Dedicat pasiunii sale pentru conservarea soiurilor vechi de legume, Vali Cucu (60 de ani ) este fermierul mulţumită căruia astăzi mai avem roşii uriaşe româneşt, scrieagrointel.ro.
Acum 30 de ani, legumicultorul din comuna nemţeană Bălţăteşti a primit de la un inginer agronom un pumn de seminţe din soiul care, fără munca şi şi dedicarea lui Vali Cucu, ar fi fost astăzi pe veci pierdut.
Seminţele româneşti de legume sunt comoara cea mai de preţ pentru Valeriu Cucu, legumicultorul cunoscut în toată ţara mai ales pentru soiul de roşii uriaşe pe care a reuşit să îl păstreze de peste 30 de ani. Este mândru că tot mai mulţi fermieri şi grădinari, mai ales tineri, îl contactează ca să le vândă şi lor sămânţa minunatelor tomate din care muşti ca şi cum ai mânca un măr.
”Nu ştiu prea multe despre acest soi, decât că am primit primele seminţe de la inginer agronom de la Izvoare. Astăzi, el nu mai trăieşte, dar eu am păstrat seminţele, le-am cultivat an de an şi acum ele au ajuns să fie cele mai solicitate. Oameni din toată ţara mă caută să le dau seminţe de legume din soiuri tradiţionale de legume pe care le adun din toată lumea”, se destăinuie legumicultorul.
- Anul acesta are 82 de soiuri de legume
Vali Cucu nu cultivă o suprafaţă mare. Are o grădină proprie de 600 de metri pătraţi şi a mai luat în vecini o parcelă de 200-300 de metri. Suficient pentru a descoperi şi păstra soiurile tradiţionale pe care le adună din toată lumea. În total, 82 de soiuri anul acesta, din care 22-23 doar de tomate.
Despre roşiile uriaşe, Vali Cucu vorbeşte cu mândrie şi spune că recordul său personal a fost când a cules un fruct cu o greutate de 1,4 kilograme. Dintre cei care au cumpărat seminţe de la el, un grădinar i-a scris că a obţinut o tomată şi mai mare, de 1,450 kg. Că nu este vorba despre poveşti vânătoreşti îţi dai seama atât din pozele postate pe magazinul online al legumicultorului, cât mai ales din comentariile clienţilor săi care nu contenesc să se laude cu propriile producţii-record.
”Roşiile nu sunt greu de întreţinut, dar trebuie să urmăreşti grădina. Dacă ai 100 de fire de roşii, nu poţi lăsa să treacă o săptămână fără să mergi de cel puţin 3 ori printre ele, să stai cam o oră să observi ce mai au nevoie, dacă apare mana, cum se dezvoltă”, spune domnul Cucu.
Când vine vorba despre produsele cu care îşi îngrijeşte plantele, legumicultorul spune că a învăţat din greşeli şi că a ajuns să ştie exact ce funcţionează în grădina lui. Sfaturile lui sunt de mare folos şi celor care îi cumpără seminţele, în mare parte tineri care îşi doresc să mănânce sănătos şi să se bucure de gustul legumelor de altădată. Pentru aceştia, odată cu plicul de seminţe livrează şi preţioasele instrucţiuni de cultivare.
”Jumătate dintre cei care îmi cumpără seminţele sunt din mediul rural, dar cealaltă jumătate sunt tineri de la oraş care stau la casă sau au o grădinuţă la ţară şi cultivă legume pentru propria familie. Sunt şi legumicultori care au luat seminţe de la mine şi au pornit o afacere. Eu vând oricui doreşte şi ajut cu sfaturi pe toată lumea. Nu mi-am propus să mă îmbogăţesc din seminţele de legume, ci doar fac ceea ce îmi place şi câştig suficient cât să duc un trai decent”, ne mărturiseşte Vali Cucu.
Un plic de seminţe de legume din producţia sa costă 10 lei, iar, la roşii, într-un plic se regăsesc 150 de seminţe cu germinaţie peste 70%, spre exemplu.
“Când mă întreabă oamenii cum recunosc un soi tradiţional de roşie de un hibrid, le spun să ia tomata de la mine şi să îi simtă mirosul. Apoi să ia una din piaţă sau din supermarket şi va simţi imediat diferenţa” – Petru Cucu, legumicultor
Lăcătuş de mecanică fină la bază, Vali Cucu şi-a abandonat acum 15 ani profesia şi s-a dedicat complet pasiunii sale pentru legumicultură. Astăzi, nemţeanul este membru al Eco Ruralis – asociaţie care desfăşoară un program susţinut de păstrarea a vechilor soiuri şi care a lansat recent şi ”Catalogul de seminţe tradiţionale 2014”, şi participă la schimburi de seminţe vechi în întreaga lume. Ultima experienţă a avut-o în Grecia, unde, în doar două ore, grecii i-au ”epuizat” cele 300 de pliculeţe de seminţe autohtone cu care a mers să reprezinte România. ”Nu îmi permit să plec prea des de acasă pentru că nu pot lăsa legumele nesupravegheate. Acum că am fost plecat patru zile în Grecia, la întoarcere am văzut imediat că mi s-a cunoscut absenţa„, explică Valeriu Cucu.
Îi este cu atât mai dificil să plece de acasă cu cât nu reuşeşte să găsească un ajutor pe măsura nevoilor sale, adică pe cineva care să îi înţeleagă pasiunea şi să îi împărtăşească dragostea pentru legume. ”Pe ultimul tânăr pe care l-am avut ucenic l-am lăsat să planteze seminţe şi m-am trezit că unde a pus el au putrezit în mare parte. El le afunda în pământ la nimereală, la 4-5 centimetri, când îi spusesem că trebuie puse la o adâncime de doar un centimetru, maximum două”, îşi aminteşte, amuzat, legumicultorul.
Întrebat cum se anunţă anul 2014 la legume, Vali Cucu a spus că are speranţe că va fi un an mai bun ca cel precedent, deşi cea mai mare problemă a fost, până acum, diferenţa mare de temperatură de la zi la noapte şi, în unele zone, grindina care a distrus plantele din câmp. ”Eu recomand să se facă plantarea legumelor în câmp după 15-20 mai, când este mai cald şi plantele prind mai bine. În zona mea, eu sunt cel care iese cel mai târziu în câmp, între 1-10 iunie şi, totuşi, sunt cel care are primul roşii”, dezvăluie legumicultorul unul dintre secretele sale.
Un alt element după care se ghidează este un ciclu de 11 ani în care a observat că se ajunge la un vârf al exploziilor solare. ”Anul trecut a fost un astfel de vârf. Din cauza aceasta, plantele s-au ars. Acum sper să se revină treptat la radiaţii normale şi să se obţină producţii din ce în ce mai bune”, a mai spus proprietarul fermei de seminţe.
Seminţele din grădina lui Vali Cucu sunt disponibile prin magazinul său online – seminte-romanesti.shopmania.biz. Livrarea de seminţe se face în fiecare an, începând cu 15 noiembrie.
Lupul Dacic 