> 887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
> 888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
> 889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
> 890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
> 891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
> 893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
> 894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
> 895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
> 896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
> 897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
> 898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
> 899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
> 900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
> 901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
> 902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
> 903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
> 904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
> 905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
> 906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
> 907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
> 908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
> 909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
> 910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
> 911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
> 912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
> 913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
> 914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
> 915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
> 916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
> 917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
> 918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
> 919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
> 920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
> 921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
> 922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
> 923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
> 925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
> 926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
> 927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
> 928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
> 929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
> 930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
> 931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
> 932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
> 933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
> 934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
> 935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
> 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
> 938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
> 939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
> 940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
> 941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
> 942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
> 943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
> 944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
> 945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
> 946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
> 947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
> 948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
> 949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
> 950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
> 951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
> 952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
> 953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
> 954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
> 955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures
> 956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures
> 957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt
> 958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova
> 959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava
> 960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman
> 961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis
> 962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea
> 963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui
> 964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea
> 965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti
> 966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba
> 968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad
> 969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges
> 970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau
> 971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor
> 972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud
> 973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani
> 974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov
> 975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila
> 976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau
> 977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin
> 978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj
> 979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta
> 980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna
> 981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita
> 982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj
> 983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati
> 984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj
> 985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita
> 986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara
> 987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita
> 988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi
> 989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
> 990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures
> 991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti
> 992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures
> 993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt
> 994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt
> 995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova
> 996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare
> 997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj
> 998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu
> 999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava
> 1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman
> 1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis
> 1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea
> 1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui
> 1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea
> 1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea
> 1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti
> 1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti
 1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba
> 1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad
> 1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges
> 1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau
> 1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor
> 1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud
> 1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani
> 1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
> 1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila
> 1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau
> 1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin
> 1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj
> 1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta
> 1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta
> 1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna
> 1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita
> 1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj
> 1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati
> 1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj
> 1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita
> 1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara
> 1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita
> 1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi
> 1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov
> 1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures
> 1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures
> 1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt
> 1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt
> 1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova
> 1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare
> 1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj
> 1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu
> 1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava
> 1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman
> 1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis
> 1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
> 1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui
> 1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea
> 1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea
> 1049 Intreprinderea “Antefrig” Bucuresti M. Bucuresti
> 1050 Intreprinderea “Abatorul” Bucuresti M. Bucuresti
> 1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti
> 1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba
> 1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad
> 1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges
> 1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau
> 1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor
> 1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud
> 1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani
> 1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov
> 1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila
> 1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau
> 1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin
> 1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj
> 1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta
> 1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna
> 1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita
> 1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj
> 1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati
> 1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj
> 1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
> 1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara
> 1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita
> 1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi
> 1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov
> 1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures
> 1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures
> 1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt
> 1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt
> 1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova
> 1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare
> 1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj
> 1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu
> 1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava
> 1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman
> 1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis
> 1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea
> 1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui
> 1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea
> 1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea
> 1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
> 1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad
> 1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau
> 1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
> 1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov
> 1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau
> 1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj
> 1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi
> 1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu
> 1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov
> 1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita
> 1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures
> 1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor
> 1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures
> 1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt
> 1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt
> 1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis
> 1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov
> 1111 Intreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca Cluj
> 1112 Intreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 1113 Intreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu Sibiu
> 1114 Intreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timisoara Timis
> 1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti
> 1116 Centrala berii, spirtului si amidonului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad
> 1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges
> 1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau
> 1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor
> 1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila
> 1122 Intreprinderea de bere “Aurora” Brasov Brasov
> 1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj
> 1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta
> 1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna
> 1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna
> 1127 Intreprinderea de bere Galati Galati
> 1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita
> 1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara
> 1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi
> 1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures
> 1132 Intreprinderea de bere si spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures
> 1134 Intreprinderea de bere si amidon “Steagu Rosu” Piatra Neamt Neamt
> 1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova
> 1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare
> 1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu
> 1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava
> 1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis
> 1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti
> 1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti
> 1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti
> 1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti
> 1144 Centrala uleiului -Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1145 Intreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea Bihor
> 1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta
> 1147 Intreprinderea de ulei “Oltenia” Podari Dolj
> 1148 Intreprinderea de ulei “Prutul” Galati Galati
> 1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita
> 1150 Intreprinderea de ulei “Unirea” Iasi Iasi
> 1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov
> 1152 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei Satu Mare
> 1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman
> 1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui
> 1155 Intreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucuresti M. Bucuresti
> 1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau
> 1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna
> 1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj
> 1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi
> 1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis
> 1162 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures Alba
> 1163 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad Arad
> 1164 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova Dolj
> 1165 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni Ilfov
> 1166 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei Satu Mare
> 1167 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad Vaslui
> 1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov
> 1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad
> 1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor
> 1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani
> 1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila
> 1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau
> 1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj
> 1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta
> 1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj
> 1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati
> 1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita
> 1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi
> 1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures
> 1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare
> 1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman
> 1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis
> 1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui
> 1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
> 1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea
> 1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea
> 1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea
> 1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba
> 1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
> 1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges
> 1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau
> 1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor
> 1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud
> 1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani
> 1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin
> 1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna
> 1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita
> 1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj
> 1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita
> 1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara
> 1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita
> 1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov
> 1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures
> 1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
> 1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt
> 1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj
> 1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava
> 1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea
> 1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui
> 1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea
> 1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov
> 1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta
> 1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati
> 1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi
> 1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures
> 1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt
> 1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova
> 1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare
> 1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu
> 1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman
> 1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea
> 1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti
> 1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila
> 1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj
> 1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis
> 1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
> 1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta
> 1230 Intreprinderea de in Reci Covasna
> 1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita
> 1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures
> 1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova
> 1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
> 1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures
> 1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures
> 1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad
> 1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor
> 1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau
> 1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures
> 1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt
> 1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu
> 1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis
> 1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui
> 1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman
> 1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud
> 1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare
> 1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava
> 1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman
> 1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea
> 1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti
> 1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti
> 1253 Monetaria Statului M. Bucuresti
> 1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti
> 1255 Intreprinderea “Frigocom” M. Bucuresti
> 1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti
 Asta da RECENSAMANT!

Reclame