Serbia a primit sisteme rusești Panțir-S1 – Noi primim vechiturile americane!


Forumul industriei de apărare Armiya 2017

Serbia a primit sisteme de apărare rusești Panțir-S1, care au fost aduse deja la aerodromul militar din Batajnica.

. Belgradul a primit primele sisteme de misile „Panțir-S1”, a anunțat ministerul Apărării al Serbiei, Aleksandar Vulin.

Potrivit lui, sistemul a fost adusă deja la aerodromul militar din Batajnica.

Ministrul a subliniat că „Panțir-S1” este singurul sistem de apărare de acest fel din regiune, permițând sporirea nivelului de apărare al țării.

Serbia este unul din cei mai mari importatori ai armelor și tehnicii militare din Europa. Mai devreme, Belgradul a achiziționat șapte elicoptere Mi-17 și Mi-35, a primit șase avioane MiG-29 și zece transportatoare blindate BRDM-2MS.

https://ro.sputnik.md/

Publicat în EUROPA DE EST | Lasă un comentariu

Mituri, legende si povesti din Dobrogea


Plaiurile dobrogene, scaldate de apele Dunarii si de razele dulci ale soarelui sunt deopotriva leagan de traditii si folclor romanesc, cu o neasemuit de frumoasa zestre de legende, mituri si povesti.

Inca din timpul infiintarii coloniilor grecesti de pe promontoriile Pontului Euxin – Histria, Tomis si Callatis (800-400 i.Hr.), influenta mitologiei elene a adus o contributie insemnata in cultura populatiei locale, asociindu-se ulterior cu un mozaic de amprente etnice si culturale in afara celor autohtone, care au determinat istoricii sa defineasca teritoriul dobrogean „o Europa si o Asie in miniatura”.

Datini dobrogene

Tinut primitor, Dobrogea a a deschis drum si pribegiilor barbare, pentru a nu mai vorbi despre etniile care au ales sa se stabileasca aici, incantate de frumusetile locului: bulgari, anatolieni, selgiucizi, lipoveni, evrei, tatari, ucraineni sau macedoneni.

Nu-i de mirare asadar, ca miturile, legendele si povestile dobrogene detin o extrem de bogata gama de elemente eterogene si un caracter oarecum eclectic, cuprinzand eroi si evenimente de cel mai variat gen, spre incantarea tuturor celor ce studiaza zestrea folcloristica locala si nu numai.

Aici se afla insa depozitat intr-o forma arhitecturala exceptionala, un veritabil certificat de nastere al poporului nostru, realizat de Apolodor din Damasc la nivelul Monumentului Triumfal, intre anii 106 si 109 d.Hr., cand faimosul arhitect antic a decis sa sculpteze in relief  piatra de constructie, cu imagini perene ale confruntarii dintre daci si romani, in scopul comemorarii victoriei lui Traian asupra ostilor locale – atestare ce se regaseste azi in cadrul complexului muzeistic de la Adamclisi, alaturi de alte elemente arhitectonice pretioase similare din epoca respectiva.

Multe din localitatile Dobrogei poarta insa nume ce ascund legende si mituri inradacinate in cultura populara romaneasca asemenea unei peceti menite sa transmita peste veacuri istorii din vremuri de mult apuse: Babadag, Valu lui Traian, Isaccea, Negru Voda, Pecineaga, Jurilovca sau Murfatlar, pentru a enumera doar cateva din aceastea.

Povestile Dunarii si Marii Negre pornesc din antichitate si isi continua drumul trecand prin epoca medievala, pentru a cuprinde in capitolele lor cele mai noi istorisiri despre figuri de seama ale literaturii romanesti si straine, de la Caragiale la Eminescu si de la Jules Verne la Felix Pigeory.

Folclorul dobrogean. Simboluri si caracteristici

Asa dupa cum afirma Ovidiu Dunareanu,

„In Dobrogea, legenda, mitul, povestea, istoria, magicul, fantasticul, fabulosul, pitorescul, dar si realul semnificativ se inversuneaza sa convietuiasca impreuna, reconstuind un ocean al timpului in care e o placere sa inoti”.

La randul sau, Nicolae Iorga afirma cu o acuratete de necontestat, valoarea simbolismului si vestigiilor regasite la nivelul acestei zone:

„Dobrogea, in limitele stramte ale teritoriului ei, are un intreit caracter, care lamureste rostul deosebit al dezvoltarii sale istorice (…). Intr-o vreme mai departata erau aici colonii ioniene si doriene. Ramasitele acestei vechi populatii s-au pastrat, cu intreruperile si noile afluxuri care se pot usor inchipui, de-a lungul evului mediu”.

Patrimoniul folcloristic dobrogean prezinta o semnificatie de o deosebita importanta pentru zestrea culturala a romanilor, cuprinzand creatia populara din vechime, demonstrand o bogata consistenta geto-dacica autohtona alaturi de sinteza celorlalte civilizatii cu care a venit in contact.

Taramul dobrogean sta marturie pentru capacitatea diverselor religii si rase de a se intelege reciproc si de a construi o mostenire culturala comuna. Creuzetul acesta, numit Dobrogea, este dovada vie ca suntem oameni si ne putem intelege chiar si intr-un areal restrans, cum este tinutul dintre Dunare si Marea Neagra. 

Legenda regelui Dapix si a fiicei sale Gebila

Printre cele mai indragite legende culese de pe meleagurile dobrogene, cea care istoriseste moartea regelui get Dapix si a fiicei sale, Gebila, este cea mai interesanta.

Viteazul rege al getilor refuza sa se supuna ostilor lui Crassus, ramanand unic aparator al cetatii, alaturi de cel mai neinfricat tanar luptator al sau, Gebeides, iubitul Gebilei, fiica sa, dupa ce dusmanii nimicira tot ceea ce le iesea in cale, de la copii la femei si batrani, trecand prin foc si sabie asezarile si luand robi pe toti cei ce erau inca in putere.

Tradat de Licegeu, Dapix trimise in solie si pe Gebeides, fara sa stie ca in realitate i-a fost intinsa o capcana, in urma sfatului unui fals preot al getilor. Dapix il dobora pe tradator si continua sa lupte de unul singur cu ceata navalitorilor, lasand multime de cadavre pe treptele de la intrarea in cetate.

Romanii reusira insa sa-l captureze dupa ce cazu rapus de oboseala. Crassus trimise soli la pestera in care se refugiasera putinii batrani, copii si fecioarele getilor, printre ele aflandu-se si Gebila. Crassus ar fi dorit-o in alaiul sau. 

Refugiatii din pestera cerura o herghelie de 101 cai in schimbul Gebilei, asa cum datina ar fi cerut la nunta unei fiice de rege get, dar cand soldatii romani adusera caii, fecioarele invesmantate in valuri albe incalecara, avantandu-se intr-o batalie pe viata si pe moarte cu cotropitorii, dezvaluind de sub straiele sarbatoresti, palose si arcuri cu sageti ucigatoare.

Potrivit legendei, Gebila striga catre capatenia romanilor cu indarjire: „Aceasta este nunta, preaslavite Crassus, pe care vreau s-o fac cu tine”, doborand multime de osteni romani alaturi de vitezele sale insotitoare, apoi retragandu-se spre malurile Dunarii.

Turbat de furie, Crassus porunci sa se zideasca intrarea in pestera cu refugiati si sa se rastorne asupra acesteia mormane de tarana, pentru ca mai apoi, sa parjoleasca din nou taramurile getilor.

Multi ani dupa aceasta intamplare, venind de undeva, de pe tarmul marii, un biet orb cantand din alauta ajunse pe meleagurile cetatii de piatra a lui Dapix, sarutand pamantul si stropindu-l cu lacrimi amare din ochii sai stinsi, istorisind localnicilor ca se numeste Gebeides si ca s-a intors acasa dupa ani in sir de cand cazu rob cotropitorilor romani.

Acestia il orbisera cu buna stiinta, sustinand ca „pasarile oarbe au viersul mai frumos” si-l silira sa cante la ospetele lor, dar spre batranete il eliberara si el se intoarse acasa cu singura dorinta de plange fierbinte pe meleagurile sale natale, inchinand un cantec de o frumusete neasemuita viteazului rege get Dapix si fiicei acestuia, Gebila, apoi dandu-si ultima suflare in tarana stramoseasca.

Drumul pe sub ape

Legende mai noi istorisesc insa si despre comori nemaivazute, purtate de pirati in Delta Dunarii, spre a fi ascunse cu iscusinta de ochii iscoditori ai curiosilor.

Batranii pescari ai baltilor dobrogene cunosc foarte bine aceasta poveste, desi nu se lasa usor convinsi sa o istoriseasca, stapaniti fiind de un soi de rezerva cu iz superstitios, ca si cum fantomele trecutului ar putea sa le tulbure existenta actuala, de indata ce le-ar pomeni ispravile.

Este vorba despre un misterios drum pe sub ape, cautat si in timpurile noastre cu multa sarguinta de arheologi, care ar fi fost croit cu mai bine de o mie de ani in urma, ca ruta secreta a piratilor de odinioara, printre smarcuri salbatice, dinspre malul Marii Negre pana in Delta Dunarii.

Desi nimeni nu poate sustine ca ar fi vazut vreodata locuri care sa corespunda unei astfel de descrieri, dobrogenii nutresc convingerea ca drumul exista, iar istoricii nu resping catusi de putin ideea.

Multi il pun pe seama unui faimos pirat elen, cunoscut sub numele de Ghiorghios Kontoguris, care a existat cu adevarat, fiind inmormantat in 1871 intr-un cimitir din Sulina, dar alte atestari istoriografice care sa indreptateasca aceasta ipoteza lipsesc cu desavarsire.

Povestea pescarului cel vesel si a cetatii Agigea

Potrivit povestii, in vremuri de mult apuse, cetatea Agigea avea un aspect impunator si prosper, gazduind palatul unui rege viteaz, care avea o fiica neasemuit de frumoasa, blestemata de diavol sa fie impatimita de dragul dansului, dar oricare din partenerii sai ar fi indraznit sa dantuiasca alaturi de dansa, sa cada rapus de o moarte fulgeratoare.

Trista era viata frumoasei printese, caci pe de o parte inima sa era strabatuta vesnic de dorinta de a dansa, iar pe de alta parte era sfasiata de durerea de a cauza moartea multor flacai tineri care se incumetau sa dantuiasca alaturi de dansa, convinsi fiind ca detin un leac pentru a frange blestemul diavolesc.

Intr-o buna zi insa, diavolul puse la cale un alt siretlic, promitandu-i regelui ca va dezlega vraja cu care-i pedepsise fiica, cu conditia ca la palat sa fie adus copacelul de margean fermecat care canta, ascuns undeva sub apele Marii Negre.

Regele insusi porni in cautarea acestuia, dar diavolul recurse la un alt siretlic in momentul in care vazu ca viteazul suveran reusi sa gaseasca trunchiul de margean fermecat pe fundul marii, silindu-l sa-i promita ca-i va da drept soata prima fecioara ce-l va intampina pe tarm, la intoarcerea acasa.

Bucuros nevoie mare, regele promise fara sa stea prea mult pe ganduri, dar pe tarmul marii il intampina chiar fiica sa, nerebratoare sa-si imbratiseze tatal care-i purta copacelul salvator.

In ciuda promisiunii facute, regele refuza sa-si dea fata diavolului, iar aceasta din urma se manie si impietri intreaga cetate, cu toti locuitorii sai, inscaunandu-se el insusi suveran pe tronul regelui.

Povestea istoriseste ca cetatea de la Agigea ar fi ramas impietrita astfel timp de ani multi, pana ce un pescar vesel si pus pe sotii, ajunse cu barca sa pe acele meleaguri si, purtat de curiozitate, se aventura dincolo de zidurile cetatii.

Nu mica-i fu mirarea cand vazu multimea de oameni impietriti, fiecare cum fusese surprins de blestemul diavolului, dar cand dadu cu ochii de frumoasa printesa inghenunchiata dinaintea tatalui sau, amandoi cu disperarea impietrita pe chip, pescarul intelese ca la mijloc e lucru necurat.

Diavolul insusi se infatisa pe loc dinaintea lui, cerandu-i socoteala pentru vizita, dar pescarul cel vesel nu se pierdu cu firea, ci-i propuse acestuia un targ plin de siretenie, invitandu-l sa se intreaca in pozne si sotii – o provocare la care diavolul incuviinta pe data, socotindu-se mult mai iscusit in astfel de ispravi decat un biet flacau pribeag.

Si pentru ca sa se porneasca intrecerea cu bine, pescarul cel vesel ceru sa ciocneasca impreuna cate o cana de vin drept chezasie. Cum vinul era impietrit la randul sau in butoaie, diavolul se vara intr-unul din acestea si-i ceru pescarului sa deschida caneaua, dar flacaul se repezi sa puna capacul butoiului si sa-l ferece pe drac inauntru, silindu-l sa-i dezvaluie modul in care pot fi readusi la viata cei impietriti.

Astfel reusi pescarul cel vesel sa priceapa taina copacelului de margean: de indata ce-l ridica in brate, acesta incepu sa cante si-i darui o floricica minunata pe care, de indata ce o desprinse de pe ram, trezi ca din somn de moarte pe rege, printesa si curtenii, precum si pe toti locuitorii cetatii si vietuitoarele acesteia.

De bucurie, regele-i darui fata de sotie, caci cei doi tineri se indragira pe data, iar butoiul in care fu ferecat diavolul, sfarsi pe fundul Marii Negre, tocmai acolo de unde fusese luat copacelul cel fermecat.

Mai multe povesti si legende puteti gasi in cartea lui Cristian Cealera-”Povestile Marii Negre”.

Dobrogea ramane un taram in care fantasticul se gaseste la el acasa, un peisaj de vis din care nu lipsesc dealurile, ostroavele, padurile, smarcurile si valurile inspumate ale marii. In acest decor nu puteau sa lipseasca legendele, miturile si povestile unde realitatea se impleteste cu imaginarul, iar eroii binefacatori apar atunci cand lumea are nevoie de ei. 

Bibliografie: Cealera, Cristian – „Povestile Marii Negre. Mituri si povestiri dobrogene”, 2014;

http://www.mixdecultura.ro/

Publicat în ROMANIA (frumoasa) | Lasă un comentariu

Democraţie sau decădere şi mizerie?


  Cu miliardarii în dolari Donald Trump pentru republicani (Trump a fost cândva democrat!) şi Michael Bloomberg pentru democraţi (Bloomberg […] 

Cu miliardarii în dolari Donald Trump pentru republicani (Trump a fost cândva democrat!) şi Michael Bloomberg pentru democraţi (Bloomberg a fost cândva republican!), candidaţi cu şanse în acest an la preşedinţia americană, presupusa mare democraţie americană îşi arată insolent conţinutul oligarhic, plutocratic. Alegătorii americani sunt cumpăraţi cu publicitate agresivă de sute de milioane de dolari, de miliarde. Bernie Sanders, singurul candidat cu un program social, economic şi politic complet, social-democrat comparabil cu social-democraţii din ţările nordice europene de la finele secolului XX, e diabolizat, batjocorit („Crazy Bernie”) de media prostituată („presstitute” – Paul Craig Roberts) întreţinută de Trump, Bloomberg şi de comparşii lor oligarhi, miliardari şi ei.

Mai e SUA o democraţie, aşa cum se pretinde urbi et orbi în tot momentul? Îşi mai pot revendica americanii, cu toată civilizaţia lor materială, cu universităţile lor, ascendenţa democratică ateniană? Sau, cu o armată răspândită pe toate continentele, în toate mările şi oceanele, şi cu o jurisdicţie extrateritorială fără precedent (inclusiv în România), e chiar o Spartă pur militară, o oligarhie, o plutocraţie şi la orizont o tiranie, o monstruoasă dictatură a banului ? Singura democraţie încă funcţională pare a fi cea din Regatul Unit, cu al său remarcabil prim-ministru Boris Johnson, omul care a reuşit să dea de pământ cu oligarhia britanică şi UE, interesată doar de afacerile ei, şi să încheie Brexit-ul, conformându-se votului popular de acum trei ani.

Democraţia franceză se descompune înspăimântător sub ochii noştri. Moneda euro, UE, preşedintele Emmanuel Macron şi majoritatea sa LREM (un USR deşănţat majoritar) sunt, în această ordine, contributorii principali la dezastrul democraţiei în Franţa. Germania şi democraţia sunt un subiect distinct, foarte complicat. Statutul prea îndelungat de protectorat american (ca şi în cazul Japoniei sau al Coreei de Sud) după epoca lui Hitler, care numai democraţie nu a fost în ciuda pretinsului său „naţional-socialism”, şi preluarea după 2007 de către Germania a conducerii imperiale a UE fac din această mare şi respectată naţiune un caz foarte special. De altfel, după plecarea Marii Britanii din UE, putem, foarte probabil, vorbi de democraţie doar în Germania, dar nu şi în UE controlată discreţionar de Germania, mai ales prin moneda euro (observaţia îi aparţine lui Emmanuel Todd, un mare intelectual francez adus la disperare de starea actuală a Franţei).

Care este situaţia în România din perspectiva funcţionării democraţiei? O descrie foarte bine pe scurt Andrei Marga, fost ministru în câteva rânduri şi fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai : „Vedem bine că preocuparea majoră pentru bugetul României a „preşedintelui” a fost să asigure buget cât mai mare pentru serviciile secrete şi Cotroceni. Situaţia este deja grotescă – România are mai mulţi generali decât armata americană, serviciile secrete au un buget mai mare decât cel al serviciilor omoloage din Franţa, iar la Cotroceni stă proţăpit un aparat sterp, care nu propune ceva în interes general, dar împiedică acum democratizarea.” (Andrei Marga, „Ieşirea din nepăsare”, cotidianul.ro, 15 februarie 2020).

Care e legătura Partidului Naţional Liberal şi a noului/vechiului preşedinte Klaus Iohannis cu cultura română? Cea mai bună ilustrare s-a arătat zilele acestea prin Irina Rimes, cântăreaţă, desemnată de ministrul Culturii ambasadoare a lui Brâncuşi : „Eu sunt mai mainstream. De mică am ştiut de Coloana Infinitului şi m-a fascinat. Am fost la Târgu Jiu, am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor. […] N-am avut mereu tangenţă foarte foarte mare cu cultura, cu cultura ne-contemporană pentru că am fost şi eu copil, am crescut la ţară. În momentul când am început să-l descopăr pe Brâncuşi, m-au fascinat lucrările lui că nu reprezentau neapărat cum se numesc. Se numeşte Poarta Sărutului, dar parcă nu înţelegeam de ce se numeşte aşa. […] Mâine, după ce trece febra, vom vorbi şi noi despre lucruri relevante, cum ar fi evenimentul de pe 19 februarie la Muzeul Naţional de Artă. Noapte bună.” (extrase din postările artistei pe contul său de Facebook, apărute în presă). Iată de ce vor fi votaţi liberalii de o largă majoritate de români „mai mainstream” şi nu va mai fi nevoie să se ocupe tot STS-ul, ca până acum.

Dar cea mai odioasă faţă a noii democraţii iohanniste e dată de arestarea dr. Mircea Beuran, după o delaţiune deja clasică pentru DNA, fără nici un flagrant sau vreo probă materială cunoscută, aparent o banală cauză civilă. România din noul mandat Iohannis e şocată. Poate fi o opţiune raţională înlocuirea unei corupţii endemice (explicabile istoric) din lumea medicală cu noile bestii globaliste chitite să vândă sistemul medical românesc, cu tot cu medicina de urgenţă, capitalului străin fără chip? Pot fi înlocuiţi Mircea Beuran şi colegii săi, unii deja inculpaţi sau chiar arestaţi, cu dubiosul Vlad Voiculescu, „băiatul securistului de la Viena”, fost ministru al Sănătăţii în guvernul „nepotului” Dacian Cioloş şi candidat impostor şi obraznic la primăria Bucureştiului ? Sau cu Emanuel Ungureanu, deputat USR, fost brancardier, specializat în plângeri penale în lumea medicală? Triumful securismului în al doilea mandat Iohannis (de fapt, al patrulea mandat Băsescu!) e la vedere.

Cele trei luni ale guvernului ultraminoritar Ludovic Orban, împins cu forţa la Palatul Victoria de Klaus Iohannis, de serviciile secrete (prin „dronele” din Parlament), după trei ani cu Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, ne arată în România un dezastru „democratic” deplin realizat. Nu cunosc pe nimeni care să creadă că ăsta e drumul cel bun pentru România. Şi cu atât mai puţin să creadă în făclia democraţiei pe care ar purta-o Partidul Naţional Liberal sub conducerea lui Klaus Iohannis, preşedinte-prim-ministru-dictator ventriloc de operetă, după căderea explicabilă a Partidului Social Democrat.

                                                                                                    Petru ROMOŞAN   

http://www.justitiarul.ro/

Publicat în politica | Lasă un comentariu

Criza politică declanșată de Iohannis și PNL costă 10 miliarde de lei


Klaus Werner Iohannis

Senatorul PSD Radu Oprea a prezentat, duminică, într-o conferinţă de presă, estimarea partidului privind costul economic al crizei politice declanşate şi întreţinute de PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis.

 Potrivit senatorului Radu Oprea, costul crizei ar fi de 10 miliarde de lei, iar vinovați ar fi președintele Iohannis și PNL, partidul aflat la guvernare.

“Costul total al crizei este de 10 miliarde de lei, bani care vor fi suportaţi de către toţi românii. În medie fiecare cetăţean al României, adult, va da din buzunar 650 de lei”, a afirmat senatorul Radu Oprea.

El a fost de părere că liberalii au cheltuit cu 9 miliarde mai mult decât media cheltuielilor lunare în timpul guvernării PSD.

“Vă prezint în continuare câteva din cauzele care au condus la acest dezastru economic pe care l-a făcut PNL în doar trei luni de zile şi este probabil cel mai rapid faliment economic înregistrat vreodată”, a detaliat senatorul afirmațiile făcute.

El spune că una din cauze este dezmăţul cheltuielilor, afirmând că liberalii au cheltuit cu 9 miliarde de lei mai mult decât media cheltuielilor lunare în timpul PSD. Apoi, veniturile bugetare au scăzut brusc.

”Imediat după venirea PNL la guvernare în primele zece luni, PSD reuşise să crească veniturile cu 12,4% mai mult decât în anul 2018, iar apoi dacă ne uităm pe cifre, veţi vedea că au scăzut cu 5% în lunile noiembrie şi decembrie, aceste venituri la bugetul de stat”, a afirmat Radu Oprea.

În plus, senatorul a arătat că în trei luni de guvernare PNL a împrumutat 10 miliarde de euro, de patru ori mai mult decât se împrumuta PSD.

Pentru senatorul PSD, îngrijorătoare este și dinamica împrumuturilor, viteza cu care ne împrumutăm, care astăzi este mult mai mare decât viteza creşterii economice, adică ne împrumutăm mai mult decât putem duce, a mai spus Oprea.

Apoi, politicianul PSD a arătat cum PNL a dus România în deficit excesiv.

“Am lăsat un deficit de 2,8% şi putem arăta oricând că ne încadram într-un deficit de 3% .  Ei au dat drumul unor cheltuieli foarte mari şi au închis robinetul colectării veniturilor. În aceste condiţii, resursele bugetare s-au golit imediat şi am fost anunţaţi de către Comisia Europeană că începe procedura de deficit excesiv împotriva României”, a atacat Radu Oprea politica dusă de PNL.

Acesta este al doilea atac al PSD la PNL în acest week-end, după ce, ieri, pe pagina de facebook a partidului a apărut o listă a gafelor și acțiunilor ministrului de Finanțe Florin Cîțu care ar fi dus la devalorizarea fără precedent a monedei naționale.

 Marius Holdean.

https://ro.sputnik.md/

Publicat în politica | Lasă un comentariu

De la Dromihete la Decebal. Inventarul documentelor dispărute…


De la Dromihete la Burebista se întinde o perioadă de mai mult de două secole de mare pustietate documentară. Fie că dacii trăiau în pace și nu au atras atenția grecilor și romanilor, fie că scrierile care se refereau la acea epocă s-au pierdut, noi nu știm mai nimic despre acele vremuri.

De la Strabon avem câteva informații prețioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon, la rândul sau, a folosit lucrările lui Posidoniu, cel mai învățat om al acelei epoci

Din păcate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a păstrat până astăzi. Dio Cassius scria și el, în cărțile sale pierdute, despre această epoca. Augustus însuși, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viață, lucrare și ea pierdută, unde, fără îndoială, pomenea și de relațiile cu Dacia.

Unde sunt „Getica” lui Dio Chrysostomos și „Getica” lui Criton?

De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacună documentară. Câteva nume de regi daci ne sunt pomenite de către Iordanes, dar mai mult nu știm. Istoricul Titus Livius includea această perioadă în opera sa uriașă, dar cărțile 124 și 125, dedicate Daciei, s-au pierdut.

Distrugerea operei marelui istoric se datorează împăratului Domițian, care a decretat crimă de stat citirea acestei lucrări, și papei Grigore cel Mare, care a dispus arderea sa, din pricina că în paginile sale se vorbea despre minuni, înainte de epoca creștină.

Informațiile despre daci reapar în preajma conflictului cu împăratul Domițian, când bătrânul rege Duras îi cedează tronul lui Decebal. Evenimentele premergătoare cuceririi Daciei de către romani, campaniile lui Domițian și ale lui Traian, înfrângerea dacilor și întemeierea provinciei Dacia, colonizarea și organizarea provinciei, prăzile imense luate de la daci – sunt evenimente care au avut parte de numeroase și detaliate consemnări în scrierile vremii.

Ne-am fi așteptat ca numărul izvoarelor scrise din acea epoca, ajunse până la noi, să fie mult mai mare decât pentru epoci mai îndepărtate și mai nesigure. Și totuși…

O bizară coincidență a făcut să se piardă cam tot ce s-a scris despre daci și războaiele lor cu romanii. Dio Chrysostomos, exilat în Dacia din pricina urii lui Domițian, rechemat de Nerva și apoi foarte prețuit de Traian, a scris o istorie a Daciei intitulată „Getica”, pierdută astăzi cu totul.

Probabil scrierea sa înfățișa cu mare precizie geografia, istoria și obiceiurile dacilor, precum și societatea dacică, pregătindu-se pentru războaiele cu împăratul Domițian.

O altă „Getica” a fost scrisă de Criton, medicul personal al lui Traian și martor ocular al evenimentelor din Dacia. Această neprețuită lucrare prezenta, cu siguranță, campaniile lui Traian și furniza valoroase informații cu privire la daci. Din această scriere avem doar câteva foarte mici fragmente, citate de un autor târziu.

Alți autori cu opere dispărute: Nerva Traian, Tacit, Pliniu cel Tânăr, Caninius, Appian, Antoninus Pius, Dio Cassius, Ammianus Marcellinus și Apollodor din Damasc

Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost însuși împăratul Traian. El a compus un jurnal de război intitulat „De bello dacico” („Despre războiul cu dacii”), în care a consemnat cu grijă toate etapele și aspectele campaniilor sale. Și acesta este pierdut în întregime (au rămas doar cinci cuvinte, citate de un grămătic).

După întoarcerea triumfală la Roma, Traian a publicat un edict prin care dădea seama de toate operațiunile sale în Dacia și expunea bugetul cheltuielilor de război. Nici acest edict nu a ajuns până la noi.

Dar Traian a avut biografii săi, care au scris despre viața și faptele sale, deci și despre cucerirea și colonizarea Daciei. Cunoaștem numele a cel puțin patru istorici biografi, dar ale căror scrieri astăzi sunt pierdute cu desăvârșire.

Pe lângă aceștia, Tacit însuși, marele istoric roman contemporan cu Traian, a scris o biografie a împăratului, dar care nu a ajuns până la noi.

Mai mult, în Istoriile sale, păstrate doar în parte, Tacit a scris mult despre daci, înfățișând expediția lui Traian, însă tocmai capitolele acelea s-au pierdut.

Pliniu cel Tânăr, prieten apropiat al lui Traian, a scris și el, pe larg, într-o istorie a epocii sale, despre cucerirea Daciei și întemeierea provinciei. E posibil chiar să-l fi însoțit pe ilustrul său prieten în Dacia și să fi fost martor la evenimente. Dar și această istorie a pierit în negura vremii.

Caninius, un bun prieten al lui Pliniu, a scris în versuri istoria expediției lui Traian, poem astăzi pierdut. Appian, un mare istoric care a trăit în vremea împăraților Traian, Hadrian și Antoninus Pius, a scris în douăzeci și patru de cărți „Istoria Romanilor”, din care ne-a rămas numai jumătate. Cartea 22, care conținea o istorie a Daciei, se afla tocmai între cărțile pierdute.

Marele istoric Dio Cassius a scris și el o istorie a domniei lui Traian, nimicită cu totul de timpul necruțător. Dar și lucrarea sa de căpătâi, monumentala „Istorie romană”, la care a muncit 22 de ani, a ajuns la noi doar fragmentar, mare parte a ei fiindu-ne cunoscută doar din unele rezumate târzii.

Între cărțile pierdute se află și întreaga carte 67, care cuprindea expediția și războaiele lui Domițian contra dacilor și relatări ample etnografice, istorice și geografice despre Dacia. Tot pierdută este și cartea 68, care cuprindea expedițiile lui Traian în Dacia, căderea dacilor sub dominația romanilor și colonizarea Daciei.

Din acestea nu avem, ca și din multe altele, decât o foarte modestă prescurtare târzie, plină și aceasta de lipsuri. Plutarh, celebrul istoric grec, a scris o biografie a lui Traian, care a avut aceeași stranie soartă: pierdută cu desăvârșire.

Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva până la Valens, dar această importantă scriere ne-a parvenit cu totul ciuntită. Din 31 de cărți care o alcătuiau, cele dintâi 13 au pierit – și tocmai acelea în care se trata și despre Dacia și în care se scria istoria de la anii 96 până la 350 d.Cr.

În sfârșit, Apollodor din Damasc a scris o carte în care descria detaliat construcția podului lui Traian. Nici aceasta nu a putut străbate veacurile…

Aurora Pețan

Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA

http://www.cunoastelumea.ro/

 

 

Publicat în URMASII DACILOR | Lasă un comentariu

„Diaspora , români goniți de Ciuma roșie”


Imagini pentru muie psd

Băi, voi sunteți dilii ?
Păi ce legătură are Dragnea cu vreo tanti din Vaslui care după opt clase s-a măritat și a trecut la turnat de plozi ?
Învățați, mă, carte ! Nu abandonați școala, că e gratis ! De trei caiete și-un pix, s-or găsi bani. Da’ e greu, știu !
Mulți părinți își folosesc copiii la treburile gospodărești și intr-un final, ăia se sature să stea la coada vacii. Pleacă la cules de capsuni. Urlă ” #muiePSD” și descoperă că nu tre’ să ai carte ca să ai parte. Își cumpără o janghină de mașină și când se-ntorc în țară nu le mai ajungi la nas. Sunt domni și doamne 😂
Marș, mă !
În toată lumea, cine vrea să muncească in altă țară, pleacă pt un trai mai bun. E dreptul lor dar asta nu înseamnă că ei sunt mai români decât mine.
Mi s-a cam luat să fiu injurată de toți agramații , pe motiv de ciuma roșie. #haisiktir ! Votez ce vreau eu, nu am nevoie să-mi dea lecții vreo Maricica doar pt că aia spală vreun senior la fund prin Italia.
Și Diaspora asta are uscaturile ei. Câți părinți nu își cresc nepoții pen’că mă-sa „lucră în străinătate” ? Mulți, foarte mulți ! Și aia se prostituează dar strigă #muiePSD si asta o face specială. E românca lu’ werneru, votează trei zile. Bravo ! Ea e bună, că votează cu gura plină, nu ? #băibăiețișifetițe 😂
Așadar, dragă #Diaspora,
Mai terminati-vă cu harfele astea că mi s-a luat.
Zilnic, dar zilnic zilnic, în România ajung știri despre ce minuni mai fac românii noștri pe meleaguri străine. Toate sunt legate de violuri, crime, violență domestică,tâlhărie, furt, pornografie (chiar si infantilă), pedofilie, prostituție, trafic de carne vie, trafic de droguri.
Vă dați mari luptători pt democrație dar mă discriminati pt că votez PSD 😂
Bine, mă ! Bravo !
Voi , dragi români obsedați de PSD, voi ne faceți țara de râs. Voi , nu noi.
Noi am rămas acasă și am supravietuit. Noi ne spălăm seniorii, fiecare pe ai lui. Și avem și serviciu, și copii. Le facem pe toate, aici, acasă. Conduși de cei votați de Diaspora. Bravo !
Eu zic să vă așezați de-acum la rând și să începeți să votați. De ce doar trei zile de vot?
Voi sunteti românii speciali, singurii care aveti drepturi fără a vă asuma si obligatii. Votați, mă, de azi. Sigur, vot anti psd că uite ce bine trăim cu Guvernul Ludovic ‘nșpe 😂
Spor la muncă, dragii mei. În Romania normală, euro a explodat. Sariti cu banu’
Ciuciu marirea alocatiilor pt copii, ciuciu marirea punctului de pensie. Seniorii si copiii vostri vor avea nevoie de bani mai mulți, luați de munciti !

Vă pupă blonda ciumată 💋
Liliana Stefan 😀

 

Publicat în ROMANIA-DIASPORA | 2 comentarii