Arhive pe categorii: URMASII DACILOR(limba)

PRIMELE SCRIERI DIN LUME AU APĂRUT ÎN DACIA! Tăblițele descoperite în Munţii Neamţului, datează din anul 5500 î.Hr, mai vechi decât cele sumeriene cu 1000 de ani! Munții Neamțului ne copleșesc cu misterele care dăinuie și care sunt greu de elucidat. … Continuă lectura →

Din păcate ea nu s-a păstrat. Ovidiu: „(La Tomis), barbarii nu cunosc Limba Latină iar Limba Greacă a fost învinsă de Limba Getică” Strabo: „Dacii şi Geții vorbesc aceeași Limbă” Ovidiu: V,7,9-20. Eşti curios să ştii ce populaţie se află … Continuă lectura →

Antropogeneza europenilor și paleogenetica ne’a ajutat să aflăm că sensul migrațiilor și al populării continentului a fost de la est la vest. Este de la sine înțeles că limbile nu au circulat cu ploile sau cu vânturile, ci cu oamenii … Continuă lectura →

O echipă de specialiști de la universitățile Cambridge și Oxford au elaborat un program prin care spun că au reușit să reconstituie o parte din limba vorbită de omul european de acum 8.000 de ani. Surprinzător, unele dintre aceste cuvinte … Continuă lectura →

Lucrarea noastră îşi propune, folosind cele mai recente cercetări şi avansând noi opinii, să analizeze fenomenul aşa-zisei ”romanizări” a populaţiei autohtone getice (inclusiv cele ocupate dacice) şi a ”latinizării” limbii lor în procesul de formare a limbii române, având ca … Continuă lectura →

Aventura descoperirii acestei scrieri începe cu siturile  din  Turdaș.  În  1875,  arheologa  maghiară  Zsòfia von Torma descoperă la Turdaș, în locul numit „La luncă”, o mulțime de statuete feminine acoperite cu semne curioase. Cercetătoarea le-a considerat pictograme și a emis … Continuă lectura →

Dovezi materiale, izvoare istorice, logică și bun simț În rândul istoricilor români sunt încă destui care îi consideră pe geto-daci reprezentanții unei culturi minore, primitive și sălbatice, exprimându-și adeseori satisfacția că au venit romanii și i-au învățat să se spele… … Continuă lectura →

Foto 1 Că limba geților era scrisă cu caractere chirilice (foto 1), nu este neapărat o dovadă intrinsecă a folosirii cu împrumut de către DUNĂRENI, a vreunui ”alfabet grecesc” sau de ”litere grecești”. Ci, mai degrabă că grecii și mai … Continuă lectura →

Vă las pe voi să aprciaţi importanţa celor spuse mai jos. ….. 1. Înainte de a purcede în a scrie o carte, ei întreprindeau călătorii de studii care durau 10-15 ani(posibil ca aceasta să fi fost norma impusă în tot … Continuă lectura →

Toate regiunile din jurul României sunt ale românității: Panonia, Maramureșul de Nord, Pocuția, Moldova de Nord (și nu Bucovina!), Regiunea Bugo-Nistru, Moesia, Tribalia, Timocul, Voivodina și Banatul. De Basarabia, al doilea stat românesc, nu mai vorbesc. Toate administrațiile acestor regiuni … Continuă lectura →

Ramura carpatină a Protolimbii boreale: indoeuropeana timpurie. Ştiaţi că centrul civilizaţiei indoeuropene este în Carpaţi? Acestea sunt concluziile la care a ajuns N.D.Andreev, expuse de un lingvist rus  în cartea sa apărută în 1986, sub egida Institutului de Lingvistică al Academiei … Continuă lectura →

Este de neînţeles de ce a fost nevoie să ne mistificăm istoria, mai ales că ea nu a fost în esenţă diferită, ci deosebite au fost doar interpretările ei. Când spun asta mă refer la istoricii susţinători ai teoriei oficiale. … Continuă lectura →

Dacă intrăm în casa românului, nu ne rămâne decât să-i plângem de milă. Conform DEX-ului, nu are nicio denumire moștenită de la strămoșii săi geto-daci. Toate sunt de împrumut. Un articol de Iulia Brânză Mihăileanu Însăși casa este luată de … Continuă lectura →

Una dintre cele mai controversate lucrări apărute în ultimii ani în spaţiul românesc este o traducere/interpretare a Codex-ului Rohonczi, potrivit căreia misteriorul manuscris ar fi fost redactat în secolele XII-XII într-o limbă latină vulgară, cu caractere moştenite de la daci. … Continuă lectura →

„Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.” (W. Schiller, arheolog american) Concluzia d’lui Ioan Aurel Pop, este că toate toponimele fiind de origine latină (!?), noi vorbim o limbă latină și nu una getică. Oare de … Continuă lectura →

Un pasionat al trecutului strămoșilor noștri Florin Croitoru, plecând de la studiul unei stele descoperite la Constanța, datând din sec. I d.Hr. pe care se poate lesne descifra, ANTIGONA LU LOZANIS, și comparând cu explicațiile unui lingvist cu deschidere în … Continuă lectura →

Există mai bine de 150 de cuvinte dacice păstrate în limba română, potrivit mai multor oameni de ştiinţă, ca Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Haşdeu sau istoricul Ioan Iosif Russu, care s-au dedicat studierii limbilor vechi. Multe dintre cuvintele care se … Continuă lectura →

“O analiză în urma discuțiilor cu peste 1000 de ciobani… ! Limba română nu are nicio legătură cu limba latină. Argumentul meu este imbatabil… Chiu, cel mai vechi cuvânt românesc”, spune fără să aibe nicio umbră de îndoială asupra cercetărilor … Continuă lectura →

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns … Continuă lectura →

Romana si friulana sunt doua limbi intre care exista tulburatoare asemanari. E adevarat, sunt limbi inrudite, care au in comun stratul lingvistic latin. Si totusi, concordantele lingvistice dintre ele nu se opresc la romanizare, ci merg in timp mult in … Continuă lectura →

Etimologia cuvântului neam  este altă gafă măreaţă a lingvisticii româneşti. Un cercetător serios nu poate admite ca un cuvânt aşa de important să provină de la nem ,,sex, gen” din limba maghiară. Sau din vechea slavă nemŭ ,,mut”, al cărui … Continuă lectura →

V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național? M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, … Continuă lectura →

Un mare savant german, Harald Haarmann, specialist în istorie culturală, arheomitologie, istoria scrisului, evoluția limbii și istoria religiilor, autor a 40 de cărți traduse în diverse limbi de circulație internațională, editor și co-editor a 20 de antologii, face o declarație … Continuă lectura →

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hașdeu descoperea, într-o lucrare a a unui istoric britanic, rugăciunea Tatăl nostru în dialectul celtic din Provincia Wales din Anglia. Iată textul acelei rugăciuni: “Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzas … Continuă lectura →

Cartea “Scrisul s-a născut în Europa?” (La scrittura è natta in Europa?) de Marco Merlini a apărut la editura Avverbi, Roma, în 2004. Autorul răspunde afirmativ la întrebarea din titlu, după ce a făcut o minuţioasă muncă de investigație în … Continuă lectura →

O poveste inventata de istorici: cucerirea lingvistica a Daciei de catre romani In 1862, Felix Colson, cunoscut istoric francez romanofil, publica la Paris, la librarul –editor E. Dentu , ”Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”, lucrare ce venea sa completeze … Continuă lectura →

Una dintre marile aberații ale ultimului secol și jumătate, o aberație care atentează la identitatea noastră ca popor, este pretenția Dicționarului Explicativ al Limbii Române, potrivit căreia limba română este bazată aproape numai pe cuvinte de împrumut. Conform acestuia, avem … Continuă lectura →

Una dintre principalele teme ale controversei legate de rădăcinile poporului român este cea legată de limba pe care o vorbim. Conform poziției oficiale, limba română este născută din cea latină iar restul cuvintelor sunt împrumutate de la slavi, turci, unguri … Continuă lectura →

Am citit pe internet articolul lui Mihai Floarea Altcumva despre originea românilor. M-am convins încă o dată că studiile cercetătorilor neînregimentați în sistemul academic sunt bine argumentate. Cercetătorii independenți scot de la index, din cărțile străinilor și din cele ale … Continuă lectura →

Prestigiul extraordinar al culturii emeș/sumeriene a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni si ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul ,,dicţionarelor” paleoakkadiene si paleobabiloniene, limbi semite şi înrudite între … Continuă lectura →

Chemare la neuitare – cultura emeș/sumeriena 1 ragea: rugăminte, cerere = rag(a): a cîntări, a fi atent la, a conduce, a sili. ragi: a plînge, a striga, a tipa = rag(i): drag, gălăgie, a lovi, a provoca, a suferi. ră: rea, … Continuă lectura →

abba: tată, părinte, bătrîn = ab: stareţ. abgal: înţelept, priceput, renumit = abhal: renumit, deosebit de priceput la. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte, din această direcţie. ad: tată, străbun, chiot de bucurie, a cînta = adh: şansă, … Continuă lectura →

George Cadar, istoricul băimărean care a tradus în premieră mondială inscripţia tracă de pe inelul descoperit la Ezerovo în anul 1912, susţine că istoria ar putea fi rescrisă și că limba română veche este de fapt la originea tuturor limbilor … Continuă lectura →

Un cercetător din Maramureş spune că poate dovedi faptul că limba română străveche este de fapt la originea tuturor limbilor europene. George Cadar are 57 de ani şi este licenţiat în istorie antică, membru al Asociaţiei Române de Studii Semiotice … Continuă lectura →

Mircea Vâlcu-Mehedinţi O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus. De la daci nu au … Continuă lectura →

PRIVIND ORIGINEA VALAHICĂ A GRAIULUI UMAN ARTICULAT George Liviu TELEOACĂ             Încă prea puţin valorificată, dar prezentă în istorie pe parcursul mai multor milenii, echivalenţa etnonimelor Vlac-Dac a fost afirmată până târziu în scrierile bizantine ale lui Suidas [1], Constantin al VII Porfirogenetul (secolul … Continuă lectura →

Dicţionar de termeni daci, nume personalităţi, cuvinte dacice… Agrianii Populaţia tracică a agrianilor a locuit în regiunile muntoase ale Bulgariei de astăzi, cuprinse între munţii Rodopi şi Fluviul Struma, numit în antichitate Strymon. Acest trib este amintit încă în sec.V … Continuă lectura →