Arhive pe categorii: URMASII DACILOR(limba)

Titlul acestui articol ar putea părea cititorilor noștri destul de pretențios, dar din cele ce urmează ne vom edifica de faptul că există o relație strânsă între vocalele limbii române și lumea spirituală. Nu vrem să facem pe cititori să … Continuă lectura →

Una dintre întrebările rămase fără răspuns pornește de la faptul că romanilor le-a trebuit doar 20% din teritoriul dacic. De ce nu le-a trebuit tot acest teritoriu, cum ar fi fost normal să procedeze și au ales doar o mică … Continuă lectura →

În diverse articole și emisiuni legate de rădăcinile limbii române și falsul grosolan din DEX, prin intermediul căruia ni se interzice ca popor să avem cuvinte autohtone, l-am amintit pe cercetătorul și lingvistul Mihai Vinereanu, autor al mai multor cărți … Continuă lectura →

“Un vas ceramic descoperit la Capidava conţine o inscripţie considerată prima atestare epigrafică a limbii române. Coincidenţă extraordinară, aceasta este dedicată parcă persoanelor care aveau să contribuie la găsirea urciorului. Vasul a fost scos la suprafaţă, în vara anului 1967, … Continuă lectura →

Descoperire unica si revolutionara la nivel mondial facuta de un arheolog iesean. Profesorul Mihai Vasilencu a gasit, in localitatea Handresti, comuna Oteleni, o serie de tablite cu inscriptii misterioase. Alaturi de acestea au fost scoase la iveala si o serie de unelte din silex (n.r. – o varietate de cuart microcristalin … Continuă lectura →

Originea latină a limbii române este o teorie falsă care nu a fost niciodată demonstrată, dincolo de câteva asemuiri cu latina, lăsând la o parte cea mai mare parte a lexicului românesc sau atribuindu-i fie origine latină, slavă, turcă sau … Continuă lectura →

Muzeul Mănăstirii Sinaia deține două tăblițe originale care fac parte dintr’o imensă cronică scrisă lăsată moștenire în aur și plumb de către geții carpatici, motiv pentru care ne’am propus să redăm aici în acest articol, varianta de descifrare pe care … Continuă lectura →

Tăblița 120 este o ”fotografie” a regatului get al lui Boero Biseto, prezentând o enumerare a chiliarhilor (comandanților) și a cetăților pe care le conduc, specificând puterea militară a fiecărei cetăți, fiecare mie de războinici fiind marcată cu asterix în … Continuă lectura →

Împortanța Tăbliței 72 o constituie menționarea patriei geților carpatici, unul dintre puținele documente sau artefacte pe care le avem de la geți cu privire la acest aspect. În cuprinsul acesteia denumirea Țării Geților – Getyo, Patria Divină (GETIO PATRIDIO). Textul … Continuă lectura →

În prezent, circa trei miliarde de oameni vorbesc diferite limbi care provin dintr-o limbă comună străveche, vorbită pe arii largi în urmă cu 6000 de ani. Limbajul Proto-Indo-European sau PIE este strămoșul comun al limbilor indo-europene, cea mai vorbită familie lingvistică … Continuă lectura →

PRIMELE SCRIERI DIN LUME AU APĂRUT ÎN DACIA! Tăblițele descoperite în Munţii Neamţului, datează din anul 5500 î.Hr, mai vechi decât cele sumeriene cu 1000 de ani! Munții Neamțului ne copleșesc cu misterele care dăinuie și care sunt greu de elucidat. … Continuă lectura →

Din păcate ea nu s-a păstrat. Ovidiu: „(La Tomis), barbarii nu cunosc Limba Latină iar Limba Greacă a fost învinsă de Limba Getică” Strabo: „Dacii şi Geții vorbesc aceeași Limbă” Ovidiu: V,7,9-20. Eşti curios să ştii ce populaţie se află … Continuă lectura →

Antropogeneza europenilor și paleogenetica ne’a ajutat să aflăm că sensul migrațiilor și al populării continentului a fost de la est la vest. Este de la sine înțeles că limbile nu au circulat cu ploile sau cu vânturile, ci cu oamenii … Continuă lectura →

O echipă de specialiști de la universitățile Cambridge și Oxford au elaborat un program prin care spun că au reușit să reconstituie o parte din limba vorbită de omul european de acum 8.000 de ani. Surprinzător, unele dintre aceste cuvinte … Continuă lectura →

Lucrarea noastră îşi propune, folosind cele mai recente cercetări şi avansând noi opinii, să analizeze fenomenul aşa-zisei ”romanizări” a populaţiei autohtone getice (inclusiv cele ocupate dacice) şi a ”latinizării” limbii lor în procesul de formare a limbii române, având ca … Continuă lectura →

Aventura descoperirii acestei scrieri începe cu siturile  din  Turdaș.  În  1875,  arheologa  maghiară  Zsòfia von Torma descoperă la Turdaș, în locul numit „La luncă”, o mulțime de statuete feminine acoperite cu semne curioase. Cercetătoarea le-a considerat pictograme și a emis … Continuă lectura →

Dovezi materiale, izvoare istorice, logică și bun simț În rândul istoricilor români sunt încă destui care îi consideră pe geto-daci reprezentanții unei culturi minore, primitive și sălbatice, exprimându-și adeseori satisfacția că au venit romanii și i-au învățat să se spele… … Continuă lectura →

Foto 1 Că limba geților era scrisă cu caractere chirilice (foto 1), nu este neapărat o dovadă intrinsecă a folosirii cu împrumut de către DUNĂRENI, a vreunui ”alfabet grecesc” sau de ”litere grecești”. Ci, mai degrabă că grecii și mai … Continuă lectura →

Vă las pe voi să aprciaţi importanţa celor spuse mai jos. ….. 1. Înainte de a purcede în a scrie o carte, ei întreprindeau călătorii de studii care durau 10-15 ani(posibil ca aceasta să fi fost norma impusă în tot … Continuă lectura →

Toate regiunile din jurul României sunt ale românității: Panonia, Maramureșul de Nord, Pocuția, Moldova de Nord (și nu Bucovina!), Regiunea Bugo-Nistru, Moesia, Tribalia, Timocul, Voivodina și Banatul. De Basarabia, al doilea stat românesc, nu mai vorbesc. Toate administrațiile acestor regiuni … Continuă lectura →

Ramura carpatină a Protolimbii boreale: indoeuropeana timpurie. Ştiaţi că centrul civilizaţiei indoeuropene este în Carpaţi? Acestea sunt concluziile la care a ajuns N.D.Andreev, expuse de un lingvist rus  în cartea sa apărută în 1986, sub egida Institutului de Lingvistică al Academiei … Continuă lectura →

Este de neînţeles de ce a fost nevoie să ne mistificăm istoria, mai ales că ea nu a fost în esenţă diferită, ci deosebite au fost doar interpretările ei. Când spun asta mă refer la istoricii susţinători ai teoriei oficiale. … Continuă lectura →

Dacă intrăm în casa românului, nu ne rămâne decât să-i plângem de milă. Conform DEX-ului, nu are nicio denumire moștenită de la strămoșii săi geto-daci. Toate sunt de împrumut. Un articol de Iulia Brânză Mihăileanu Însăși casa este luată de … Continuă lectura →

Una dintre cele mai controversate lucrări apărute în ultimii ani în spaţiul românesc este o traducere/interpretare a Codex-ului Rohonczi, potrivit căreia misteriorul manuscris ar fi fost redactat în secolele XII-XII într-o limbă latină vulgară, cu caractere moştenite de la daci. … Continuă lectura →

„Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.” (W. Schiller, arheolog american) Concluzia d’lui Ioan Aurel Pop, este că toate toponimele fiind de origine latină (!?), noi vorbim o limbă latină și nu una getică. Oare de … Continuă lectura →

Un pasionat al trecutului strămoșilor noștri Florin Croitoru, plecând de la studiul unei stele descoperite la Constanța, datând din sec. I d.Hr. pe care se poate lesne descifra, ANTIGONA LU LOZANIS, și comparând cu explicațiile unui lingvist cu deschidere în … Continuă lectura →

Există mai bine de 150 de cuvinte dacice păstrate în limba română, potrivit mai multor oameni de ştiinţă, ca Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Haşdeu sau istoricul Ioan Iosif Russu, care s-au dedicat studierii limbilor vechi. Multe dintre cuvintele care se … Continuă lectura →

“O analiză în urma discuțiilor cu peste 1000 de ciobani… ! Limba română nu are nicio legătură cu limba latină. Argumentul meu este imbatabil… Chiu, cel mai vechi cuvânt românesc”, spune fără să aibe nicio umbră de îndoială asupra cercetărilor … Continuă lectura →

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns … Continuă lectura →

Romana si friulana sunt doua limbi intre care exista tulburatoare asemanari. E adevarat, sunt limbi inrudite, care au in comun stratul lingvistic latin. Si totusi, concordantele lingvistice dintre ele nu se opresc la romanizare, ci merg in timp mult in … Continuă lectura →

Etimologia cuvântului neam  este altă gafă măreaţă a lingvisticii româneşti. Un cercetător serios nu poate admite ca un cuvânt aşa de important să provină de la nem ,,sex, gen” din limba maghiară. Sau din vechea slavă nemŭ ,,mut”, al cărui … Continuă lectura →

V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național? M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, … Continuă lectura →

Un mare savant german, Harald Haarmann, specialist în istorie culturală, arheomitologie, istoria scrisului, evoluția limbii și istoria religiilor, autor a 40 de cărți traduse în diverse limbi de circulație internațională, editor și co-editor a 20 de antologii, face o declarație … Continuă lectura →

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hașdeu descoperea, într-o lucrare a a unui istoric britanic, rugăciunea Tatăl nostru în dialectul celtic din Provincia Wales din Anglia. Iată textul acelei rugăciuni: “Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzas … Continuă lectura →

Cartea “Scrisul s-a născut în Europa?” (La scrittura è natta in Europa?) de Marco Merlini a apărut la editura Avverbi, Roma, în 2004. Autorul răspunde afirmativ la întrebarea din titlu, după ce a făcut o minuţioasă muncă de investigație în … Continuă lectura →

O poveste inventata de istorici: cucerirea lingvistica a Daciei de catre romani In 1862, Felix Colson, cunoscut istoric francez romanofil, publica la Paris, la librarul –editor E. Dentu , ”Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”, lucrare ce venea sa completeze … Continuă lectura →

Una dintre marile aberații ale ultimului secol și jumătate, o aberație care atentează la identitatea noastră ca popor, este pretenția Dicționarului Explicativ al Limbii Române, potrivit căreia limba română este bazată aproape numai pe cuvinte de împrumut. Conform acestuia, avem … Continuă lectura →