Uneltirile diabolice ale prezentului – Spiritul societatii. Ce avem de facut.


Sigla francmasonica a ONU

Emblema Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) contine o imagine a globului pamantesc peste care vedem suprapus un grilaj cu 33 de sectiuni (gradele francmasonice) inconjurat de 2 ramuri de acacia cu 13 frunze fiecare (gradele Illuminati). Semnificatia ezoterica a plantei de acacia in simbolistica masonica este “activitate foarte intensa”.

Un cunoscut francmason de grad inalt – Zbigniew Brzezinski – specula in anul 1970: “Nu ma indoiesc ca guvernul mondial va aparea in timpul vietii noastre! Cerinta necesara pentru globalizarea finala si cea adevarata este includerea tuturor teritoriilor in supra-regiuni, pentru ca in felul acesta ne mutam spre un mecanism stabil de conducere centralizata”. Asemanarea cu doctrina stalinista (extremista, comunista si satanista) este izbitoare: “Mai tarziu, diferitele regiuni vor fi unite pentru a forma o singura dictatura mondiala!” – Iosif Stalin, “Marxismul si problema nationala”, Moscova, 1942.

David Rockefeller junior a declarat si el in fata Consiliului Comercial ONU in 1994: “Suntem pe cale sa ajungem la o transformare globala. Singurul lucru de care mai avem nevoie acum este o criza majora si toate natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala.”

In practica insa este greu sa convingi 8 miliarde de oameni (cat populeaza in prezent planeta) sa recunoasca si sa investeasca o dictatura mondiala. Francmasonul de grad inalt cunoscut prin acoperirea folosita, aceea a unui cercetator si aventuier al oceanelor, Jacques Yves Cousteau, afirma in 1991 intr-un interviu acordat revistei UNESCO Courier urmatoarele: “Pentru a stabiliza populatia mondiala, trebuie sa eliminam 350.000 de oameni pe zi. Este un lucru oribil de spus dar e la fel de rau sa nu o spunem.”

Observam la o cercetare mai atenta a cuvantarilor acestor oameni, cum toti se erijeaza in judecatori ai omenirii, profeti contemporani, arhitecti ai societatii, faruri calauzitoare, implinitori ai lucrarii Dumnezeiesti pe Pamant, detinatori ai adevarului, mari vizionari si oameni de bine fara de care noi, toti ceilalti, pur si simplu nu am putea exista. Ironia este ca fara investirea de catre populatia dezinformata a indivizilor care ajung sa emita asfel de pretentii, derizoriul in care ar cadea exagerarile si revendicarile lor ar putea constitui cel mai bun material de studiu din ciclul “Asa NU” sau “Trasaturile malformate ale conditiei umane”.

In viziunea masonica, cele mai eficiente metode de scadere a populatiei sunt cele transante, in care se inventeaza un razboi civil sau militar de talie mondiala. Se pare insa ca acest plan nu este intocmai realizabil, asa ca planul secundar sunt metodele de otravire progresiva a pamantului, aerului, mancarii si apei prin politici si practici abuzive derulate pe fond de acalmie sociala generalizata, indusa si intretinuta prin compromiterea sistemului educational, prin manipulare mediatica extrema, prin folosirea de arme psihotronice tranchilizante a mintilor slabe si prin impunerea unui regim de munca pana la epuizare(pana uiti de tine) in cadrul jobului (sau joburilor) de zi cu zi, nicicand suficient de profitabile sau moderate ca impact si pretentii. Planul tertiar a fost intotdeauna utilizarea bolilor: criza spitalelor, diseminarea de agenti inalt patogeni in mediu deschis, invadarea pietei cu droguri facute cat mai accesibile tinerilor (adesea dezamagiti de calitatea vietii in lumea in care s-au nascut si prada usoara pentru vanzatorii de vise), utilizarea de vaccinuri preventive, in special a celor asa zis obligatorii din primii ani de dupa nastere, gandite astfel incat sa compromita sistemul imunitar al copilului, respectiv al viitorului adult. Profetia initiala era ca prin folosirea metodelor enumerate mai sus, populatia globului se va reduce la 2,5 miliarde de oameni pana in anul 2000, o populatie mult mai usor de controlat decat cea de 8 miliarde de oameni, cat este azi. Observam cum AU ESUAT si in ceea ce priveste predictiile populationale acesti “binevoitori arhitecti ai omenirii”.

Reducerea prin decimare a populatiei in numele Noii Ordini MondialeRatiunile depopularii in numele Noii Ordini Mondiale sunt numeroase si nu tin de lipsa resurselor asa cum propaganda masonica incearca sa ne faca sa credem. Cele mai importante ratiuni pentru membrii Ocultei sunt legate de mijloacele tot mai limitate de a-i tine pe oameni ocupati si captivi intr-o lume devenind pe zi ce trece tot mai numeroasa, mai plina de optiuni, mai intrebatoare si mai cautatoare de raspunsuri – altele decat cele neverosimile si obositoare, servite dupa tipar de 100 de ani incoace.

In conditiile in care tehnologia s-a dezvoltat exponential in ultimul secol, robotica poate sa inlocuiasca lejer individul in mai toate activitatile repetitive si plictisitoare, consumatoare de timp, energie si nervi, furnizand in schimb umanitatii tot ce are nevoie pentru a prospera si a se preocupa de lucruri cu mult mai rafinate, mai utile si mai placute. Un astfel de om, eliberat de corvoada grijilor materiale de zi cu zi si a muncilor dezumanizante care il abrutizeaza si il innebunesc, ar fi automat un om care incepe sa gandeasca, sa se preocupe de el si de lumea in care s-a nascut, de coordonatele spirituale, cu adevarat creative, ale vietii sale aici, cele care conteaza mai mult decat orice altceva. Nu am aparut in acest colt de univers ca sa ne ingropam in hartii si dosare, in formalitati si stereotipii exersate de la tinerete pana la batranete sau intr-un exasperant proces de productie, intretinut cu obstinatie doar pentru ca se doreste ca sistemul sa ramana tributar falselor lipsuri si falsei saracii puse in schema de pionii jocului masonic. De aceea este esential pentru oculta mondiala sa tina omul ocupat, sa-l stoarca de energie, sa-l foloseasca in cele mai gregare moduri, exact cat sa nu-i mai ramana putere si nici chef sa mai faca altceva – in afara muncii – decat sa manance, sa doarma si sa se abandoneze din cand in cand distractiilor de weekend.

Pentru asta se urmareste ca pe aceasta planeta – pe care o mana de indivizi vor sa o controleze integral – sa ramana doar atatia oameni cati pot construi si opera masinile si regimul de care Oculta are nevoie pentru a lua totul in stapanire. Acei oameni inregimentati in sistem pe care asa zisa elita ar urma sa-i foloseasca pentru a face operationala o piramida a puterii complet automatizata si foarte strict reglementata, in care fiecare element, fiecare rotita este un om cu o functie precisa, raspunzand la comenzi precise, folosit si dorit atata timp cat este productiv si da randament conform instructiunilor, suprimat ulterior prin eutanasie si inlocuit cu o alta fiinta umana, programata prin metode de laborator inca din faza embrionara pentru rolul pe care ar urma sa il deserveasca intr-o astfel de societate dezumanizata si teleghidata.

Actul de distrugere masonica a lumiiDomenico Anghera, marele comandant suveran al Consiliului Suprem al Ritului Scotian declara in anul 1870: “Primul nostru pas in calitate de constructori ai noului templu al umanitatii trebuie sa fie distrugerea. Pentru a distruge statul de drept existent suprimam educatia spirituala si drepturile omului!”. Revista masonica austriaca Der Zirkel a recunoscut la 13 Decembrie 1908: “Suntem aliati. Conspiram in fiecare zi impotriva ordinii firesti a societatii. Fie sa nu asteptam prea mult pentru ce vom construi in locul a ceea ce am distrus!”. In revista masonica din Mecklenburg s-a scris in 1910: “Gandul care ne conduce este mereu cel al distrugerii si anihilarii, pentru ca puterea acestei mari societati secrete se va ridica doar din ruinele a ceea ce exista!”. Procesele de distrugere controlata sunt prezente peste tot, in toate domeniile considerate „strategice”, fiind intretinute de marionetele guvernamentale ale complotului masonic mondial.

Iar unul din exemplele de notorietate vine chiar din Romania..

Ministrul mediului Cristina Pasca Palmer vs. instrainarea muntilor si raderea padurilor

Una dintre uneletele de mare importanta ale sistemului masonic in functiune pentru limitarea gandurilor si actiunilor pozitiv orientate inspre schimbare, progres si evolutie ale celor mai multi oameni a fost si inca este folosirea pe scara larga a contractelor sociale purtatoare de conditionari psihologice si fizice pe cam toate palierele vietii. E mult mai usor de controlat un individ constrans de propria familie sa isi limiteze aspiratiile si preocuparile la dogmele si normele unei societati imbolnavite mintal de cei care o conduc, decat individul care nu exista in cadrul unor astfel de celule sociale. Institutia casatoriei a fost mult timp eficienta in folosirea pe post de arma a contractului social.

Parteneriatele derulate prin intermediul institutiei casatoriei sunt tributare cutumelor si obisnuintelor purtatoare de frici si de limitari ale majoritatii oamenilor:

  • dependenta emotionala de parinti si de rude, sentimentul de frustrare in raport cu prietenii, colegii si cunoscutii care au familiile lor (percepute ca etalon de implinire personala);
  • sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate in cazul nealinierii la traditiile si obiceiurile acceptate pe scara larga;
  • sentimentul izolarii si al abandonului in cazul neapartenentei la grupuri, la politicile si practicile acestora;
  • sentimentul egoismului si al individualismului in caz de rebeliune, condamnabil in viziunea pro-sistem a diferitilor lideri politici sau religiosi adoptati de societate;
  • sentimentul de insecuritate sociala, tot mai prezent odata cu inaintarea in varsta.

Pe de alta parte, convietuirea libera, in intimitate, fara casatorie, a doua persoane care aleg sa formeze un cuplu in acest fel, prezinta urmatoarele caracteristici:

  • poate fi un mod mai rentabil si mai provocator de a trai impreuna, nu neaparat si mai uniform sau durabil;
  • atesta autenticitatea relatiei intime prin nesubordonarea ei unui contract legal (asumarea unei fidelitati liber consfintite moment de moment);
  • poate raspunde nevoilor sexuale si emotionale ale partenerilor la un nivel superior normelor convenite de societate;
  • aduce in prim plan calitatea parteneriatului, in defavoarea durabilitatii sale cu orice pret, prin calitate intelegand si faptul ca partenerii au posibilitatea sa evolueze conform aptitudinilor si dorintelor fiecaruia, stimulandu-se unul pe celalalt si invatand sa-si respecte unul altuia individualitatea;
  • faciliteaza iesirea mult mai usoara a partenerilor din eventuale stari de criza si neintelegeri reciproce.

 

In ceea ce priveste situatia copiilor apartinand unui cuplu traind in parteneriat liber consfintit prin comparatie cu familia clasica (un cuplu casatorit), aceasta este urmatoarea:

  • in conditii de intelegere si armonie, totul este bine in oricare din cele doua variante;
  • in caz de abuz savarsit asupra copilului de tata (cum s-a intamplat in atatea cazuri mediatizate intens), mama inregimentata contractual va avea de parcurs un drum lung prin instante si alte foruri legale pentru a-si apara copilul de agresiuni, pentru a-l lua de la partener sau pentru a-l decadea pe tata din drepturile parintesti;
  • in cuplurile necasatorite, infidelitatea nu mai este considerata o problema de viata si de moarte, ci doar o alegere de comun acord stabilita, ce reclama o doza superioara de responsabilitate si maturitate din partea ambilor parteneri vizand sanatatea relatiei si mai ales aducerea pe lume a unui copil: facem acest copil pentru ca ni-l dorim, il asteptam si suntem pregatiti pentru el sau fiindca asa trebuie, asa se cade, asa ni s-a spus? Comparatia nu este facuta in raport cu familiile clasice armonioase, ci vizeaza acele multe cazuri in care familiile doar se aliniaza la o conventie morala si convenienta sociala, sfarsind prin a-si creste copiii in aceleasi conventii si conveniente menite, mai devreme sau mai tarziu, sa le ucida naturaletea, sa le taie aripile, sa le inabuse avantul spre culmi care nu pot fi cucerite decat in focul provocarilor doveditoare.

 

In sfarsit, in familia clasica lucrurile pot lua o intorsatura de-a dreptul dramatica si aproape fara iesire atunci cand asistam la combinatii intre o persoana obisnuita si o persoana afiliata unor organizatii deservind cauze, scopuri si actiuni satanice (Francmasonerie, secte, structurile Securitatii sau Servicii Secrete). Este limpede faptul ca femeia care nu stie de apartanenta la organizatie a barbatului alaturi de care a hotarat sa-si intemeieze o familie (sau care, chiar daca stie, nu acorda importanta acestui aspect) este de fapt o femeie aflata intr-o relatie intima cu insasi organizatia care ii comanda si ii dirijeaza barbatul (suportand toate restrictiile, privatiunile si deceptiile care decurg de aici). Mai mult, in cazul conceperii unui copil cu acest barbat, ea va avea de infruntat eventualele pretentii ale organizatiei asupra educatiei copilului sau directiei sale de viata. Copiii de masoni, spre exemplu, sunt de multe ori preluati de organizatie sau educati de tata asa cum pretinde organizatia. Un exemplu de notorietate in acest sens este cazul Anei Maria Nedelcu, femeia care incerca sa-si tina copilul nascut in Canada departe de tatal abuzator, dovedit a fi membru al unei secte Voodoo care ordonase acestuia obtinerea custodiei asupra copilului pentru ca secta sa poata revendica ulterior copilul de la tata. Voodoo este o varianta ceva mai primitiva a ocultismului masonic. Am vazut cu totii cat s-a luptat acea mama cu toate instantele din toate tarile (aproape in totalitate corupte si vandute la Masonerie) ca sa nu ajunga acel copil inapoi la tata si mai apoi in mainile sectei.

Copilul Anei Maria Nedelcu

Toate acestea nu s-ar putea intampla intr-o tara in care majoritatea populatiei nu ar fi tinuta sistematic intr-un gol educational de proportii epice, uitandu-se la tot ce e-n jur fara sa inteleaga si fara sa intervina. Iar educatia, singura care poate ridica un popor de la nivelul de iobag la cel de participant activ la modelarea unei societati, este cel mai infierat domeniu al tuturor guvernelor Romaniei. De altfel toti ministrii educatiei, ca si ministrii justitiei, sanatatatii, mediului, ar trebui sa se numeasca pe buna dreptate ministrii anti-educatiei, anti-justitiei, anti-sanatatii, anti-mediului. A mentine un popor in cel mai rudimentar stadiu al dezvoltarii sale mental-emotionale prin cele mai nepopulare si derizorii asa zis reforme din sistemul educational si conex arata adevaratul grad al ticalosiei la care s-a ajuns dar si nivelul primitiv de societate la care viseaza stapanii jocului masonic.

Educatia dezastruoasa din Romania, o preocupare perpetua a framncmasoneriei

Asadar ce fel de model educational se promoveaza in Romania? Conform exemplelor, o educatie care popularizeaza frica, ura, violenta, conformismul, slugarnicia, prostia. Pe scurt, exact ingredientele de care au nevoie masonii pentru a gasi tot felul de cai de a-si continua lucrarea. Cu atat mai mult cu cat cei care se pot autoeduca pe ei insisi in directia unei performanţe de un fel sau de altul sunt tentati de aceiasi masoni sa plece departe de locurile unde sunt adevaratele probleme, in oaze de bunastare unde sa profeseze de dragul profesarii si sa primeasca premii de dragul premiilor.

La clasele gimnaziale de fizica si chimie am invatat probabil despre urmatorul principiu natural: un aliaj de aur este cu atat mai valoros cu cat cantitatea de metal nobil incorporat este mai mare. Daca aceasta cantitate scade, atunci se micsoreaza si valoarea si chiar rezistenta aliajului. Pe acest principiu se bazeaza Oculta cand cumpara oameni, proiecte, afaceri, domenii de interes strategic, lasand in urma societati pustiite, mediocre, sarace si corupte. A putea sa faci performanta dar a nu o face acolo unde este cea mai mare nevoie de ea sau a nu o face intr-un mod integru, nu atesta virtutiile in actiune ale mintii si sufletului, ci acalmia spirituala in care se gasesc persoanele talentate care nu au conceput niciodata mai mult decat sa-si practice meseria pentru cine ofera pretul mai bun.

De partea cealalta, cetateanul de rand priveste realitatea de la distanta, caci proximitatea si gri-ul acesteia il inspaimanta prin simplul fapt ca-l responsabilizeaza. Da, participarea implica responsabilitate si capacitatea de a demonstra ceva. Si asta nu oricum, ci la lumina, la vedere. Iar omul de rand uraste sa se faca de ras, detesta din rasputeri situatia in care ar putea esua. Tocmai de aceea sistemul masonic in functiune urmareste cultivarea mentalitatii fricii si neputintei, a vinei si oprobiului public, respectiv escaladarea tuturor atasamentelor imaginabile vizavi de cele mai derizorii lucruri.

Cipul RFIDIn Decembrie 2002, Agentia pentru Alimente si Medicamente din SUA – FDA – consfinteste inceperea injectarii cipurilor inteligente in trupul uman. Applied Digital Solutions este compania care a lansat Vericipul de marimea unui bob de orez. Acesta emite unde electro-magnetice pe frecventa de 125 KHz, semnalul putand fi receptionat de reteaua de antene locale si apoi transmis prin satelit pentru a fi monitorizabil in timp real din orice loc din lume. Cipul este injectabil in corp cu ajutorul unui dispozitiv asemenator unei seringi. Tehnologia poarta denumirea RFID (prescurtarea de la Radio Frequency Identification).

Cipul este inscriptibil cu informatii despre identitatea purtatorului – nume, fotografie, amprente, adresa, ocupatie, dosar penal, dosar fiscal si alte informatii. Se urmareste ca tranzactiile financiare sa fie realizabile integral prin scanarea cipului, astfel incat orice capacitate sau incapacitate de plata sa fie manageriabila electronic, de la un centru de comanda si control. Microcipul este proiectat si pentru a induce socuri, comportament perturbat, emotii puternice sau alte efecte.

Primul pas planuit in implementarea acestei tehnologii pe scara larga il reprezinta emiterea unor carti de identitate, pasapoarte sau permise auto cu cip RFID incorporat, astfel incat identificarea pozitiei persoanelor sa se poata face in orice moment prin scanarea discreta si spontana a cipului din orice punct in care se gaseste un dispozitiv de scanare. Un apel de 3 minute pentru respingerea sinistrei tehnologii este facut catre toti romanii de catre dr. Katherine Albrecht..

 

Pentru ca satanistii planetei sa reuseasca la scara mondiala o astfel de lucrare, este nevoie de o motivatie foarte buna implementata in mentalul colectiv. Cum s-au gandit elitele intunecate sa faca asta? Creand un climat de razboi menit sa genereze o stare pronuntata de agresivitate in randul populatiilor, dublata de o nevoie foarte mare de securitate. Devastarea economica a tarilor prin intermediul guvernelor corupte impanzite de francmasoni e parghia pe care se mizeaza cel mai mult pentru generarea de anarhie sociala, blocaj, neputinta si disperare. Razboiul economic poate fi uneori mai distrugator decat razboiul fizic si un precursor de nadejde al acestuia.

Concomitent cu prabusirea economiei, atentatele puse pe seama islamului in toate marile orase ale Europei denota incercarea institutiilor masonice care orchestreaza aceste atentate de a ne convinge despre legitimitatea decimarii tarilor arabe din Orientul Mijlociu de catre guvernele masonice din Anglia, SUA, Franta, Germania, Israel si Rusia care fac deja lucrul acesta generand o criza a migratiei populatiilor arabe inspre continentul european numai buna de folosit ca explicatie oficiala pentru asa zisele infiltrari in Europa ale militantilor arabi dornici de Jihad (razboi sfant) contra europenilor. Masoneria internationala isi are propriile sale unitati militarizate, actionand sub acoperamantul a tot felul de organizatii extremiste a caror menire este sa provoace teroare si haos, instigand la ura si la consfintirea de catre populatiile europene a intrarii in razboi cu arabii. Ororile atribuite gruparilor radicale islamice sunt consecinta jocurilor de culise orchestrate in aceasta directie chiar din interiorul piramidei de interese masonice.

Un preot ortodox binecuvanteaza armele de foc ale soldatilor rusi in ofensiva contra tarilor arabeIn ceea ce priveste razboaiele din Orientul Mijlociu, strategiile folosite urmeaza tiparul de zeci de ani al razboiului rece: niste “capitalisti” si niste “comunisti” (titulatura este irelevanta, unii prefera „teroristi”) isi disputa ceva (orice) pe teritoriul acestor tari, savarsind abuzuri si atrocitati. Populatiile sunt prinse intre mai multe tabere organizate si inzestrate militar de guvernele si serviciile secrete ale statelor occidentale, fiecare tabara oferind populatiilor promisiuni de protectie, pace si prosperitate in cazul alaturarii la o factiune combatanta in scopul anihilarii celeilalte. Rezulta imediat un razboi civil de dimensiuni mai mici sau mai mari si un motiv pentru marile puteri de a intra oficial intr-un razboi militar extins. Conducatorii blocurilor comunist si capitalist care impart harta lumii ne vor spune ca au asa zise ratiuni de securitate, progresiste sau umanitare pentru care doresc se se implice si sa ne implice in conflagratie. Iar pentru pregatirea terenului au fost si sunt intens mediatizate clipuri video, poze si evenimente cu arabi savarsind abuzuri si crime, tocmai pentru instigare la ura, criminalitate si razboi impotriva musulmanilor, adica a un sfert din populatia globului. In cazul ingurgitarii unei astfel de propagande ordinare (lucru pe care il vad putin probabil in anul 2017 si mai departe), macelul este inevitabil iar efectele lui reverbereaza: criza migrationala, inarmare generala, restrangerea drepturilor si libertatilor cetatenesti, militarizarea guvernelor, un razboi generalizat, devastarea zonelor intens populate si in final solutia “salvatoare”: o unificare a tuturor statelor – pentru “preintampinarea” oricaror incidente viitoare (cum deja ne-am obisnuit) – intr-o super structura dirijata dictatorial si discretionar de la un unic centru de comanda si control, folosind tehnologii avansate pentru deservirea scopurilor.

Una din strategiile adoptate pe linie masonica – in incercarea de a convinge populatiile sa tolereze abuzurile, minciuna si sabotajele de la cel mai inalt nivel contra drepturilor si demnitatilor umane – este practica (devenita obicei) a unor politicieni sau formatori de opinie de a poza in contestatari ai Noii Ordini Mondiale, mai exact in persoane din afara sistemului (asa zisi outsideri) care, chipurile, nu agreeaza si nu alimenteaza jocurile Masoneriei (despre care societatea incepe sa afle tot mai multe lucruri). Ultima gaselnita de acest gen este initiativa mass mediei de propaganda din Statele Unite de a ni-l prezenta pe Donald Trump ca pe un om din afara grupurilor de interese masonice. Pe plan local, acelasi joc il fac incepand din toamna lui 2016 o multime de ziaristi care se succed prin rotatie la emisiunile de talk-show politic ale televiziunilor Realitatea Tv si Romania Tv, infierand cu prefacuta stupefactie si falsa repulsie organizatiile lui George Soros care activeaza pe teritoriul Romaniei si care au avut oameni in guvernul Ciolos (implicit in PNL, PDL, USR), de parca pana atunci nu ar fi activat in acest fel si nu s-ar fi stiut despre asta. Un alt demers – remarcat mai ales pe zona de stiri online – este acela de a ni-l infatisa pe Vladimir Putin drept un mare aparator al pacii si luptator activ contra Noii Ordini Mondiale. Realitatea este insa urmatoarea: pe scena politico-economico-militara a lumii activeaza in prezent doua mari grupari francmasonice care si isi disputa suprematia sub aceeasi umbrela a conspiratiei planetare unice: CAPITALISTII neo-liberali si COMUNISTII neo-bolsevici (ocazional si neo-NAZISTII, sub forma partidelor de extrema dreapta). In America, in gruparea cu o pronuntata orientare capitalista se afla DEMOCRATII (Clinton si Obama cu finantare masiva de la George Soros, membru al ordinului masonic B’nai B’rith – Fii Legamantului), in timp ce gruparea de orientare comunista este reprezentata de REPUBLICANI (Bush si Trump avand ca finantator principal pe Steven Mnuchin, membru in fratia masonica Skull and Bones – Cranii si Oase). Cele doua grupari se sprijina reciproc atunci cand intreprind actiuni si demersuri impotriva elementelor nemasonice din societate.

Finantatorul campaniei prezidentiale a lui Donald Trump, membru Skull & Bones.

Pe plan local, francmasonii COMUNISTI din Romania sunt reprezentati in zona de varf a politicului de social-democratii declarati sau mascati Iliescu, Nastase, Tariceanu, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Gabriela Firea, in timp ce francmasonii CAPITALISTI au ca reprezentanti pe liberalii sau democrat-liberalii Basescu, Iohanis, Ciolos, Alina Gorghiu, Nicusor Dan, Clotilde Armand. Statul roman este o societate masonica locala activand ca parte a societatii masonice internationale. Gruparile noastre de orientare comunista si capitalista (similare cu gruparile republicana si democrata din SUA) fac parte de-o potriva din piramida masonica mondiala si sunt extrem de colaborative atunci cand vine vorba de obiectivele urmarite de conspiratia supra-statala, coordonata la varf si unitara.

Criminalitate organizata in structurile politice masonice

Ultima carte pe care masonii sunt gata sa o joace in cazul infirmarii ca finalitate dorita a oricaruia dintre scenariile manipulative si distructive deja folosite, este incercarea inscaunarii liderului antichristic suprem prin cea mai mare diversiune tehnologica a tuturor timpurilor: simularea unei invazii extraterestre (referita ca Proiectul Blue Beam), urmata de aparitia la orizonturile noii „realitati” a unui personaj misterios inzestrat cu puteri paranormale si cu solutiile centralizate agreate de masoni aferente curmarii tuturor razboaielor, invaziilor, dezastrelor si neintelegerilor. In spatele credibilizarii publice a unui astfel de „salvator” se va afla un intreg arsenal de aparate si dispozitive capabile sa creeze iluzie, in primul rand prin diseminarea in creierul oamenilor – cu ajutorul undelor electromagnetice – a unor mesaje aflate in acord cu ceea ce fiecare sector de populatie ar fi necesar sa perceapa la nivel senzorial / emotional / mental pentru a valida scenariul (conform profilelor persoanelor, stocate deja in computerele performante ale serviciilor secrete din majoritatea tarilor). In conditiile in care totul s-ar intampla ca parte a unui spectacol celest impunator si infricosator in acelasi timp (cu extraterestri, nave, semne divine si proiectii pe cer ale unor personaje considerate sfinte), incredintarea propriului destin in mainile noului Mesia (reunind sub o Noua Ordine Mondiala intreaga umanitate) ar fi, cred masonii, capcana suprema prin care indivizii, cu mic cu mare, s-ar alinia ducerii la indeplinire a planului de tiranizare globala.

24. Spiritul societatii. Ce avem de facut.

Mersul catre lumina

Este vital sa te impotrivesti raului! Cel care este nemultumit de raul adus de Francmasonerie lumii intregi ar trebui sa contribuie la raspandirea informatiilor si a faptelor pozitiv orientate! Este legea spirituala cea mai importanta, cu cel mai puternic efect benefic in lumea fizica. In cadrul societatii actuale construite de francmasoni, un individ viu din punct de vedere spiritual, capabil sa manifeste binele, sa-l apere si sa munceasca pentru aducerea lui in manifestare chiar si in mediile cele mai ostile, este considerat anormal. Iar acest lucru arata ca societatea insasi este anormala. Dezvoltarea pe o paradigma a benevolentei, armoniei si progresului accesibil tuturor fiintelor este favorizata doar intr-un mediu incarcat cu spiritualitate pozitiva, nu intr-unul materialist, conspirativ, rece si necrutator.

Suntem insa partiali responsabili: nu am reusit sa construim un sistem de gandire si comportament alternativ infernului masonic, din cauza naivitatii si delasarii. Am fost complet prostiti si am ales sa ignoram semnalele de alarma, fie ele si dintre cele mai subtile.

Savantul german Robert Eberthardt a spus la un moment dat: “Nu va temeti de cei care ucid! In cel mai rau caz va pot ucide. Nu va temeti de cei care tradeaza! In cel mai rau caz va pot trada. Temeti-va de cei apatici, pentru ca ei nu vor ucide si nu vor trada in mod direct, insa in apatia si blazarea lor vor incuraja raspandirea tradarii si a crimei la cote nemaintalnite!”. Indemnul la actiune ce rezulta de aici este urmatorul: „Fa tot ce tine de tine din ceea ce este necesar si posibil, iar la un moment dat te vei pomeni realizand imposibilul!”.

O lege oculta dupa care functioneaza actualul sistem este urmatoarea: cand esti foarte bun in ceea ce faci sau cand ai un potential foarte mare intr-o anumita directie, de care poate nici chiar tu nu esti constient dar care e posibil sa fie consemnat in dosarul tau (de care se ocupa structurile Securitatii) ai un anumit timp de x ani ca sa te inscrii pe o traiectorie a manifestarii binelui prin intermediul talentelor tale, un bine pe care sa-l afirmi, sa-l arati, sa-l atesti. In cazul in care trece intervalul de timp si calitatile personale nu au inceput sa lucreze in aceasta directie, diferiti intunecati, de pe diferite nivele de intunecime, te pot revendica pentru a le face lucrarea in slujba raului. Daca refuzi sau esti incapabil, fie te forteaza pana cand te strica, fie te omoara. Prin urmare, atunci cand poti fi o valoare intr-un fel sau altul (fiind inzestrat corespunzator), faptul a nu te articula nicicum in directia luminii legitimeaza intunericul sa uzeze de forta ca sa te ia in posesie. Legea cauzei si efectului functioneaza pe baza de merite / non-merite, atat la nivel de protectie cat si la nivel de vulnerabilitate. In baza ei, contrar credintelor populare, autoconservarea peste un anumit prag al decentei nu te protejeaza ci, din contra, te vulnerabilizeaza.

Pe scurt, cand incepi sa acumulezi merite participand activ la consolidarea lucrarii binelui in aceasta lume si realitate, beneficiezi de PROTECTIE PROVIDENTIALA, insemnand atat sansa conjuncturala in cadrul evenimentelor de zi cu zi, cat si distantare de structura guvernamentala, practic de instrumentele de constrangere si represiune ale piramidei puterii.

Desigur, te intrebi acum daca UN OM OBISNUIT poate fi constrans sa faca lucruri rele sau cel putin sa nu le faca pe cele bune..

In primul rand, o promisiune, un angajament, un contract obtinut prin forta bruta, santaj, tortura, nu are nici o valoare atata timp cat cel constrans nu se afla deja in zona curentului de negativitate planetara, facand jocurile acestui curent, ale carui mijloace de a-si pedepsi / capacita / struni / folosi adeptii sunt de multe ori acestea. Prin urmare, orice sub-structura din structura satanica internationala care va incerca vreodata sa constranga un non apartenent sa faca lucruri impotriva vointei lui – impingandu-l cu forta pe un drum pe care el nu s-a inscris de buna voie – va deveni subiectul repercursiunilor karmice atat materiale cat si spirituale in ceee ce priveste stabilitatea existentei pe mai departe a respectivei structuri sub aspectul ratiunilor sale de a mai ramane in existenta si posibilitatilor de a o mai face. Pentru ca o entitate satanica de talia Ocultei Mondiale sa nu se franga din cauza tensiunilor teribile – interne si externe – pe care le genereaza prezenta ei in acest Spatiu-Timp, fortele care o alimenteaza (sub aspectul monopolului / manipularii / magiei exercitate de Oculta asupra fiintelor care intra sub incidenta sa) trebuie mentinute cat mai mult si cat mai bine in acord cu LEGILE COSMICE care le mandateaza existenta. In consecinta, pentru ca o astfel de coeziune organizationala de natura demonica sa ramana activa, este necesar ca efectul produs asupra membrilor ei – de ascensionare pe calea spirituala de esenta negativa – sa se petreaca in mod autentic. Iar asta nu se poate intampla decat prin MANIPULAREA liberului arbitru al fiintelor, nu prin FORTAREA fiintelor de a se manifesta diametral opus decat consimt si demonstreaza ca vor sa o faca. Limitata de aceste legitati, structura intunecata nu poate abuza oricum, pe oricine. In cazul celor aflati pe o cale a luminii, structura nu poate pune in practica abuzul direct pentru a-i deturna de la cale, ci poate, cel mult, sa-l mimeze. Mai exact, atata timp cat nu te-ai dat de bunavoie, cu juramant si contract, unei organizatii sau persoane care te-a luat in posesie si care poate ajunge sa ceara de la tine orice, singura sansa a unei structuri esentialmente demonice sa uzeze si sa abuzeze frontal si legitim de persoana ta este sa profereze amenintari si sa emita pretentii menite sa te sperie si sa te incerce, in urma carora tu, eventual, sa cedezi suveranitatea fiintei tale fara o minima impotrivire. In cazul in care totusi te impotrivesti, urmatoarea varianta de racolare / deturnare frecvent intalnita este ofertarea cu diferite avantaje (financiare sau de orice alta natura) in schimbul renuntarii la propriul tau liber arbitru.

Altfel spus, orice alegere facuta din starea de handicap fizic – special indus pentru a forta / falsifica decizia de coparticipare a unei terte persoane la o lucrare intunecata din zona curentului de negativitate planetara – nu valideaza puterea spirituala a celui care a obtinut coparticiparea persoanei in acest fel. Actiunea care PRIN FORTA BRUTA a scos de la un strain orice fel de angajament, este NULA si NEAVENITA, impreuna cu angajamentul obtinut astfel. Incalcarea de catre cel angajat a contractului / juramantului / angajamentului asumat in acest mod nu antreneaza consecinte morale sau karmice pentru el, dar actul de impunere antreneaza karma distructiva si punitiva pentru reprezentantii curentului de negativitate care au recurs la inselatorii si contrafaceri in privinta propriei lor puteri si autenticitati pe cale. O astfel de karma se manifesta prin boli, accidente, pierderi de statut, avere sau putere (indiferent ce fel de putere se pierde), iar mai departe destramarea unei intregi structuri impreuna cu sub-structurile sale, respectiv regres in ierarhia spirituala satanica din aceasta lume si dincolo de ea.

Pe de alta parte neimplicarea in nici un fel a non-apartinatorului in treburile / problemele acestei lumi in sensul combaterii abuzurilor, legitimeaza sclavizarea / distrugerea sa in mod indirect, prin intermediul sistemului abuziv. Daca nu ai facut pactul cu diavolul dar nici nu ai cautat lumina, vei fi limitat, sclavizat, decimat de catre sistemul masonic in functiune pe care l-ai validat fie prin vot, fie prin complacere, fie prin ambele. Este important prin urmare sa sesizam abuzurile si sa ne implicam in combaterea lor, stiind pe cat posibil si cum sa o facem. Care sunt principalele calitati pe care avem nevoie sa ni le dezvoltam pe o cale spirituala de orientare pozitiva pentru a combate in mod eficient dinamicile negative alimentate de Masonerie?

  • DISCIPLINA inseamna sa alegi intre ce-ti doresti pe moment si ce-ti doresti cel mai mult.
  • CREATIVITATEA este puterea de a conecta in mod fiabil ceea ce pare disparat si de neconectat.
  • GANDIREA CRITICA inseamna sa privesti la ce au privit altii si sa gandesti ceea ce nimeni nu a gandit.
  • FLEXIBILITATEA este calitatea care face orice constructie rezistenta la socuri.
  • MUNCA DIN GREU este cea care depaseste talentul atunci cand talentul nu munceste din greu.
  • MOTIVATIA se spune ca este un rationament convingator care nu dureaza mai mult de o zi. Dar nici baia nu dureaza mai mult de o zi. De aceea se recomanda zilnic.
  • ENTUZIASMUL de care ai nevoie in momentele dificile provine din alegerea cu intelepciune a motivatiilor vietii.
  • GENEROZITATEA este actul de binefacere care consta nu atat in a da mult, cat mai ales in a da la timp.
  • EMPATIA reprezinta ecoul altor persoane reverberand considerabil in propria persoana.
  • COMPASIUNEA inseamna sa nu faci altei fiinte ceea ce nu ti-ai dori sa ti se faca tie.
  • INTEGRITATEA inseamna a face lucruri cu simt de raspundere chiar si atunci cand nu te vede nimeni.
  • A fi circumspect fata de autoritate ar trebui sa fie RESPONSABILITATEA CIVICA a fiecaruia dintre noi.
  • Esenta celor mai rafinate placeri este NATURALETEA si SPONTANEITATEA.
  • E necesar sa nu te opresti din a pune intrebari. CURIOZITATEAexpansioneaza universul.
  • UMORUL DE CALITATE este forta subtila care doboara falsii zei de pe  piedestaluri.
  • CURAJUL nu inseamna absenta fricii, ci a considera altceva ca fiind mai important decat frica.
  • SMERENIA in fata necunoscutului reprezinta sursa si fundamentul tuturor virtutiilor.
  • RABDAREA este calendarul evenimentelor de pe agenda invingatorului.
  • A spune o minciuna o data face ca toate adevarurile tale sa devina indoielnice. De aceea ONESTITATEA este poate cea mai importanta moneda in relatiile si tranzactiile de orice fel.
  • LIBERTATEA este acea stare de fapt care se instaleaza din momentul in care nu mai ai nimic de ascuns.

In planul existentei 3D, valoarea care se cere cel mai mult atestata pentru a salta nivelul de constiinta al fiintei si pe cel incarnational catre 4D Pozitiv este COMPASIUNEA. Insa a fi compasiv nu inseamna a fi tampit. Compasiunea reclama un anumit nivel de inteligenta si de intelepciune, atat pentru a o intelege corespunzator, cat si pentru a ramane in existenta in timp ce o practici. Calitatile umane sunt, prin urmare, interconectate!

Toate Constitutiile lumii spun ca “puterea vine de la vointa poporului”. Cedarea vointei individuale unor structuri de comanda si control inseamna mandatarea structurilor pentru folosirea puterii personale in cele mai abuzive si nefiresti moduri. Iar de la cedarea puterii personale pana la saracie, anarhie, boala, moarte, nu mai este decat un pas, deoarece oamenii se imbolnavesc trupeste, mental si sufleteste atunci cand accepta habotnic ghidarea lor cu telecomanda si lipsa raspunsurilor complete si coerente la problemele care ii macina cu adevarat.

Problema educatiei la nivel mondialLa nivel mondial s-au scris pana azi cel putin 100.000 de carti despre FRANCMASONERIE. Cu toate acestea, 99% dintre ele sunt irelevante, mincinoase, contrafacute, superficiale. Atunci cand o lucrare precum aceasta incearca sa evidentieze adevarul, decojind straturi dupa straturi de mituri false si propaganda, este bine ca ea sa fie folosita in cele mai practice moduri. Orice persoana care, in fata dovezilor bazate pe fapte, refuza sa vada francmasoneria drept ceea ce este, adica o sinistra organizatie conspirativa, insirata actualmente precum o hidra peste o planeta intreaga, demonstreaza totala INDIFERENTA fata de istoria criminala a organizatiei, fata de oameni si fata de viata in general, inclusiv fata de propria viata.

Deoarece liderii masoni nu lucreaza in acord cu legile naturii, activitatea lor nu ne imbunatateste calitatea vietii, ci, dimpotriva, o reduce la minimum posibil. Liderii masoni au mainile murdare de sangeinima impietrita iar gura lor rosteste minciuni. Raportandu-i la criteriile de afirmare individuala si de grup pe o cale pozitiva a evolutiei fiintelor, acesti lideri lasa impresia de persoane confuze si grav bolnave spiritual. Iar cand astfel de indivizi vor sa construiasca o lume mai buna pentru non-masoni, suntem in mare pericol daca le dam crezare si acceptam acest lucru.

Interesant de stiut este faptul ca cercetatori din mai multe domenii realizasera in anii 90 o serie de statistici remarcabile, care insa au fost date disparute datorita intereselor elitei legate de instaurarea dictaturii mondiale. Acele statistici spuneau ca planeta poate gazdui in urmatoarele secole, atat ca spatiu de locuit pe uscat si in apa, cat si ca zone de agricultura pentru hrana special proiectate si eficientizate, un numar cuprins intre 40 si 80 de miliarde de fiinte umane. De pana la 10 ori mai mult decat in prezent, in conditiile in care populatiile ar trai in armonie, nemanipulate, nesaracite si neinvrajbite de pionii jocului masonic! Urmatorul film de 10 minute ofera explicatii deosebit de interesante vizavi de aceasta realitate posibila..

 

Astfel de performante se pot materializa din momentul in care incepem sa privim in numar tot mai mare dincolo de normele actualei societati. Acele norme care au facut posibile toate abuzurile si limitarile imaginabile. Istoria ne poate deschide ochii in aceasta privinta mai mult decat oricare alta stiinta..

Rusii n-au vrut sa recunoasca natura malefica a lui Lenin, la fel cum nemtii au ales sa nu tina cont de criminalitatea intentiilor lui Hitler. Acum, cand stim ce s-a petrecut dincolo de perdeaua de fum a propagandei, avem ocazia sa ne dezicem de insasi SURSA emanatiei acestor lideri intunecati: Francmasoneria mama! Dar o astfel de lucrare nu poate fi realizata altfel decat prin constientizare intensa (in baza noilor informatii dobandite) a ceea ce avem de facut (mai bine, mai amplu, altfel) in viata de zi cu zi. Nu avem nevoie de o muzica ingrozitoare care ne contracta aura, de gunoaie alimentare care ne afecteaza sanatatea, de jocuri pe calculator care sunt creeate in asa fel incat sa faca individul sa-si imagineze si sa accepte subliminal cele mai teribile indemnuri la cruzime sau sa manifeste o stare generala de letargie si nepasare față de tot ce conteaza cu adevarat. Nu avem nevoie de razboaie, de oprimarea societatilor mai putin dezvoltate sau de un sistem financiar bazat pe camata, minciuna, frauda si sclavagism. Nu avem nevoie de politicieni care nu-si respecta cuvantul dat sau mandatul pentru care au fost alesi, nici de idioti cu diploma sau de propagandisti infami raspanditi prin mai toate redactiile de ziare si reviste, posturi de radio si tv, academii si corporatii activand in varii domenii, toate apartinand grupurilor de interese masonice.

Leonid Rataiev, capul serviciului rus de Informatii Externe in 1912 declara in lucrarea sa “Istoria poporului rus in secolul 20” publicata la Moscova in anul 1997: “Un francmason demascat si-a pierdut jumatate din influenta deoarece lumea stie deja cu cine are de-a face. Dar cel mai important lucru este ca francmasoneria sa fie lovita prin propria ei atestare documentara, fiind aratata opiniei publice asa cum este, nu cum vrea ea sa para!”.

Nesupunerea civicaRegizorul rus Andrei Tarkovski, in filmul sau din anul 1974 – “Oglinda” – prezinta cazul unui baiat ce refuză sa traga cu pusca la poligon in timpul celui de-al doilea razboi mondial in semn al dezaprobarii razboiului. Dupa acest episod el urca un deal si se opreste in varf. Atunci o pasare coboara din zbor si se aseaza pe umarul lui.

La premiera filmului de la Stockholm, o femeie din public l-a intrebat pe regizor: “Care era intelesul pasarii care s-a asezat pe umarul baiatului?”. Regizorul i-a raspuns: “Pasarea nu inseamna nimic”. Femeia nedumerita intreaba din nou: “Ce vreti sa spuneti? Nu era ea o pasare neobisnuita?”. Regizorul ii raspunde: “Nu, era o pasare cat se poate de obisnuita.” Femeia continua: “Dar ceva era totusi neobisnuit!”. Tarkovski ii explica: “Bineinteles. Baiatul era neobisnuit.” “Cum asa?” intreaba femeia. “Baiatul avea o inima buna!” raspunde regizorul. “O pasare obisnuita nu s-ar lasa din zbor decat pe umarul unui baiat cu inima buna!”.

In aceasta scena de final, Tarkovski a subliniat nivelul de dezvoltare spirituala al baiatului. Acest baiat refuza constient sa faca rau altor fiinte. Asemenea indivizi sunt rari in lumea noastra imbibata de mentalitati si practici masonice, semanand mai degraba cu un ospiciu decat cu o societate cu idealuri inalte si principii sanatoase de progres si evolutie.

Cultul absurditatii criminale supreme in interiorul armatelor lumii

Invata-ti copiii ca nu exista eroism sau glorie in razboi! Gloria vine din actiunile publice de constientizare cu privire la genocidul care se infaptuieste astfel si din demersurile socio-politice care sustin pacea, demnitatea si libertatea umana. Eroii sunt cei care SE IMPOTRIVESC RAZBOIULUI in pofida vicisitudinilor ideologice si logistice ale vremii lor. Istoric vorbind, aproape toate atrocitatile imaginabile de care am luat vreodata la cunostinta sunt rezultatul supunerii oarbe si nu al nesupunerii!

Ce ai tu de facut din momentul in care ai luat contact cu toata aceasta informatie? In primul rand sa te impotrivesti abuzurilor de orice fel prin toate mijloacele disponibile in actualul sistem, chiar daca abuzurile respective nu te privesc pe tine in mod direct. Arati ca ITI PASA, ca vrei sa contribui la un nou climat, ca nu iti este indiferent ceea ce se intampla in afara jobului tau sau a distractiilor de weekend. Studiezi, te auto-educi si contribui la constientizarea celorlalti despre lucrurile desemnate ca reprezentative in constiinta ta. Nu adezionezi la societati si servicii secrete (sau discrete), nu te inrolezi in armate(oricare ar fi ratiunile pentru care ti se inoculeaza ideea ca ar trebui sa faci acest lucru), nu apelezi la vrajitorie (indiferent daca o faci tu sau altcineva), nu devii MEMBRU in organizatii care iti cer sa te transformi in unealta lor de lobby si propaganda contra unor facilitati oferite DOAR CU ACEASTA CONDITIE (indiferent ca vorbim de corporatii, culte bisericesti sau partide politice), iti NEGOCIEZI TOATE CONTRACTELE cu terti, si, pe cat posibil, lucrezi in regim de colaborator independent cu entitatile carora doresti sa le oferi serviciile tale pentru o perioada de timp mai lunga sau mai scurta. In plus participi la cat mai multe mobilizari de ordin civic avand legatura cu o noua stare de fapt: marsuri, mitinguri, petitii, confruntari, planificari, implementari, intalniri cu oameni remarcabili, dezbaterea si diseminarea informatiilor cu adevarat importante vizavi de modul in care functioneaza societatea si lumea. De aici si pana la formarea unor COMUNITATI ALTERNATIVE sistemului masonic in functiune nu mai este decat un pas.

Societate inchisa centralizata vs. Societate deschisa descentralizataAdezionand in schimb ca novice la structuri centralizate de tip MILITAR, SERVICII SECRETE sau insasi FRANCMASONERIE, ti se va induce ideea ca intri acolo ca sa poti face lucruri grandioase, urmand sa fii recompensat generos fiindca te lupti cu dusmanii de neam si de tara, cu indezirabilii, cu infractorii, cu teroristii, cu incompetentii sau cu sistemul ticalosit. Ceea ce insa nu ti se spune este ca prima batalie si cea mai importanta ai pierdut-o deja cand ai semnat adeziunea la structura centralizata: batalia pentru propria individualitate in aceasta lume si realitate. Un alt lucru care nu ti se spune este ca acest rau pe care urmeaza sa-l combati este insasi creatia organizatiei mondiale de conspiratie, a subunitatilor si supraunitatilor sale printre care si aceea la care tu ai adezionat. Drept urmare, adevarata batalie pe care urmeaza sa o duci este batalia pentru afirmare, influenta, putere, heghemonie in cadrul entitatii consirative din ale carei efective ajungi sa faci parte prin alipire cu JURAMANT si CONTRACT la una din emanatiile sale. Aceasta entitate functioneaza pe principiul serviciului orientat catre sine, acel principiu in baza caruia viziunea despre lume si viata este de tip victorie sau infrangere, intr-o lupta la capatul careia CASTIGATORUL ia tot in timp ce PIERZATORUL devine sclavul lui sau dispare din existenta.

Oferta cel mai des trambitata a membrilor Ocultei catre oamenii care nu le apartin este ceva de genul: intrati la noi in sistem, dezvoltati-va personal prin intermediul nostru, fiti unul dintre ai nostri ca sa puteti schimba lumea! Insa nici un moment nu intentioneaza cineva sa te lase pe tine – odata intrat acolo – sa schimbi lumea in acord cu ce vrei tu, ci numai in acord cu ce se vrea si se comanda de la varful structurii centralizate! Scopul castigarii tale de partea organizatiei este acela de a te controla si folosi, de a-ti compromite darurile si harurile contra unui PRET de comun acord stabilit, adesea unul mic, uneori insignifiant in raport cu masinaria denaturata care urmeaza sa devii in mainile viitorilor stapani. Paradoxal, nu acolo unde sunt concentrati banii si puterea trebuie sa te afli ca sa schimbi lumea in bine, sa restaurezi echilibrul, sa aduci armonia peste multe dintre contextele dezastruoase care o reclama. Si asta pentru ca nu vorbim de un sistem distrus, deteriorat, ajuns asa printr-un nefericit concurs de imprejurari. Vorbim de UN SISTEM CARE A FOST PROIECTAT ASTFEL! Un sistem incarcat cu atata coruptie incat, daca vrei sa faci parte din efectivele sale, ori esti si tu corupt, ori nu ai ce sa cauti acolo!

Pentru prima data in istoria omenirii populatiile incep sa inteleaga ce se petrece, dar inertia e mare, si asta tot datorita obstacolelor nenumarate puse in calea unei normalizari a situatiei de catre pionii jocului masonic: regimul de munca pana la epuizare, taxarea in nestire, nerespectarea drepturilor omului in baza unor legi comerciale (si nu civile) dupa care judeca in secret mai toate instantele (vezi Codul Comercial Uniform si Contractul la Nastereinstituit pe ascuns de agentiile guvernamentale intre bancherii lumii si cetatenii deveniti astfel datornici la organisme financiare statale si suprastatale pana la depunerea unei contestatii corespunzatoare), hrana denaturata, vaccinurile, poluarea si antenele folosite la pachet pentru zombificarea copiilor si adultilor, punerea non-valorilor in functii cheie sau ca repere de cultura si educatie, dezinformarea care abunda pe toate canalele media, per ansamblu promovarea si protejarea raului de catre toti cei care au ajuns sa faca parte din armatele sale, ne mai existand in prezent institutie sau organizatie cat de cat vizibila care sa nu forfoteasca de masoni. De fapt am ajuns la performanta de a ne intersecta cu ei la tot pasul – manelisti, bisnitari, interlopi, agenti de tot felul, senatori, deputati, primari, profesori, popi, manageri de spitale si de scoli, redactori de ziare si reviste, moderatori de radio si tv, jurnalisti de investigatie, politisti, procurori, magistrati, directori de banci, de fabrici, de corporatii sau de filiale ale acestora, diplomati, ambasadori, generali de armata, presedinti de tara. Este un apogeu pe care cu greu ti-l poti imagina, nu atat din perspectiva dimensiunii sale, cat mai ales privind sub aspectul vinderii sufletului contra unei adeziuni la organizatii despre care nu stii nimic dar carora te angajezi orbeste sa le faci jocurile pentru niste beneficii ridicole, care nici macar nu-ti rasplatesc tradarea, ci doar iti arata cat de ieftin esti!

Obedienta specifica tuturor lojilor masoniceE crucial sa se inteleaga ca Masoneria impreuna cu toate organismele pe care le controleaza direct (servicii secrete, armata, interne, carteluri financiare, crima organizata) inseamna in primul rand OBEDIENȚĂ. Toate lojile masonice din toate tarile se regasesc grupate sub denumirea generica de OBEDIENȚE. Acest termen are legatura cu deja cunoscutul caracter piramidal al organizatiei, in care cel de sus il comanda pe cel de jos, fapt care atesta jocurile de tip „grupuri de interese”, foarte usor de pus in schema in cadrul unor astfel de relatii si structuri functionand pe baza de servilism, respectiv autoritarism.

Prin urmare este important ca individul sa ramana liber de structuri pentru a-si exercita prin gand-cuvant-fapta propria contributie la un altfel de mers al lucrurilor in aceasta oranduire sociala si planetara. Doar astfel se pot naste alternativele veritabile si viabile la minciuna, monopol, sclavie, crima, segregare, marginalizare, diletantism, mercantilism. Iar pentru asta va trebui sa-ti concepi propriul tau plan de viata pe care sa-l urmezi din aproape in aproape in loc de a tot astepta sa te potrivesti intr-al altora. Daca nu decizi cu responsabilitate si asumare in privinta propriilor planuri si actiuni – nutrind speranta ca vei fi incadrat la un moment dat in planurile si actiunile unor terti – vei descoperi dezamagit, probabil atunci cand va fi prea tarziu, ce au planificat altii pentru tine: mai nimic, banalitate si uzura.

Liber de structuri nu inseamna insa doar in afara structurilor PUTERNIC OCULTATE controlate de Masonerie. Inseamna in afara oricaror institutii de forta ale actualului stat. Cine a lucrat sau lucreaza in banci, ministere, agentii de auditare, politie, jurnalism de investigatie, stie ca inainte de incadrare si inainte de prestarea oricarei activitati in cadrul structurii vizate, semnezi un contract de confidentialitate privind „pastrarea secretului profesional”. Asta inseamna ca, in calitate de inspectorauditorcontrolorinvestigator, te angajezi sa furnizezi rezultatele anchetelor, investigatiilor, controalelor si auditarilor doar superiorilor tai pe linie ierarhica din cadrul institutiilor respective si sa te supui deciziilor venite de la superiori in ceea ce priveste modul de folosire a informatiilor in cauza. Devine astfel evident faptul ca munca ta in cadrul acestor institutii este pusa in slujba unor grupuri de interese si nu expunerii adevarului in mod public, pedepsirii coruptiei sau initierii de reforme care sa combata infractiunile semnalate / documentate. Practic in aceste structuri rolul tau este acela de a oferi formatiunilor oculte, mafiote si criminale de la varful structurilor de stat (cu precadere celule armate, servicii secrete si francmasonerie) materia prima de care au nevoie in bataliile dintre ele si in exercitarea de presiuni asupra procesului de guvernare.

In mod asemanator se intampla si in lumea cercetariia inaltelor tehnologiia savantilor culesi de tineri de pe bancile facultatilor, adusi in institute prestigioase ca sa lucreze la maximul lor de potential, dar pusi inainte de toate sa se angajeze cu juramant si contract ca vor pastra „secretul profesional”, adica, pe scurt, ca isi dau acordul utilizarii muncii lor doar de catre cei care ii finanteaza si numai in modurile decise de acestia. Consecinta imediata si catastrofala a consfintirii unei astfel de ofertari sunt monopolurile tehnologice.

 

E necesara in paralel intelegerea urmatorului aspect ocult legat de posibilitatea implementarii unor inlesniri si a diseminarii lor la nivelul intregii societati: faptul ca omenirea se afla inca in bezna si ca multe inventii benefice unei imbunatatiri radicale a nivelului de trai au fost suprimate inca din fașă sau limitate drastic din a se raspandi pe scara larga are o stransa legatura cu aspectele karmice de generatie pe care liderii structurilor intunecate le speculeaza din plin. Aceste aspecte indica pana unde putem avea succes ca indivizi si cat de mult ne putem bucura de succes ca societate atunci cand dorim sa traim mai bine si facem oarece eforturi in acest sens. Simplul fapt de a dori ceva si de a munci strict pentru a dobandi acel lucru nu este suficient. Faptul ca un om e preponderent bun in timp ce 1000 sunt fundamental rai sau indiferenti, legitimeaza ca o buna parte din ceea ce intreprinde cel bun in folosul comunitatii sa fie deturnat sau suprimat din a se raspandi masiv.

Acumularea colectiva a unor teribile aspecte negative de predestinare datorita agresivitatii societatilor si nepasarii fata de agresivitate

 

Indiferenta si riscul de a nu intreprinde nimicLegile karmice care tin de implinirea scopurilor spirituale ale prezentei noastre in acest plan al existentei impun ATESTAREA in cel mai articulat mod posibil a trasaturilor de caracter si de personalitate specifice fie INTUNERICULUI, fie LUMINII din om, pentru a inclina balanta organizarii societatii fie preponderent inspre mecanismele guvernatoare ale raului, fie preponderent inspre cele ale binelui. Lipsa cumulata de merite in planul atestarii compasiunii – fata de sine, fata de altii, fata de viata si planeta – prin actiuni constiente, punctuale, concrete, care nu incep azi si se termina maine, legitimeaza structurile satanice sa ia cu asalt umanitatea si sa o abuzeze in moduri de neimaginat. Pe de alta parte, lipsa de rezultate in planul atestarii puterii de a manipula si de a subjuga liberul arbitru compasiv al majoritatii oamenilor, ii impiedica pe liderii acestor structuri sa declanseze actiuni devastatoare de sclavizare si decimare a societatilor, chiar daca vor si au si mijloacele sa o faca.

Sa nu uitam ca lucrurile mari sunt realizate prin punerea cap la cap a nenumarate lucruri mici. Aceste lucruri mici ne privesc si ne implica pe fiecare din noi. Cu toate acestea, datorita multelor diferentieri dintre oameni, contributiile nu pot fi niciodata la fel. Tocmai de aceea este important de stiut ca implicarea facuta fara a raporta propria contributie CANTITATIV si CALITATIV la nivelul de prosperitate, sansa, educatie si statut pe care fiecare l-a dobandit personal in aceasta viata, DESCALIFICA din punct de vedere al efectului fizic si karmic contributia si meritul. E un lucru cert ca un om care are doar 4 clase, un venit de azi pe maine si pe nimeni care sa-l asculte, nu va putea impacta semnificativ societatea si lumea, oricat de mult si-ar dori. Insa cel care care a terminat niste studii, care a calatorit, care dispune de resurse materiale sau detine o pozitie privilegiata in societate, are o responsabilitate infinit mai mare, atat fata de el cat si fata de semenii sai. Daca aceasta responsabilitate nu se transpune in actiuni proportionale statutului, de o amploare similara nivelului de dezvoltare atins, oportunitatea de care a beneficiat personal dar pe care o iroseste atunci cand vine vremea valorificarii ei in serviciu fata de altii se va constitui in DATORIE KARMICA DE GENERATIE, mai exact intr-un nod de cauzalitati fizice si subtile actionand asemenea unei plase de conditionari suprapuse peste viitorul individului si al celor interconectati cu el, impactand negativ (restrictiv si coercitiv) nu doar planul material al persoanelor, cat si pe cel emotional, mental, spiritual, in aceasta viata si dincolo de ea. Magicienii caii intunecate sunt intr-o cautare neobosita a unor astfel de noduri karmice, menite sa le faciliteze planurile de dominatie globala ca urmare a sansei si legitimitatii providential acordate abuzurilor savarsite contra unei societati insuficient afirmate pe o paradigma a binelui. Acesti indivizi lucreaza totodata la generarea permanenta de noduri noi, prin actiuni planuite special cu acest scop, tocmai pentru ca omul de rand, prins in paienjenisurile consecintelor karmice ale unor decizii neispirate si dezonorabile, golite de integritate si virtute, asadar fara forta spirituala si protectie providentiala, sa intre pe acea bucla a destinului pe care uneltirile mijlocitorilor caii intunecate vor fi fost mandatate si ajutate sa isi atinga scopul suprem.

Situatia este cu atat mai complicata cu cat suntem deja impanziti de conditionarile multora dintre cei de dinaintea noastra care, adesea fara sa se gandeasca prea mult si in ansamblu, au preferat sa-si limiteze preocuparile si proiectele strict la propria lor persoana si existenta, uitand sa priveasca in jur dincolo de propriul interes. Datoria noastra este de a ne desface din aceste conditionari si de a nu mai crea in continuare altele noi. Nu putem face acest lucru fara efort dar il putem face fara conflagratii mondiale sau drame sfasietoare, prin actiuni corect dozate si atent directionate inspre obiective purtatoare de compasiune sociala si planetara. Iar educatia facuta in spiritul acestei noi abordari a situatiei reprezinta unul dintre cele mai importante procese reformatoare pe termen scurt, mediu si lung.

Conditionarile karmice negative de generatii

Prin urmare iti propun sa nu astepti ziua de maine sau pe vecinul ori prietenul pentru a participa la schimbare. Fiecare zi conteaza, fiecare actiune pozitiv orientata intreprinsa in cunostinta de cauza are ca efect rescrierea regulilor jocului, in sensul restrangerii raului! Crezi ca iti va fi mai usor maine decat azi, atunci cand, nefacand nimic, te vei trezi ca ai la indemana jumatate din mijloacele pe care le ai acum? Crezi ca ai altceva mai important de facut in conditiile in care in fiecare zi ti se reduc drepturile si libertatile, ti se devalorizeaza munca, ti se taie padurile, ti se contamineaza aerul, ti se otraveste mancarea si apa, ti se concensioneaza propriul teritoriu de locuit si de trait, ti se desconsidera orice dorinta de normalitate? Cu siguranta, nu! Partea buna este ca nu esti singur in toata aceasta poveste SI ai sanse reale sa izbandesti. Insa nu inainte de a pune umarul la treaba – de a te instrui, de a-i capacita si pe altii sa se instruiasca si de a intreprinde lucruri in acord cu instruirea. Desi poate parea inevident, acesta este catalizatorul succesului in viata al fiintei umane constiente de sine!

Si pentru ca e mult mai usor sa te conectezi la ceea ce deja exista – alimentand bulgarele de zapada care se rostogoleste – iata cu ce poti incepe..

La nivel personal1. Poti sa donezi bani pentru promovarea continutului acestei lucrari. 20 de lei investiti in promovare pot face aceasta informatie accesibila catorva mii de oameni in plus.

2. Poti sa distribui acest articol in paginile si grupurile de facebook la care ai acces.

3. Poti sa te inscrii cu adresa de email in comunitatea Forta si Gratie pentru a fi contactat cu ocazia diferitelor noutati – initiative si evenimente de interes public ce reclama co-participarea ta.

4. Poti sa implementezi conceptele Forta si Gratie in activitatile tale de zi cu zi (cele in care esti deja implicat), transformand societatea si lumea prin propriul exemplu de gandire si comportament.

La nivel profesional1. Poti sa finantezi traducerea literara a continutului de pe Forta si Gratie in limbi de circulatie internationala. Depasirea granitelor statale este urmatorul pas.

2. Poti sa trimiti legaturi catre site-ul Forta si Gratie din paginile site-ului tau.

3. Poti sa promovezi in mod organizat si metodic acest articol sau oricare alt articol existent pe site. Orice metoda de promovare legitima, atat online cat si offline, este binevenita si necesara.

4. Poti lucra la implementarea unei platforme sociale Forta si Gratie sau la traducerea lucrarii de faţă pentru implicarea comunitatilor de pretutindeni in schimbarea de paradigma si de sistem.

Interconectarea constienta a oamenilor: adevarata putere.Este foarte important sa intelegi ca exista – in societatea din care si tu faci parte – centre de influenta pozitiva absolut remarcabile, avand posibilitatea sa schimbe in bine domenii profund cangrenate ale vietii de zi cu zi. Insa pentru a functiona macar si la un potential decent, ele au nevoie de o minima sustinere din partea publicului larg. Nu oricine poate sa faca munca de constientizare, de reinventare, de trezire la viata a unei lumi intregi din actuala ei stare de buimaceala si moarte clinica. Avand in vedere ca sistemul – in mare masura satanizat – nu concepe sa aloce resurse pentru ridicarea omului de rand dintr-o conditie precara a existentei sale catre una cu mult mai stralucitoare, este necesar sa o faci tu, cel care vrei sa traiesti altfel si intelegi aceste lucruri. Prin urmare, alege-ti cauzele in care crezi cu adevarat si purcede la sustinerea lor. BOGATIA – ca si CUNOASTEREA – poate inflori la nivel de societate doar atunci cand este impartasitapentru a produce si mai multa bogatie, si mai multa cunoastere. Este important sa fii generos cu acele cauze care tin de calitatea fizica si psihica a existentei fiintelor, pentru ca toata acea calitate sau lipsa ei se va rasfrange inevitabil si asupra ta. Foloseste-ti prin urmare atat veniturile cat si cunoasterea in mod intelept, investind cota parte din ce ai si ce stii in combaterea lipsurilor de orice fel aferente lumii in care te-ai nascut. Identifica pe acei semeni ai tai care lupta pentru drepturile omului, pentru educatie, pentru acces la resurse ori pentru scoaterea populatiilor din starea frica si neputinta si sutine-i atat cat poti. Fa-o fara sa astepti nimic in schimb, doar pentru ca munca lor te inspira. Daca nu o faci tu, cine crezi ca o va face? Presedintele tarii? Preafericitul? Vedetele care sparg 5000 de Euro pe noapte in cluburi la mare? Nu cred ca mai vrei sa crezi asta! Dar a crede ca nu se poate face nimic are sens doar atunci cand TU ai facut tot ce depinde de tine. Pentru majoritatea oamenilor se pune insa intrebarea: MACAR AI INCERCAT? Si daca da, te-ai straduit suficient? Care ti-au fost ratiunile in baza carora ti-ai permis sa pretinzi vreodata ca nu se poate? Te vei simti mandru cand va trebui sa le povestesti urmasilor tai ca nu ai fost in stare sa intreprinzi nimic? Ce vor fi mostenit ei de pe urma ta? Vor crede ca ai fost un stramos demn de toata admiratia si respectul lor? Vor vedea un exemplu in tine? Vor dori ca macar sa-si aduca aminte ca ai existat? Dar meritele tale vizavi de lumile spirituale catre care aspiri, care vor fi fost atunci cand vei fi parasit aceasta existenta, acest cadru de forte, acest context evolutiv doveditor?

Dupa o astfel de lectura nu mai esti cel de dinaintea ei. Ai devenit una dintre persoanele in masura sa contribuie la transformarea in bine a situatiei generale, acumuland, pe cale de consecinta, si o RESPONSABILITATE in acest sens. Ce inseamna aceasta responsabilitate? Inseamna ca daca o greseala e facuta in necunostinta de cauza, ea poate fi considerata un fapt scuzabil, in timp ce greseala facuta atunci cand deja cunosti dedesubturile unei probleme – dar alegi sa nu tii cont de ele – nu mai e o greseala, ci o alegere. In acest Univers esti LIBER SA ALEGI dar nu esti liber de CONSECINTELE ALEGERILOR tale. Prin urmare poti alege sa-ti continui viata ca si pana acum, pretinzand ca intalnirea ta cu aceasta informatie nu s-a intamplat niciodata si nu conteaza, sau poti alege sa depui eforturi conform noilor intelegeri dobandite, contribuind decisiv la o noua stare de fapt. Contributia ta este despre iesirea din intuneric la lumina a unei lumi intregi. Intr-un astfel de context, cel mai mic pas in directia corecta poate sa devina cel mai mare pas al existentei tale!

Elita intunecata a lumii stie ca timpul sau se va sfarsi curand. Atunci cand raul entitatii masonice internationale va fi ajuns in punctul critic admisibil, Francmasoneria va fi distrusa din interior. Aceasta este o lege a firii. Puterea secreta a Francmasoneriei poarta in ea germenii propriei sale distrugeri, iar germenii au incoltit deja. E momentul sa grabim acest proces, hranindu-l cu propria noastra participare la tot ce inseamna o noua viata, inca o data si de la inceput, purtatoare de merite si de armonie in gand-cuvant-fapta!

http://www.fortasigratie.ro/

Publicat în SIONISTI MASONI-NWO, VIATA LIBERA | Lasă un comentariu

Mihai Viteazul – biruitor, la Șelimbăr, în lupta cu armata cardinalului Andrei Bathory. O victorie ce a făcut posibilă unirea Ardealului cu Țara Românească!


mihai viteazul 0

La 28 octombrie 1599 a avut loc Bătălia de la Șelimbăr, care a făcut posibilă alipirea Ardealului la Țara Românească. Oastea munteană a fost condusă de către Mihai Viteazul și a avut de luptat cu o armată în fruntea căreia se afla cardinalul Andrei Bathory. Cu doi ani înaintea Bătăliei de la Șelimbăr, Sigismund Báthory oferise Transilvania împăratului Rudolf al II-lea, pentru a fi integrată între posesiunile Habsburgilor, primind în schimb două ducate – Opole și Ratibor.

În vara anului 1598, Mihai Viteazul era recunoscut de către Rudolf al II-lea ca domnitor pe viață în Țara Românească. La scurtă vreme, în anul 1598, Sigismund Báthory a realizat că Ardealul era cu mult mai bogat decât ducatele. A revenit în Transilvania în forță și, fulgerător, i-a pus pe fugă pe cei care exercitau puterea în numele lui Rudolf al II-lea. Ulterior, Andrei Bathory, vărul lui Sigismund, a fost desemnat și recunoscut de către Dietă ca principe al Transilvaniei. Bathory acționa, împreună cu domnitorul Moldovei, pentru înlăturarea lui Mihai de pe tronul Țării Românești.
z

În aceste condiții, armata Mihai Viteazul a intrat în Ardeal (un corp de oaste avansând pe Valea Oltului iar celălalt, principalul, pe Valea Buzăului), deplasându-se către Sibiu, acolo unde cardinalul Andrei Bathory își ridicase o tabără și aștepta trupele (poloneze) de sprijin, pentru a trece la atac, contra lui Mihai. Armata cardinalului nu era foarte mare, fiind estimată la 16-25.000 de ostași, însă dispunea de o artilerie puternică. Bătălia de la Șelimbăr a debutat cu focuri de artilerie de ambele părți, privilegiată fiind armata cardinalului, datorită puterii sale superioare de foc.

b

În timpul acestui schimb de focuri, în tabăra lui Mihai s-a prezentat un aristocrat transilvănean pe nume Zalanschi, care ar fi trebuit să lupte de partea lui Bathory. Acesta i-a făcut cunoscute lui Mihai planurile de luptă și modul în care erau dispuse oștirile vrăjmașe.

Mihai a dispus să fie atacată armata lui Bathory dinspre stânga. Când lupta era mai grea, marele domnitor și conducător de oști a ordonat să intre în luptă secuii, în sprijinul haiducilor lui Baba Novac. Ulterior, în luptă au fost trimiși moldovenii, cazacii și mercenarii sârbi. Când mercenarii aflați în centrul oștirii sale erau pe punctul de a fi zdrobiți de către luptătorii bine echipați ai aristrocrației maghiare, însuși Mihai Viteazul s-a aruncat în luptă, în fruntea gărzii domnești și a cetelor boierești. La orele trei ale după-amiezei, oastea lui Andrei Bathory a început să bată în retragere, să cedeze teren în fața armatei muntene. Peste o oră, armata lui Mihai era victorioasă!

a

Oastea lui Andrei Bathory a suferit grave pierderi. 3000 de luptători au căzut pe câmpul de bătălie, în vreme ce 1000 au fost răniți sau au fost capturați. Cei căzuți în luptă, atât din armata lui Mihai, cât și din oastea învinsă a lui Andrei Bathory, au fost înmormântați în același loc, care se numește în prezent „Movila lui Mihai”.

f

Andrei Bathory a dat bir cu fugiții imediat ce soldații săi au început să piardă teren. Atunci când oastea sa a cedat definitiv în fața armatei muntene, el era deja departe, pe drumul către țara Moldovei. Însă, mai înainte de a ajunge acolo, cardinalul Bathory a căzut în mâinile unei cete de țărani secui (ei luptaseră de partea lui Mihai, sătui fiind de nedreptățile nobilimii maghiare), care l-au ucis numaidecât, lucru care s-a petrecut la trei zile după glorioasa Bătălie de la Șelimbăr (la 31 octombrie).

Triumfător, Mihai Viteazul a pornit către Alba Iulia, fiind întâmpinat, pretutindeni, cu o imensă bucurie, de către români. În acest fel au fost create, pe calea armelor, condițiile pentru cea dintâi unire dintre Țara Românească și Ardeal.

x

y

Surse: wikipedia.org, crispedia.ro

Autor: Tomi Tohaneanu

http://adevaruldespredaci.ro

Publicat în ISTORIE ROMANEASCA | Lasă un comentariu

Antidiscordia ca proiect de țară


Dacă ne privim țara de la o altitudine de la care se mai văd doar marile proiecte și idealuri, nu mai observăm decît o agitație indefinită, un soi de mișcare browniană. Ființe și comunități se ciocnesc între ele, se anihilează și ricoșează într-o altă ciocnire de uzură. Așa a fost și a rămas România, un teritoriu în care cu greu poți strînge cîteva sute de oameni animaţi de aceleași idei, valori și proiecte.

După o adunare, inclusiv după un miting la care toți participanții urlă în cor, participanții se împrăștie ca mărgelele pe scări. Și nu se mai adună de nici un fel. Pînă acasă au altă părere, pînă la masă încep să se gîndească la ce nu-i adevărat și cu ce au fost înșelați. Cel mai adesea, susținătorii fanatici ai unui lider, ai unui plan sau ai unei idei devin dușmani de moarte. De ce? Așa suntem noi.

De la psihologia unei comunități legate de limbă și istorie, de legi și credință, trecem repede la judecățile individuale. Avem un talent nebun, o înclinație sadică de a demonstra că lucrul susținut pînă cu o oră în urmă este greșit și trebuie schimbat. Și că decizia luată trebuie neapărat anulată. Cum? Și de aici începe un răspuns bîlbîit. Tot românul este un mare artist în a explica de ce nu face exact ce trebuia făcut și își construiește o complicată teorie a ratării. Că nu este bine, dar nici nu poate face cum trebuie pentru că n-are aia și aia, pentru că nu este respectat și, mai ales, pentru că nu merită să o facă. Să-l plătească și pe el cu „salariu ca afară“ și o să demonstreze că poate. De bună seamă că nu știe că „salariul ca afară“ este rezultatul unei munci ca afară, adică de mare eficiență, iar nu un aiuritor dat cu părerea. Cel mai adesea, compatriotul nostru plin de idei se încurcă rău la proba contactului cu realitatea. Ne definește un lucru și mai ciudat. Acasă suntem doctori în a găsi cîte un cusur la orice. Nu se poate, nu merge, e greșit, trebuie făcut altfel! De îndată ce trecem granița, devenim cuminți, responsabili, harnici și plini de idei. Cu excepția celor care cerșesc sau fură, românii sunt o marcă bună, se bucură de renume. Își găsesc un loc de muncă și promovează mai repede decît alții. Lucrurile se strică abia cînd se întîlnesc cu alți români. Încep bîrfa și mîncătoria. Reapare specificul vieții de acasă.

Această psihologie de îndărătnici stă la baza tuturor neînțelegerilor și eșecurilor noastre. Nu ne putem uni pentru o zi sau pentru o săptămînă, necum pentru cîțiva ani sau pentru un proiect de țară. Incapacitatea noastră de a ne comporta ca o comunitate ne anulează calitățile și ne transformă într-o țară a disputelor mărunte. După 1990, am înțeles că democrația este dreptul de a nu fi de acord cu celălalt. Dar în stilul nostru românesc, l-am transformat în dreptul de a nu fi de acord cu nimic.

De ani de zile revin asupra unei întrebări simple. Ce ne desparte atît de cumplit, încît numai dezastrele ne mai pot uni? Să fie de vină politica? În toate țările lumii, politica ține pornit un motor al competiției și al progresului. În România, ea este motorul neînțelegerilor, al mizelor mici, al luptelor intestine. Să fie de vină și gîlceava politică amplificată de televiziuni? Hărțuielile, trădările și mîncătoriile dintre boieri sunt premergătoare partidelor și televiziunilor. Mulți domnitori și boieri români și-au pierdut capul pe mîna fraților lor, nu a dușmanilor. Cu alte cuvinte, acest specific național vine cel puțin dintr-un Ev Mediu românesc, dacă nu de mai înainte.

În ciuda acestei continue și vizibile dezbinări, nimeni nu se arată preocupat de vindecarea ei. N-am auzit nici un politician român vorbind despre un proiect de unitate națională, despre un ideal pentru toți românii, despre o concordie. Nu demult, redacția ziarului Cotidianul a inițiat un serial de dezbateri dedicate reconcilierii. În afara universitarilor și a oamenilor de știință, n-a stîrnit prea mare interes. Politicienii i-au întors spatele chiar de la enunțare. Ce-i aia concordie? La ce bun să ne reconciliem? Cum să mai luptăm cu adversarii noștri dacă ne înțelegem cu ei? Vă dați seama ce sens mic și mizerabil are disputa politică din România? Nu are la bază nici o confruntare de idei. Politicienii nu se ceartă pentru un proiect sau pentru altul. Pur și simplu, disputele lor se reduc la primitiva bătălie pentru ciolan.

Și totuși, de ce concordia românilor n-a fost proiect de mandat pentru nici un președinte? De ce nici un șef de partid nu vorbește despre neînțelegerile care ne macină? Toți bat cîmpii cu tot felul de promisiuni de care se alege praful. N-au bani să facă nici jumătate din cele cu care ne amăgesc. Nici finanțele Germaniei nu pot acoperi capacitatea lor de a fura și de a inventa megaproiecte utopice.

Autor: Cornel Nistorescu

http://www.cotidianul.ro

Publicat în ANALIZA | Lasă un comentariu

S-a pornit PROPAGANDA Rețelei Progresisto-Globaliste împotriva măririi salariilor românilor


Care este realitatea?

Potrivit datelor oficiale, în 2015, un român cu normă întreagă a lucrat în medie 2.080 de ore (cele mai multe ore lucrate în comparaţie cu cetăţenii celorlalte state din UE), relevă un studiu realizat de Eurostat la comanda Centrului de Analiză Econo­mică şi Cercetare a Expansiunii Economice şi Dezvoltării Întreprinderilor (Coe-Rexe­code) din Franţa – informează DCNews.

Spre comparaţie, un francez a muncit 1.648 de ore (cele mai puţine ore în medie pe lucrător), un italian 1.776 de ore, un german 1.845 de ore şi un britanic 1.874 de ore.

Studiul citat – care analizează cu precădere situaţia forţei de muncă din Franţa – arată însă date interesante: cu cât o ţară este mai săracă, cu atât cetăţenii ei lucrează mai mult.

Astfel, românii şi grecii sunt singurii cetăţeni ai UE care au lucrat în 2015 peste 2.000 de ore. Niciun cetăţean din „vechea Europă“, clubul bogat al UE, nu a lucrat peste 1.900 de ore anual, în medie.

Culmea este că deși românii muncesc cel mai mult și au aproape cele mai mici venituri din Europa, ultimul raport de convergență al Comisiei Europene privind aderarea României la zona euro relevă că majorarea salariilor afectează competitivitatea, păstrând țara în subdezvoltare.


Nota Redacției:  Ar fi bine să trăiți voi cu 10-15 milioane de lei vechi pe lună, înainte să deschideți gura, GUNOAIELOR GLOBALISTE. Asta ca să vedeți prima dată cum e, și cum e să rabde copii voștri de foame, mizeriilor umane. Nu se poate trăi din 1450 lei brut pe lună. Chiar nu vă e rușine să spuneți altceva?

C-un drum, cititorii noștri pot vedea încă o dată (dacă mai era nevoie) că din Rețeaua Progresisto-Globalistă fac parte la noi : BNR (acest Croitoru nu vobește de capul lui), Mediafax, Adevărul, HotNews etc…iar pe plan internațional îl reîntâlnim pe nelipsitul ziar și canal globalisto-progresist Bloomberg, condus de miliardarul Bloomberg.

După acești indivizi și după acest organe de propagandă din rețeaua progresisto-globalistă, românii trebuie să rămână veșnic cu salarii de mizerie și să rămână veșnic, SCLAVII străinilor în propria lor țară

Asta înseamnă pentru ei “ca România să-și păstreze competitivitatea”: profituri uriașe (sifonate bineînțeles, ca să nu plătească nimic la stat), făcute pe spinarea celor care abia pot trăi de pe o zi pe alta, deși muncesc zi de zi, lună de lună, an de an.

Mizerii umane e puțin spus. Acest Croitoru și cu cine l-a pus să vorbească din BNR, oameni plătiți REGEȘTE exact din munca celor pe care îi vrea veșnic sclavi cu salarii de mizerie, ar trebui să zboare în secunda doi din BNR și să-și caute servici la cei pe care-i slujește.


Aveți mai jos un exemplu școală despre cum se propagă mecanismul dezinformării comandat și pus în scenă de Rețeaua Globalisto-Progresistă


Știrile (de fapt nu sunt “Știri”, e o Propagandă Globalistă Drăcească):

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR: Creșterea salariilor din România afectează competitivitatea

“Este o iluzie să crezi că poți forța ieșirea din categoria țărilor cu o mână de lucru ieftină. Competitivitatea economică a țării este erodată”, a declarat Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului Mugur Isărescu.

Guvernul României a fost criticat pentru că are o abordare economică pe termen scurt. Deși creșterea economică a trecut de 5% datorită majorărilor salariale și a mai multor reduceri de taxe, Banca Națională și analiștii susțin că aceste măsuri vor avea un efect asupra cheltuielilor de investiții, ceea ce va limita creșterea viitoare. Salarii scăzute au atras, în trecut, companii precum Renault SA și Ford Motor Co, scrie Bloomberg.

Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii susține că aproape un sfert din firmele pe care le reprezintă și-au redus sau chiar încetat activitățile începând din luna octombrie 2015, la câteva luni după ce inițiativele de creștere salarială au fost puse în aplicare. Unul din principalele motive este creșterea costurilor forței de muncă, urmat de deficitul de forță de muncă, birocrație, taxe mai mari și corupție.

Un exemplu este producătorul britanic de textile Alison Hayes, care și-a închis fabrica din România în luna martie, unul dintre motive fiind creșterea costului cu mâna de lucru

(n.red. O Minciună penibilă a celor de la MEDIAFAX : Alison Hayes și-a mutat producția în altă locație TOT din România)

Potrivit clasamentului competitivității realizat de Forumul Mondial Economic, în 2016, România a pierdut nouă poziții în clasament, ajungând pe locul 62 din 138 de țări.

(n.red. O Nouă Minciună penibilă a celor de la MEDIAFAX : la cât de exploatată este, România este în topul productivității muncii – dacă o calculezi ca procent de profit scos pe unitatea de capitalul investit)

sursa dezinformării :Mediafax.ro


Bloomberg preluat de “Adevărul”: Creșterea rapidă a salariilor subminează competitivitatea României

Românii ar putea să nu se bucure prea mult timp de cea mai rapidă creștere a salariilor din Uniunea Europeană întrucât productivitatea nu ține pasul, iar consecința va fi scăderea competitivității, relatează Bloomberg.

Este o veste poastă pentru inflație și creșterea economică, consideră Lucian Croitoru, consilier pentru politică monetară a guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu.

“Este o iluzie să crezi că poți să îți forțezi ieșirea din categoria țărilor cu forță de muncă ieftină. Competitivitatea economică a țării este erodată”, a spus Croitoru.

Guvernul României a fost criticat pentru că s-a concentrat în mod exagerat pe măsuri economice pe termen scurt. În timp ce creșterea economică a depășit 5% datorită majorărilor de salarii și mai multor serii de reduceri fiscale, BNR și analiștii reclamă că aceste măsuri au fost luate în detrimentul cheltuielilor pentru investiții, afectând dezvoltarea viitoare.

Salariile mici au contribuit în trecut la atragerea unor companii precum Renault și Ford Motor.

Angajații din sectorul public formează o treime din forța de muncă a României, țară cu 19 milioane de locuitori, și formează baza alegătorilor social-democraților aflați la guvernare. Pentru a atrage muncitorii săraci, PSD a dublat salariul minim, notează Bloomberg.

Efectele negative devin evidente.

Consilul pentru IMM-uri susține că circa o treime dintre firmele pe care le reprezintă și-au redus sau și-au încetat activitatea din octombrie 2015, după ce noile măsuri salariale și-au produs efectele. Consiliul s-a referit la creșterea costurilor cu forța de muncă, între cele mai mari probleme, alături de deficitul de forță de muncă, birocrație, nivelul ridicat al taxelor și corupție.

Un exemplu este producătorul britanic de îmbrăcăminte Alison Hayes, care a închis o fabrică din România în luna martie motivând, printre altele, cu costul ridicat al forței de muncă.

România a încheiat în 2016 patru ani de creștere a competitivității, coborând 9 poziții, pe locul 62, într-un top mondial de 138 de țări realizat de World Economic Forum.

sursa dezinformăriiAdevărul.ro

HotNews – Bloomberg: Cresterea rapida a salariilor submineaza competitivitatea Romaniei

Romanii ar putea sa nu se bucure prea mult timp de cea mai rapida crestere a salariilor din Uniunea Europeana intrucat productivitatea nu tine pasul, iar consecinta va fi scaderea competitivitatii, relateaza Bloomberg, potrivit News.ro.

Este o veste poasta pentru inflatie si cresterea economica, considera Lucian Croitoru, consilier pentru politica monetara a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Mugur Isarescu.

“Este o iluzie sa crezi ca poti sa iti fortezi iesirea din categoria tarilor cu forta de munca ieftina. Competitivitatea economica a tarii este erodata”, a spus Croitoru.

Guvernul Romaniei a fost criticat pentru ca s-a concentrat in mod exagerat pe masuri economice pe termen scurt. In timp ce cresterea economica a depasit 5% datorita majorarilor de salarii si mai multor serii de reduceri fiscale, BNR si analistii reclama ca aceste masuri au fost luate in detrimentul cheltuielilor pentru investitii, afectand dezvoltarea viitoare.

Salariile mici au contribuit in trecut la atragerea unor companii precum Renault si Ford Motor.

Angajatii din sectorul public formeaza o treime din forta de munca a Romaniei, tara cu 19 milioane de locuitori, si formeaza baza alegatorilor social-democratilor aflati la guvernare. Pentru a atrage muncitorii saraci, PSD a dublat salariul minim, noteaza Bloomberg.

Efectele negative devin evidente.

Consilul pentru IMM-uri sustine ca circa o treime dintre firmele pe care le reprezinta si-au redus sau si-au incetat activitatea din octombrie 2015, dupa ce noile masuri salariale si-au produs efectele. Consiliul s-a referit la cresterea costurilor cu forta de munca, intre cele mai mari probleme, alaturi de deficitul de forta de munca, birocratie, nivelul ridicat al taxelor si coruptie.

Un exemplu este producatorul britanic de imbracaminte Alison Hayes, care a inchis o fabrica din Romania in luna martie motivand, printre altele, cu costul ridicat al fortei de munca.

Romania a incheiat in 2016 patru ani de crestere a competitivitatii, coborand 9 pozitii, pe locul 62, intr-un top mondial de 138 de tari realizat de World Economic Forum.

sursa dezinformării: HotNews.ro

sursa articol:  (Fluierul)

https://gandeste.org

Publicat în LOCURI DE MUNCA | Lasă un comentariu

Cum zboară banii din România.


Caz școală: O multinaționala care a pus mâna pe resursele României a încheiat contracte de consultanță de milioane de euro cu compania-mamă

Fondul Proprietatea suspectează Engie România (fostă Distrigaz Sud) că și-a externalizat profitul prin încheierea unor contracte de consultanță cu firma mamă (Gaz de France). A dat societatea în judecată, solicitând anularea unor contracte de 2,9 milioane de euro.

Fondul Proprietatea, acționar minoritar la ENGIE Romania SA, a depus o cerere de chemare în judecată în fața Tribunalului București împotriva membrilor Consiliului de Administrație și a directorilor ENGIE România SA pentru recuperarea daunelor cauzate Companiei prin aprobarea, încheierea și executarea contractelor de servicii de management și consultanță cu acționarul majoritar, ENGIE SA, în perioada 2011-2015.

Potrivit datelor aflate la dispoziția Fondului, în 2015, valoarea totală a acestor contracte de servicii de consultanță strategică și management s-a ridicat la o sumă estimată de 12,9 milioane RON (echivalentul a 2,9 milioane de euro.

Membrii consiliului de administrație și directorii împotriva cărora au fost inițiate acțiuni în justiție de către Fondul Proprietatea sunt Eric Joseph Stab, Grzegorz Gorski, Alain Marie Louise Janssens, Olivier Bloeyaert, Mihai Adrian Albulescu, Gelu Ștefan Diaconu, Maria Gabriela Horga, Pierre Marie Paul Chatain, Bart Josef Irma Boesmans, Valerie Marie Laure Limpens și Simona Claudia Dobre.

Aceste contracte au reprezentat, în opinia Fondului, un conflict de interese și o încălcare gravă a principiilor guvernanței corporative.
Publicat în ECONOMIE-FIRME-BANI | Lasă un comentariu

Profesorul Avram Fițiu: Suntem un popor de oieri, dar multor români le este rușine de această realitate istorică!


 Când ți-e rușine de istoria propriului tău popor, atunci ești un individ suferind grav, bolnav sufletește și mental!

Într-un articol din romanianoastră.info, profesorul  Avram Fițiu,  fostul șef de cabinet al lui Dacian Cioloș pe vremea cand era ministrul Agriculturii, vorbește despre importanța transhumanței oierilor pentru poporul român, dorind să ofere, așa după cum explică în final, o lecție de istorie adevărată.
Într-o epocă în care istoria este fie ignorată, fie călcată în picioare, iar conducătorii vremelnici încearcă să o falsifice, istoria se poate răzbuna, crede profesorul Fițiu. Pentru că, explică el, în timp ce țări ca Polonia, Anglia sau Noua Zeelandă se mândresc cu istoria de oieri, românii consideră o rușine apartenența lor păstorească.
„Sunt țări sau regiuni care își asumă cu măndrie istoria păstorească precum Noua Zeelendă, Anglia, Polonia mică (Malopolska) iar PIB-ul acestor țări sau regiuni derivat și din acest sector, este mult mai mare decât al României. Ei bine la noi această apartenență păstorească este mare rușine pentru mulți români.
După cum spunea Alexandru Macedon  „Nu mi-e frica de un popor de lei conduși de o oaie, ci mi-e frica de un popor de oi, condus de un leu„.
Ce a însemnat transhumanța oierilor pentru poporul român?
a însemnat tehnica de oierit prin care s-a uniformizat graiul românesc în toate regiunile locuite de români sau strămoșii lor în istorie numite Țările Române (Țara Banatului (România și Serbia), Țara Silvaniei, Țara oașului, Țara Maramureșului (România și Ucraina), Țara Năsăudului, Țara Moldovei, Bucovina (România, Polonia mică și Ucraina), Țara Făgărașului, Țara Zarandului, Țara Secașelor ,  Țara Moților, Țara Mocanilor, Țara Lovistei , Țara Lăpușului ,  Țara Hălmagiului, Țara Hategului ; Țara Dornelor , Țara Chioarului, Țara Călatei  , Țara Buzaielor , Țara Barsei, Țara Almajului, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Țara morlacilor- Istria (Croația) Țara Pindului (Grecia), Țara Moraviei (Slovacia), Țara Moraviei (Cehia);
a fost tehnica de oierit prin care s-a menținut unitatea politică și economică a țărilor române (transferul de informații, aur și bani dintr-o țară românească în alta, aflate vremelnic sub diferite ocupații, s-a făcut pe burta oilor unde erau legate pachete învelite în piele de către oierii aromâni bancheri moscopoleni–Dumba, Sina, Nacu, Mocioni, Gojdu, Tușița, Averof;
a fost tehnica de colonizare și de stăpânire a munților sacri în istorie (noi fiind singurul popor din Europa care am crescut oi în munți până prin secolul XVII – Munții Carpați  din România, Ucraina, Polonia (Carpații păduroși), Slovacia, Ungaria, Serbia; Munții Dormitor; Munții Velebit (Munții Velebit din Croația –http://www.formula-as.ro/2014/1138/societate-37/vlahii-de-pe-malul-adriaticii-sange-de-morlac-18369 );  Munți Pindului din Grecia– ); Munții Durmitor din Muntenegru (http://travel.descopera.ro/8777807-Durmitor-o-gura-de-rai-muntenegrean); Munții Gradinei din Bosnia Herțegovina–http://www.formula-as.ro/2009/888/societate-37/urme-romanesti-in-bosnia-11671, Munții Rodopi din Bulgaria–http://www.formula-as.ro/2009/881/societate-37/valea-regilor-traci-11467, Prin munții Europei–http://www.formula-as.ro/2012/1003/societate-37/cand-urmele-duc-unde-trebuie-la-romani-14659-print, și prin Munții din Balcani – http://www.unitischimbam.ro/maurovlahica/
a fost tehnica prin care poporul s-a retras vremelnic în munți în fața valurilor migratoare din stepa asiatică;
a fost tehnica prin care s-a aigurat intendența tututor războaielor duse de strămoșii noștri (haine din lână, carne, lanolină, lapte, brânză, harnașamente pentru cai; măgari pentru transport, câini de pază),
a fost tehnica prin care oierii aromâni din Balcani au asigurat comerțul pe Drumul European al Mătăsii (Istanbul-Veneția) prin orașele aromânești sau vlahe (Veria, Bitolia, Ohrid și Dubrovnic) fiind denumiți secole de-a rândul Evreii Europei- oierii cărăvănari;
a fost tehnica prin care oierii aromâni din balcani au asigurat comerțul pe Drumul oriental al mătăsii asigurând și caravanele și intendența războaielor lui Alexandru Macedon până în India (vezi populațiille urmașe ale macedonenilor lui Alexandru: Hunza din Pakistan, Sikh din India , etc..)
a fost tehnica prin care s-a realizat  cel mai mare proiect al transhumanței din Europa(ROUTO-în traducere DRUMUL-480 km-http://www.larouto.eu/ ) între coasta de azur (Delta Camarque) și Elveția (Val de Aosta) respectiv Piemontul italian, în care la început de secol XX cel mai cunoscut oier al DRUMULUI era oierul francez cu nume tare de-al nostru MARIUS BRUNĂ (un urmaș al acestuia actorul francez Marius Brună poate fi vizualizat pe site-ul acestuia-http://marius-bruna.skyrock.com/,; numele Brună este destul de răspândit în Provence;
Atunci când dragă cititorule, îți este rușine de istoria propriului tău popor, atunci ești un individ suferind grav bolnav sufletește și mental, motiv pentru care articolul de astăzi poate constitui prima ta lecție de istorie adevărată.
Probabil că aflându-te în această situație ai multe boli moderniste (sindromul Stokholm, Bruxelles, Amsterdam, Vichy și evident sindromul Istanbul, pe care le-am descris în alte articole pe site) și trebuie să te tratezi de aceste suferințe”, scrie profesorul Avram Fițiu.
Profesorul Avram Fițiu: Suntem un popor de oieri, dar multor români le este rușine de această realitate istorică! Când ți-e rușine de istoria propriului tău popor, atunci ești un individ suferind grav, bolnav sufletește și mental!
Publicat în ROMANIA | Lasă un comentariu

Budapesta, mulțumită după vizita lui Iohannis în secuime:


Faptul că a ascultat „stând drepți’” și cu „multă stimă” imnul secuiesc și faptul că a primit un steag secuiesc reprezintă „pași importanți înainte”

Budapesta, mulțumită după vizita lui Iohannis în secuime: Faptul că a ascultat „stând drepți'” și cu „multă stimă” imnul secuiesc și faptul că a primit un steag secuiesc reprezintă „pași importanți înainte”

Steagul secuiesc primit și poziția de „drepți” luată de președintele Iohannis în timpul vizitei în secuime au fost pe placul Budapestei. Mai mult, termenul de „autonomie locală și regională” folosit de șeful statului a gâdilat plăcut urechile oficialilor de la  Budapesta.
Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat miercuri, la Universitatea de Vară „Tusvanyos” de la Băile Tușnad, că vizita în „Secuime” a președintelui Klaus Iohannis, poate fi numită o inițiativă „corectă și pozitivă”.
Faptul că președintele României a făcut o vizită oficială în județele Covasna și Harghita, faptul că a ascultat ”stând drepți” și cu ”multă stimă” imnul secuiesc, precum și faptul că a primit un steag secuiesc, în schimbul căruia a dat un tricolor românesc, reprezintă ”pași importanți înainte”, a spus vicepremierul ungar.
El a subliniat un lucru pozitiv faptul că, deși președintele României a respins ideea autonomiei pe criterii etnice, a vorbit, totuși, despre autonomie locală și regională, ceea ce, în opinia oficialului maghiar, reprezintă „începutul unui dialog” pe această temă și „acceptarea parțială a ideii de autonomie”.
Referindu-se la autonomia teritorială, Semjen Zsolt a ținut să sublinieze că maghiarii din Transilvania nu au cerut „ceva pentru care nu există precedent” în Uniunea Europeană.
„Nu suntem cetățeni de rangul doi (…), ce se cuvine altora ni se cuvine și nouă (…) Noi, maghiarii, nu am cerut ceva care nu are precedent”, a declarat Semjen Zsolt, potrivit traducerii oficiale, asigurată de organizatori.
Reamintim că în timpul vizitei,  Klaus Iohannis a trecut cu diplomație peste un moment delicat, prvocat de orgabnizatrori. Primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, i-a oferit președintelui steagul secuilor. „Vă dăruiesc un steag în culoarea cravatei dumneavoastră”, i-a spus președintelui, primarul din Miercurea Ciuc, perceput ca făcând parte din din latura radicală a UDMR. Iohannis a  avut o reacție rapidă, pregătit probabil dinainte pentru un astfel de moment, scoțând steagul românesc, pe care l-a oferit, la schimb.
Momentul s-a petrecut la o dezbatere organizată la sediul Consiliului Județean Harghita, unde Klaus Iohannis a atins cele trei subiecte sensibile în zonă: descentralizarea, regionalizarea și autonomia pe criterii etnice.
Publicat în UNGURI | Lasă un comentariu

Slovacia, ULTIMATUM pentru Bruxelles: Dacă nu se iau măsuri împotriva multinaționalelor care vând în Europa de Est


produse de o calitate inferioară celor din Vest, trecem la BOICOTAREA lor

Robert Fico, premierul Slovaciei, a dat un ultimatum Comisiei Europene în   scandalul standardelor duble privind calitatea alimentelor. Șeful guvernului de la Bratislava amenință Bruxelles-ul că, dacă nu ia măsuri împotriva multinaționalelor care vând în Europa de Est produse de o calitate inferioară celor din Vest, va impune restricții  pentru importurile din alte țări ale Uniunii Europene, scrie EurActiv.com.
„De ce aceeași marcă de fish fingers conține mai mult pește la vecinii din Austria”, s-a întrebat premierul Fico, decis să discute această chestiune cu liderii din Cehia, Polonia și Ungaria, care, la rândul lor, s-au plâns de standardele duble aplicate de multinaționale.
”Trebuie să ne apărăm, nu putem să acceptăm așa ceva”, a spus Fico, avertizând și asupra calității inferioare a balsamului de rufe și a cafelei din Slovacia. Premierul slovac a atras atenția că va fi forțat să acționeze, dacă problema este ignorată în continuare de către reprezentanții Comisiei Europene.
Ca ultimă măsură, acesta ia în considerare o inițiativă cetățenească, care a strâns deja un milion de semnături în Slovacia.
Un oficial european a precizat că va face tot ce îi stă în putere pentru a lupta împotriva alimentelor cu dublu standard din Europa.
De asemenea, autoritatea maghiară pentru siguranța alimentelor a descoperit că o pastă tartinabilă de ciocolată are o calitate superioară în Austria.
Guvernul de la Budapesta anunța în luna mai că pregătește un proiect de lege prin care vrea să forțeze companiile multinaționale să precizeze pe etichetele produselor vândute în Ungaria dacă există diferențe de calitate sau în privința ingredientelor.
De asemenea,  în scrisori adresate comisarului european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, și Ombudsmanului European, Emily O’Reilly,  autoritățile bușgare au făcut apel la încetarea discriminării și a folosirii de standarde duble împotriva consumatorilor bulgari.
Publicat în EUROPA | Lasă un comentariu

Dan Tanasă după vizita lui Iohannis în „secuime„: Românii din zonă sunt obișnuiți să fie ignorați de București.


A pierdut UDMR pentru că nu a găsit în minoritarul sas Iohannis un interlocutor în chestiunea autonomiei sau măcar o poză cu steagul secuiesc

Jurnalistul Dan Tanasă analizează pe blogg-ul său vizita președintelui Iohhanis în Covasna și Harghita, afirmând, că, dincolo de plusurile și minusurile ei, organizarea evenimentului putea fi îmbunătățită.  Comunitatea de români din zonă este obișnuită să fie ignorată de către autoritățile de la București. Cei care au pierdut însă sunt liderii UDMR pentru că nu au găsit în minoritarul sas Iohannis un interlocutor în chestiunea autonomiei sau măcar o poză cu steagul secuiesc, consideră Dan Tanasă.
La capitolul „Așa Da”,  jurnalistul spune că președintele Iohannis a procedat corect și elegant în cazul episodului steagul secuiesc, iar mesajele transmise de șeful statului au fost echilibrate. Notă bună ar putea primi Iohannis și pentru faptul că a tranșat subiectul autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Unde a greșit Iohannis? Dan Tanasă consideră că președintele României a subminat autoritatea prefecților în cele două județe și a transmis un mesaj eronat, acela că în acea zonă partenerii lui de discuție nu sunt reprezentanții guvernului ci grofii locali ai UDMR. Și, cel mai grav, consideră jurnlalistul, este că românii din Covasna și Harghita au fost discriminați pe criterii etnice chiar sub ochii lui Iohhanis organizatorii „dezbaterii” permițând doar unor etnici maghiari să se adreseze Președintelui, în vreme ce românilor prezenți în sală li s-a refuzat pur și simplu oportunitatea de a se adresa Președintelui.
„Vizita Președintelui Klaus Iohannis în județele Covasna și Harghita de ieri a marcat un moment important pentru comunitățile locale din cele două județe. Din păcate, din anumite puncte de vedere, modul în care a fost pregătită această vizită lasă loc unor speculații.
Unde a greșit Președintele Iohannis
În primul rând, organizarea vizitei a fost lăsată în mâna autorităților publice locale, controlate de UDMR, în timp ce prefecții celor două județe, reprezentanții statului în teritoriu, au fost complet ignorați. O astfel de vizită, de protocol zero, în care se pun la punct absolut toate detaliile, ar fi trebuit organizată de prefecți, iar cei doi prefecți ar fi trebuit să-l însoțească pe Președintele Iohannis peste tot.
Fără să-și propună acest lucru, Iohannis a subminat autoritatea prefecților în cele două județe și a transmis un mesaj eronat, acela că în acea zonă partenerii lui de discuție nu sunt reprezentanții guvernului ci grofii locali ai UDMR. Evident, este necesară cunoașterea opiniilor autoritățile publice locale din zonă, însă în această zonă există o particularitate, aceea că toată administrația publică locală este controlată de UDMR. De altfel, Iohannis s-a întâlnit cu liderii UDMR într-o instituție publică a statului, Consiliul Județean Harghita, în timp ce întâlnirea cu prefecții celor două județe a avut loc în Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.
Apoi, Președintele Iohannis a stat la aceeași masă cu un lider UDMR trimis în judecată pentru fapte de corupție, un „penal”. Este vorba despre liderul UDMR Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita (detalii aici).
Dezbaterea „Coerență și transparență, exemple de bune practici la nivelul județelor Harghita și Covasna”, care a avut loc în incinta Consiliului Județean Harghita în prezența Președintelui Klaus Iohannis, a fost o mascaradă ieftină pusă la punct de UDMR cu acordul stafului prezidențial. Cu excepția primarului UDMR din orașul Covasna, toți ceilalți vorbitori (exclusiv maghiari) s-au plâns Președintelui Iohannis despre chestiuni identitare închipuite. De altfel, UDMR a dovedit o dată în plus că nu este o formațiune de oameni politice serioși ci una de circari. În primul rând pentru că, contrar protocolului stabilit, l-au forțat pe Președintel Iohannis să asculte drepți „imnul secuiesc” (imn despre care Marko Bela sau Kelemen Hunor nu știau nimic în 1990 sau 2000) iar în al doilea rând pentru că, din nou contrar protocolului stabilit, „dezbaterea” nu a fost o dezbaterea ci un prilej de campanie electorală pentru liderii ultra-naționaliști ai UDMR din zonă.
Românii din Covasna și Harghita au fost discriminați pe criterii etnice chiar sub ochii Președintelui Klaus Iohannis, organizatorii „dezbaterii” permițând doar unor etnici maghiari să se adreseze Președintelui, în vreme ce românilor prezenți în sală li s-a refuzat pur și simplu oportunitatea de a se adresa Președintelui. Liberalii covăsneni au reacționat public și au tansmis că sunt nemulțumiți de faptul că niciun reprezentant al comunității românești „nu a fost lăsat să vorbească” la întâlnirea pe care președintele Klaus Iohannis a avut-o marți, la sediul Consiliului Județean, din Miercurea Ciuc, cu reprezentanții administrației publice locale din Covasna și Harghita, transmite Agerpres preluat de Mesagerul de Covasna.
Liderul PNL Covasna, Olimpiu Floroian, care este și consilier județean, a declarat pentru AGERPRES că termenul „dezbatere” menționat în program de către organizatori a fost impropriu, întâlnirea, la care au participat circa 300 de primari și consilieri locali și județeni din cele două județe, printre care și el, fiind, în fapt, o „informare” privind aspecte ce vizează comunitatea maghiară.
„Nu a fost, practic, o dezbatere, ci o informare a comunității maghiare despre cum trăiesc și ce s-a întâmplat de o sută de ani încoace, de când românii îi ‘domină’. Despre asta s-a discutat. Niciun reprezentant al comunității românești nu a fost lăsat să vorbească, nu s-a putut discuta pe temele stabilite, pentru că nu s-au respectat. (…) Suntem revoltați de faptul că am fost martorii unui scenariu, prin faptul că atunci când a dorit să ia cuvântul un reprezentant al comunității românești, nu a fost lăsat. Și, mai mult decât atât, cei care au luat cuvântul au fost numiți de moderatorul dezbaterii, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că a fost un scenariu bine gândit și stabilit dinainte. (…) Ar fost bine ca șeful statului să ne asculte și pe noi și să acceptat o întâlnire cu reprezentanții comunității românești, așa cum i s-a cerut de fapt”, a armat Olimpiu Floroian.
Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, a negat aceste acuzații, susținând că nu a fost un gest intenționat. „Moderatorul nu știa etnia celor care au ridicat mâna și care nu au putut să ia cuvântul. (…) Nu a fost nominal pe bază de listă”, a declarat, pentru AGERPRES, Tamas Sandor. În mod evident, afirmația grofului UDMR este o minciună.
În cursul zilei de luni, conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, ce reunește aproape 40 de organizații nonguvernamentale din cele trei județe, i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să includă în programul vizitei sale în județele Covasna și Harghita și o întrevedere cu reprezentanții comunității românești, pentru a informat cu privire la „aspectele particulare” cu care se confruntă populația românească din această zonă, minoritară din punctul de vedere numeric, care este supusă unui „proces de erodare și pierdere a identității naționale”. Din păcate, Președintele Klaus Iohannis a refuzat să dea curs cererii legitime a Forumului Civic.
După dezbaterea de marți cu autoritățile locale, la care s-a referit liderul PNL Covasna, șeful statului s-a întâlnit, tot la Miercurea Ciuc, cu episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, care i-a înmânat o scrisoare prin care românii din cele două județe îi solicită sprijinul pentru păstrarea identității naționale și culturale. Președintele Iohannis s-a întâlnit cu liderii comunității maghiare într-o instituție publică a statului român în timp întâlnirea cu prefecții și comunitatea românească din cele două județe s-a întâlnit într-o catedrală. Mesajul transmis astfel de Președintele Iohannis este unul tot de desconsiderare a comunităților de români din zonă.
Unde a procedat corect Președintele Iohannis
Unele detalii ale vizitei Președintelui Iohannis au fost bine pregătite de către staful prezidențial. În sală nu au fost arborate nici steagul secuiesc și nici steagurile județelor Covasna și Harghita, toate trei simboluri separatiste maghiare. Panoul din spatele Președintelui Iohannis a fost inscripționat corect, mai întâi în limba oficială de stat.
Președintele Iohannis a procedat corect și elegant în cazul episodului cu steagul secuiesc. În mod evident, staful prezidențial a fost pregătit pentru un astfel de episod de circ, pus la punct de UDMR. Grofii UDMR nu puteau rata o nouă poză cu steagul secuiesc și un important lider, mai ales că de această dată sperau la o poză cu Președintele Iohannis și steagul secuiesc. Iohannis a procedat elegant și i-a arătat grofului UDMR că nu coboară la nivelul lui. De altfel, Iohannis nici măcar nu a pus mâna pe steagul secuiesc.
Mesajele transmise de Președintele Iohannis au fost echilibrate și au dovedit că, deși a susținut că a venit să se informeze, domnia sa cunoaște foarte bine realitățile zonei. „Este o problemă care trebuie depășită, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor. Maghiarii bine educați au dreptul la șansa de a-și construi o carieră, fiind capabili să lucreze și aici, dar și la București sau în orice altă parte a țării. De aceea, reprezentanții comunității maghiare și ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune. Să nu îi privăm pe copiii și pe tinerii maghiari de aceste oportunități, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepții care țin uneori prea mult de politicianism și prea puțin de oameni”, a afirmat șeful statului citat de Agerpres.
De asemenea, Președintele Iohannis a tranșat și subiectul autonomiei teritoriale pe criterii etnice, subiect pe care liderii UDMR sperau să primească un semnal pozitiv de la sasul Iohannis. „Descentralizarea este obligatorie, regionalizarea este de dorit, dar numai dacă duce la modernizarea administrației, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”, a declarat marți președintele Klaus Iohannis citat de Agerpres.
Per ansamblu, organizarea vizitei Președintelui Klaus Iohannis, foarte binevenită în zonă, putea fi îmbunătățită. Comunitatea de români din zonă este obișnuită să fie ignorată de către autoritățile de la București. Cei care au pierdut însă sunt liderii UDMR pentru că nu au găsit în minoritarul sas Iohannis un interlocutor în chestiunea autonomiei sau măcar o poză cu steagul secuiesc”, scrie jurnalistul.
Publicat în UNGURI | Lasă un comentariu

Capitalismul îngenunchează economia Canadei, fără să îi mai ofere vreo şansă de a se reface.


De această dată, lucrurile stau cu adevărat devastator pentru Canada… Asemănări ale economiei canadiene cu cea românească…

Economistul Torsten Slok, de la Deutsche Bank, a prezentat o analiză, destul de succintă, prin care arată probemele majore care confruntă economia Canadei şi evoluţia factorilor economici care au dus la această situatie dezastruoasă şi fără ieşire, pentru una dintre “primele” şapte ţări industrializate ale globului, ceea ce toată lumea ştie că a devenit o glumă, pe care nici Trudeau nu o mai crede. 
http://globalnews.că/news/1762519/4-charts-that-show-canada-is-în-serious-trouble-deutsche-bank/
 
În primul rînd, să nu uităm că la începutul acestui an, 2017, Canada înregistra o datorie pe gospodărie, de aprox. 1,7$ la fiecare dolar cîştigat de toate personele din cadrul acestei gospodării canadiene… Un dezastru de proporţii… 
Realitatea este că nu doar datoriile contractate de canadieni pentru cumpărarea caselor, sînt o problema reală, dar ei au datorii agregate foarte mari, au linii de credit garantate cu casa, care acum devin un coşmar, datorită faptului că începînd de astăzi, după anunţarea creşterii dobînzilor, de către Banca Centrală a Canadei, aceste bănci comerciale au anunţat o creştere a dobînzilor, generate de creşterea în tranzacţiile “overnight”. 
Pe de altă parte, canadienii au datorii enorme pe familie la cardurile de credit, la bănci pentru împrumuturile contractate în vederea efectuării studiilor universitare, la bănci care i-au împrumutat pentru cumpărarea de automobile, la mobilă din casă, la sistemul de sigurări şi multe altele. Nu vi se pare că este un scenariu întîlnit şi în România, unde mall-urile sînt pline şi se cheluie cu frenezia timpurilor bune, se cheltuie ca şi cum mine va fid oar o altă zi, se construiesc mall-uri cu mult mai mult decît şcoli, cu toate că cei ce învaţă in scoli ştiu că viitorul comerţului cu amănuntul nu stă în mall-uri ci în comerţul online, dar aceste mall-uri se construiesc în România şi vor deveni locuri de întîlnire ale puştilor de liceu pentru a se plimbă cu prietenele… 
În toate oraşele canadiene, a început un proces de construcţie a blocurile de locuinţe care au cît mai multe apartamente şi toate sînt la nivel de coteţ al cîinelui, extrem de mici, ceea ce înseamnă că aceşti investitori din construcţii simt pulsul şi sărăcia care va veni şi mai ales cît îşi pot permite viitorii potenţiali cumpărători. Numărul caselor sociale, pentru cei ce vor rămîne în stradă, au crescut şi ele exponenţial, numărul adăposturilor pentru amărîţi şi oameni ai străzii au crescut într-un ritm care ne face să înţelegem cît de “bine” merge economia canadiană. Numărul tinerilor care nu se mai “despart” de casă părintească creşte şi el exponenţial, ca şi în România, iar numărul tinerilor care doresc să fie independenţi şi trăiesc cite 5-6 într-un apartament, împărţind chiria, pentru că nu pot face faţă cheltuielilor singuri, este din ce în ce mai mare şi a devenit un nou mod de viaţă să se stea dimineaţă la coadă la toaletă, dar fericiţi pentru că sînt independenţi… 
Pe de altă parte, speculanţii de case şi cei de la stoc, au început să aibă frisoane. Piaţă muncii, care se bazează pe cîteva sectoare industriale importante, în Canada, a început să colapseze în toate provinciile, mai ales datorită fobiei tinerilor de a muncii în domeniul construcţiilor (datorită lipsei studiilor şi dezinteresul faţă de studiu în şcoli), unde datorită preţurilor artificial umflate de bănci, aceşti angajaţi erau plătiţi boiereşte, DAR…cea mai mare problema a Canadei vine tot de la piaţă muncii. Toate industriile care au avut o creştere incredibilă şi au creat această fobie în rîndul tinerilor, atrăgîndu-i şi cei mai mulţi dintre ei renunţînd la şcoală, aceaste industrii au fost şi sînt bazate pe mînă de lucru necalificată, dar foarte bine plătită, pînă acum. Zona construcţiilor plăteşte muncitorii de la 30$ pe ora pînă la 60-65$ pe ora, asta în timp ce inginerii cu pregătire şi în domeniu în care au studiat, primesc între 20-25 şi 30 de dolari pe ora, după mai mulţi ani de activitate. Zona mineritului la fel, salarii enorme pentru o armata de muncitori necalificaţi. În zona petrolieră la fel, în zona forestieră la fel, în zona pescuitului oceanic şi aşa mai departe, la fel, armate de oameni care nu ştiu să scrie şi să citească şi au fost plătiţi regeşte, pînă acum. 
Problema lipsei studiilor şi a cîştigurilor facile, este o boală în economia capitalistă, foarte mulţi tineri, în special în ţările că România care au importat şi adaptat un tip de capitalism pe care nici oamenii din aceste ţări nu îl înţeleg şi unde tineri au o activitate astăzi şi vor să cîştige ieri… Ideea de studiu a fost înăbuşită tot de băncile centrale şi politica lor monetară falimentară, obligînd mase enorme de tineri să se îndatoreze pentru a termină o facultate sau un colegiu, după care nu au nici o idee dacă pot găsii un loc de muncă, însă datoriile trebuiesc plătite. Tinerii au înţeles că şcoala este o povara şi au renunţat, preferînd să nu rămînă datori pînă la bătrîneţe şi să îşi distrugă familiile cu datorii pentru şcoli inutile într-o economie mai mult decît volatilă…. 
Ce se întîmplă acum? Au fost create mase întregi de tineri care trăiesc de pe o zi pe altă, criticaţi de cei în vîrstă care cu siguranţă nu vor mai putea primi pensii rezultate din activitatea economică a acestor tineri… Nu este un scenariu care se potriveşte şi României, un scenariu al acestui sistem putrezit capitalist exportat de jefuitorii şi infractorii aciuiţi în băncile naţionale şi îngeneral în sistemul financiar, pe care l-au subordonat intereselor lor?? 
A venit criză economică de proporţii. Ce se întîmplă cu aceşti oameni disponibilizaţi din domeniile în care fără să ştie să scrie sau să citească, au avut salarii mari, au făcut împrumuturi la bănci, au avut credite şi garanţii bancare pentru a-şi cumpără case uriaşe, automobile dintre cele mai moderne, noi toate, au găsit de cuvintă să îşi satisfacă pasiunile, cumpărînd cabane, bărci cu motor scumpe, arme de vînătoare şi altele?? 
Ei au rămas fără loc de muncă şi vor părăsi cîmpul muncii din ce în ce mai mulţi… dar cu achiziţiile cum rămîne? 
Foarte simplu. Faliment si fuga de raspundere…..Marea lor majoritate sînt tineri şi nu au prins pe perioada financiară activă a vieţii lor, nici o creştere de dobîndă, iar acum este pentru prima dată, în condiţiile pierderii locurilor de muncă şi a datoriilor lunare astronomice şi fără şansă de a mai găsi un loc de muncă, în care să fie loviţi de capitalismul real, parfumul avînd miros neplăcut….. 
Toţi aceşti tineri care au făcut bani fără să ştie să scrie şi să citească, alături de foarte mulţi emigranţi care nu ştiu decît cîteva cuvinte în limba engleză sau a ţării de emigraţie, care au trăit şi pînă acum de la un cec la altul, datorită cheltuielilor iresponsabile pe care le făceau, acum sînt în situaţia în care, datorită pieţei deficitare şi a unei cereri mult scăzute pe piaţă şi şomajului în rîndul lor, aceşti oameni sînt afectaţi major şi este foarte greu după ani de zile de îndobitocire şi spălare pe creier să se poată angrena în locuri de muncă cerute pe piaţă muncii şi care cer calificare superioară şi capacitatea de a demonstra abilitate în domenii tehnice de vîrf. 
În acest moment, în Canada, peste 10% din forţă de muncă a ţării lucrează în construcţii, de două ori mai mult decît în SUA. Acest lucru va duce la un colaps de proporţii în economie şi la lipsa încrederii în capacitatea statului de a le întinde o mînă acestor oameni care au făcut bani fiind angajaţii speculanţilor. 
Citi, dintre muncitorii din fabrici credeţi că vor avea compasiune pentru ei, atîta timp cît în fabrică se munceşte pe brînci pentru un salariu de 14$ pe ora, iar la aceaşi calificare, în construcţii, petrol şi minerit, un lucrător cîştigă peste 30-40$ pe ora? 
În acelaşi timp, aşa cum am mai spus, datoriile gospodăriilor canadiene au ajuns la un maxim istoric, raportat la venituri, aşa cum s e întîmplă în cele mai multe gospodării din România urbană, în special, depăşind cu mult chiar şi pe cele ale gospodăriilor americane, comparativ…. 
Pe acelaşi trend negativ ale economiei, trebuie spus că veniturile pe ora ale canadienilor, nu reprezintă sub nici o formă îngrijorarea autorităţilor bancare canadiene şi în special a Băncii Centrale a Canadei, care ar trebui să fie stupefiată de acest aspect, fiind unul ce debalnseaza major capacitatea lucrătorilor canadieni de a rambursa banii împrumutaţi. Este ceea ce se întîmplă, la scara mai mică, dar ca mecanism este la fel, în economia României, unde se discuta ca şi în Canada, de salariul minim pe economie, care ar trebui crescut. 
Politicienii sau şefii corporaţiilor sau companiilor, care discuta de creşterea salariului minim pe economie ar trebui descalificaţi din start, pentru că acesta nu este un salariu spre care tinde cineva, în afară puştilor de liceu care vor să îşi ducă prietenă la un bar sau la film în weekend. Aceşti oficiali, ar trebui să discute de capacitatea lor de a aduce în economie un număr cît mai mare de locuri de muncă plătite cu salarii peste media pe economie şi nu cît mai multe cu salariul minim, pe care în final şi în scop politic propagandist, doresc să îl ridice… 
Dacă în SUA, într-un singur an, salariul mediu orar pe economie a crescut cu 2,6%(total neacoperitor), în Canada, unde preţurile sînt duble la orice produs, raportat la preţurile americane din comerţul cu amănuntul şi en gros, veniturile orare medii au crescut cu 1,4%, adică o bătaie de joc raportat la inflaţia galopantă întîlnită de consumator în magazine, lucru care se întîmplă şi în România. 
Pe acest fond, creşterea dobînzilor, care va afecta major şi comerţul cu amănuntul şi evident buzunarul consumatorului, va avea un efect economic devastator pentru ambele ţări, coroborat cu cheltuielile curente şi imposibil de evitat, controlate prin stocuri şi acţiuni, de rechinii de la burse şi investitorii care au migrat cu banii către acest tip de cheltuieli strict necesare omului de rind, cum ar fi energia electrică, gazele , apă şi alimentele… 
Un alt aspect asemănător şi total distructiv, între economia Canadei şi cea a României, este evoluţia ireală a preţurilor caselor şi apartamentelor, COMPARATIV cu evoluţia salariilor, numărul locurilor de muncă şi capacitatea economiei de a oferii locuri noi de muncă de calitate, în concordanţă cu preţurile locuinţelor. 
Lipsa posibilităţilor de a cumpără o casă sau un apartament, arată o degradare din ce în ce mai mare a clasei de mijloc, care devine minuscula, cu toate că acest capitalism se doreşte a fi promotorul clasei de mijloc că fiind coloana vetebrala a societăţii şi sistemului…. 
În România, cumpărarea unui apartament sau a unei case, este o aventură, iar raportul dintre salariul mediu pe economie şi preţul unei locuinţe este terifiant şi lasă cosumatorul să gîndească de două ori sau chiar mai mult, dacă nu cumva este mult mai favorabilă plata chiriei sau a locui cu familia, în locuinţe “mulţi family”. 
“Efectul bogăţiei”, un indicator artificial, atît în Canada cît şi în România, arătat prin intermediul preţurilor locuinţelor, creşte, creşte şi iar creşte, însă căderea acestui indicator va fi foarte curînd, datorită umflării artificiale a acestor preţuri şi în totală neconcordanţă cu realitatea economică…un circ capitalist de risc extrem de ridicat… 
În SUA, sesizăm faptul că dezastrul economic este evident iar americanul de rînd îl simte, preţul caselor scăzînd permanent, cu implicaţiile de rigoare şi numărul din ce în ce mai mare de falimente personale şi instituţionale. 
Dacă comparăm, atît în România cît şi în Canada, preţurile nepermis de mari ale locuinţelor, cu un record al raportului dintre evoluţia datoriilor şi cea a veniturilor, asistăm în ambele economii la scenarii înspăimîntătoare de perspectiva, scenario care nu au cum să nu fie puse în scenă, inevitabile… Nimeni nu ştie cînd această nebunie se va sfirsii însă momentul nu este departe…avalanşă economică dictată de o economie artificială, nu are cum să nu apară, este imposibil…Iar cu cît momentul adevărului va fi mai tîrziu atins, cu atît va fi mai rău. 
Deci, totul duce către băncile centrale capitaliste, total destabilizatoare, care manipulează opiniile şi preferinţele consumatorilor şi nu stabilizează economia(nici nu ar avea cum să o facă din moment ce principalele pîrghii de acţiune ale ei sînt legate de destabilizare economică şi restabilizare, care nu mai funcţionează), creînd dezechilibre artificiale, fără nici o relevanţă în economie şi ducînd consumatorul la a vedea perspectiva prin coordonatele dorite de aceste bănci, însă, după cum vedem, au început discrepanţe majore între ceea ce simte consumatorul şi mecanismele malefice ale băncilor centrale capitaliste, după opinia mea total distructive şi fiind cel mai mare rău al unei societăţi. 
Aceste bănci centrale vor creşte ratele dobînzilor, în ideea pronunţată de ei de a “răcori economiile”, déjà încinse şi cu preţuri impracticabile… 
Dar, cine le-a încins şi de ce, dragi bancheri capitalişti de la băncile centrale? Cu siguranţă aceşti oficiali arondaţi unor investitori jewmericani, au încins economiile şi le-au dus în zona insuportabilului pentru consumatori. 
Vedem decizia de ieri a Băncii Centrale a Canadei, de mărire a dobînzilor, prima decizie de acest fel după 7 ani, anii în care, permanent, această banca a creat dependenţa canadienilor de un consum, pe care îl promovau că fiind ieftin…şi peren. 
Această mişcare poate duce la o creştere a dolarului canadian şi deci o demolare totală a unor ramuri economice vitale, de unde investitorii îşi vor retrage fondurile şi vor alege alte economii.. Exportul canadian, ca şi în România, se bazează şi se va baza pe produse cu valoare adăugată mică şi controlată de pe …Wall Street sau Frankfurt, lăsînd pe liderii canadieni să decidă în continuare să întindă mînă la Unchiul Sam pentru împrumuturi şi să le ofere cîte ceva de lucru, evident tot ieftin aşa cum este relaţia dintre UE şi România, care comparativ, produce “papiote şi ace de cusut”, cu valoari adăugate extrem de mici şi imposibil ca din taxele colectate să poată fi întreţinut statul capitalist corupt în totalitate şi ale cărui sectoare, educaţie, sănătate şi asigurări sociale vor fi terminate complet….. 
Această creştere de dobîndă, după încurajarea prostească de a cumpără locuinţe si a consuma irational, reprezintă un al doilea mare dezechilibru la nivelul economiei, în credinţă capitaliştilor că vor forţa oamenii să muncească zi lumina şi să accepte orice loc de muncă şi în final să creeze mase de sclavi mulţumiţi cu cîteva felii de pîine…, a dus la actuală faza de precolaps economic. 
Cea mai galonată banca canadiană şi pe primul loc în clasamentul profitului în ultimii ani(băncile fiind toate pe primele zece locuri în Canada), Royal Bank of Canada(RBC), urmată de TD Canada Trust, Bank of Montreal, Scoţia Bank şi CIBC, au anunţat imediat creşteri ale dobînzilor, bazate pe creşteri majore la rate variabile de împrumut. Aceste bănci au anunţat o creştere a “prime”, care este dobînda de baza, la care adaugă ei un procent variabil, care demolează consumatorii fără să îşi ideaseama.Creşterea ratei dobînzii “overnight”, adică la tranzacţiile între bănci peste noapte, pentru a satisface cererea consumatorilor potenţiali la costuri din ce în ce mai mari ale împrumutului, este de natură să descurajeze clienţii. 
Nimic nu poate distruge mai repede piaţă caselor şi odată cu ea industriile pe verticală şi orizontală de care depinde această piaţă, dar şi locurile de muncă cu calificare extrem de scăzută, care au fost şi încă sînt specialitatea canadienilor, cărora nu le plac cifrele şi nici cărţile…., decit aceasta crestere a dobinzii dupa o perioada de scadere a ei artificiala si neacoperita de realitatea economica. 
Deci, băncile centrale capitaliste sînt în situaţia în care îşi distrug economiile sub povara unor datorii insuportabile…şi a unor dobînzi pe care nu le mai pot ţine în frîu… 
Adrian Coşereanu 
Publicat în ECONOMIE-FINANCIAR | Lasă un comentariu

Are Trump dreptate, cînd spune că politicienii europeni îşi permit prea multe mofturi şi o distribuţiei a bogăţiei UE,


care nu poate fi susţinută, iar America nu mai este dispusă să plătească pentru ei? Poate că da! Dar, ce spun europenii…?

În urma cu ceva timp, discutam cu un grup de greci stabiliţi în Canada, însă cu ştiinţă lucrurilor faţă de ceea ce se întîmplă în Grecia şi UE, în general. Îi întrebăm de poziţia lor faţă de mare parte a germanilor şi a celor din ţările dezvoltate din UE, care spun mereu că greci sînt puturoşi, muncesc puţin, petrec mult timp în taverne, consumînd vin şi consumînd mîncăruri tradiţionale, dansînd şi plimbîndu-se în excursii prin ţară lor. Cei mai multi mi-au spus că este un adevăr, dar m-au întrebat de ce este rau acest lucru, atîta timp cît ai un loc de muncă, în sectorul de stat sau privat si muncesc 8 ore asa cum este normal si statutat de legile internationale ale muncii? 
Chiar dacă ne place sau nu, trebuie să recunoaştem că greci au dreptate si cam asa ar trebui sas e munceasca peste tot si sa se traiasca o viata decenta. De ce spun acest lucru? 
Am trăit în sistemul socialist de dinainte de 89 şi aveam un program de opt ore de muncă pe zi. În acel interval de timp, atît cei din estul cît şi cei din vestul Europei, trăiau mult mai degajat, mai sigur, cu mai puţin stress, avînd timp pentru copii şi familie şi evoluînd profesional pentru mai mulţi ani într-un domeniu dorit, avea fiecare un apartament sau o casă şi legătură cu banca era una nesemnificativă faţă de bugetul de familie, aveau un sistem medical incmparabil cu circul actual, un sisteme educaţional în care profesorii urmăreau să crească valori şi nu să considere studenţii că fiind clienţi în afacere…. dar discutăm de un program de opt ore de muncă pe zi. 
Sectorul privat din ţările capitaliste producea,iar rata participării forţei de muncă potenţiale în economiile europene, era cu mult mai mare, oamenii care trăiau din compensaţii medicale datorită unor afectiuni erau în număr cu mult mai mic şi pensionarii nu trăiau cu sabia lui Damocles deasupra capului, întrebîndu-se dacă vor mai primii pensiile. 
Au venit revoluţiile din estul Europei, iar America a instrumentat un export rapid al capitalismului în estul Europei. Guvernele capitaliste europene si chiar nord americane au început să nu îşi mai îndeplinească rolul de a crea prin legi şi acte normative, un mediu favorabil sectorului privat în economie şi a fi motorul acestui sector privat. 
Capitaliştii au început să discute de cei ce promovează stînga politică reală şi au curajul să spună adevărul despre dezastrul produs de capitalism, în sensul că sînt “populişti”, fără ca nimeni să se întrebe care ar fi opusul acestui cuvînt“populism”. Oare nu tradator al propriului popor? Dar el poate fi analizat favorabil sau defavorabil de catre capitalisti.  Acest cuvînt a fost asociat cu “greşela” fiecărui lider politic din capitalism, de a crea posibilitatea omului de rînd să trăiască decent, ceea ce ar fi făcut că, marile corporaţii şi guvernele crony capitaliste să piardă din pîrghiile de control prin care exploatau masele la dărîmare. Sistemul financiar capitalist este cel mai populist sistem posibil, un sistem care promite omului carduri de credit, linii de credit, împrumuturi pentru cumpărarea de case şi alte bunuri, fluctuaţiide dobînzi funcţie de situaţia de ansamblu a băncilor şi economiei şi aşa mai departe, lăsînd omul de rînd să plătească si sa rămînă dator permanent şi fără şansă de a mai ieşii din jug. 
Dar, mă întreb, cum poate vorbi clasa politică capitalistă de populism în acest moment, cînd, însăşi guvernele capitaliste din UE, promovează cheltuieli enorme din bani care se tipăresc si luati print taxe de la oameni, nunindu-le “welfare spending” şi pe care le direcţioneazăcătre a crea ideea de linişte socială, dar fără nici o baza economică. 
UE este învinuită de America pentru faptul că oferă oamenilor din Uniune o garanţie a binelui fără muncă, un populism mascat dar clar, un populism care îşi va avea sfîrşitul de drum în curînd, cînd europenii vor trăi un calvar, generat de guvernele capitaliste, care nu au nici o ideea de rolul pe care îl are acest sistem şi pe care îl distrug involuntary, datorită fazei terminatoare la care cei din guvernele crony capitaliste au ajuns. 
Merkel este o promotoarea curentului “ordoliberal” în politică, avînd că model ideologia lui Euken, care înseamnă mai întîi de toate o puternică intervenţie a guvernului în societate. Dar cum, oferind pomeni cu uşurinţă oamenilor şi creînd degringolada în sectorul privat. Creînd un sector de stat de trîntori şi cu capacitate din ce în ce mai mare de a ”absorbi” taxe? 
Merkel ştie că în UE există un paradox care va duce foarte curînd la implozia Uniunii şi multe lacrimi în stradă. 
Ea ştie, după cunostiintele ei, că în UE trăieşte 5% din populaţia globului, produce 25% din PIB-ul planetei dar deţine….peste 50% din “welfare spending” la nivel global…. 
Aceste date arată că dezastrul este foarte aproape iar…Trump şi Preşedintele Puţin ştiu acest lucru şi îi lasă pe europeni să se afunde. Datele sînt cu mult mai dezastruoase decît arată o discuţie de suprafaţă pe acest subiect… 
Realitatea este că UE reprezintă 7,2% din populaţia globului, 23% din PIB ul planetei şi deţine peste …58% din “welfare spending” la nivel planetar.. Păi şi cu capitalismul cum rămîne, dacă guvernele din UE, cheltuiesc pentru întreţinerea chetuielilor lor şi a multor puturoşi, peste 58% din ceea ce se cheltuie global…. 
Dar, să vedem din ce este compus acest “welfare spending”…. 
1. Sumele legal cheltuite de statul capitalist pentru cei ce sînt la vîrstă legală de muncă, însă au nevoie sub o formă sau altă, medicală sau nu, de ajutorul statului. 
2. Sumele legal chletuite de statul capitalist pentru pensionari, legate de facilităţile fiscale şi financiare făcute pensionarilor, pentru procurarea de medicamente sau alte lucruri strict necesare şi prevăzute în legi. 
3. Pensiile de orice natură la care pare participa parţial, sub o formă sau altă statul capitalist. 
4. Salariile personalului din Serviciile Sociale. 
5. Pensiile de stat, ale foştilor angajaţi ai statului 
6. Alte cheltuieli din sectorul public(infrastructură, curăţenie, servicii de salubritate şi altele), care de obicei, în statul capitalist care a mimat implicarea in economie, reprezintă aprox. 65-70% din total cheltuieli ale statului. 
Dar să mergem mai departe pentru a crea întreg tabloul dezastrului acestei uniuni a circului. 
Media taxelor percepute lucrătorilor în UE, este de 44,9%, ceea ce înseamnă că un lucrător în UE, activează o jumătate de an pentru a plăti taxele anuale….dar lucurrile sînt cu mult mai grave. 
 
În loc să discutăm de producţie şi productivitatea muncii, liderii mizerabili ai UE, au creat un sistem în zona euro, prin care taxele reprezintă 41% din întreg PIB-ul UE…lucru care arată că acest capitalism de carton, este destinat distrugerii individului şi dedicării unor sume incredibile din muncă lui, către sistemul de taxe şi mai departe către PIB, după care aceaşi măgari capitalişti din UE, arată o creştere de GDP. Ce fel de capitalism este acela unde guvernul este principalul constructor al clasei de mijloc şi unde PIB ul creşte datorită taxărilor din ce în ce mai dure ale populaţiei???? 
 
Birocraţia în UE, este asfixiantă, iar liderii europeni, nu numai că nu încurajează sectorul privat, dar încearcă să devină strategici la nivelul guvernelor locale, federale şi la nivel unional, creînd, NUMAI ÎNTR-UN AN, peste 80 de directive pentru business, 1200 de reguli de lucru şi peste 700 de decizii luate….Păi, aşa arată capitalismul???? Aceaşi capitalişti care discutau înainte de 89 în Europa şi chiar mai tîrziu, despre centralizare, acum, aceşti birocraţi fac că economia să depindă întotalitate de ei şi deciziile lor…. 
 
Economiile UE, pe lîngă faptul că peste 61% dintre afacerile private serioase se derulează în dolari americani, aceste economii au rămas masiv în spatele liderilor economici mondiali… 
 
Raportul dintre DATORIE şi PIB, a ajuns la 90%, în cadrul UE, chiar în condiţiile în care aceşti lideri ai UE, îi “dezbracă” pe cei din sectorul privat, cu taxele. În condiţiile în care statul capitalist confisca bogăţia create de popor…. 
 
Evaziunea fiscală la nivelul corporaţiilor şi mecanisme financiare de genul “duble dutch” sau “tax inversion” si altele, de care nici nu se mai vorbeşte, sînt bomboanele de pe coliva capitalismului actual, care vor face că volumul cheltuielilor guvernelor să fie imposibil de suportat….mai mult, cele două, vor duce la pierderea unei mulţimi de investitori, aceste lichele din guvernele capitaliste crescînd taxele pentru cei din producţie, pentru a-i distruge şi subvenţionînd toate activităţile neproductive… 
 
Estimarea şi chiar punerea în aplicare a taxelor pentru politicieni arată “pierderea” unor cheltuieli enorme ale acestora din formularele de taxe, ceea ce face ca UE să nu mai poată realiza nici un calcul estimativ al reducerii datoriilor. 
 
UE are o rată a şomajului de două ori mai mare, oficială, decît a multor ţări dezvoltate, care nu fac parte din UE… 
 
Poate exista să dura un astfel de sistem economic şi politic? Este imposibil, iar faptul că în acest moment încă este ţinut la reanimare, arată disperarea clasei politice capitaliste din UE…. 
Adrian Coşereanu 
Publicat în EUROPA | Lasă un comentariu

Circul cumapararii şi fluctuatiei stocurilor. Cine le cumpără şi care este cel mai mare cumparator al acestor stocuri?


Veţi rămîne uimiti cînd veţi afla că cel mai mare cumparator al stocurilor marilor corporaţii sînt chiar corporaţiile respective…

Strategul financiar al lui Credit Suisse, Andrew Garthwaite, spunea cu cîteva zile în urmă, după analize fiannciare amănunţite, că “cea mai importantă trăsătură a pieţei de capital a SUA, începînd din 2009 şi pînă în prezent, este faptul că, corporaţiile americane au cumpărat 18% din stocurile de pe piaţă, în timp ce alte instituţii au cumpărat în jur de 7% din stocurile de pe piaţă…”. În acest caz, tot analiza lui arată că restul stocurilor, cu o foarte mică deviaţie de calcul, au fost cumpărate de însăşi corporaţiile care au pus stocurile pe piaţă, sau mai simplu spus, au practicat mecanismul de înşelătorie binecunoscut ca “BUYBACK”. Cum şi-au cumpărat aceşti capitalişti “rasaţi” propriile stocuri si de ce nu le-a lasat sa fluctueze pe piata libera? Împrumutînd de la bănci şi din banii împrumutaţi, cumpărîndu-şi singuri stocurile, crescîndu-le valoarea în mod controlat şi prostind o piaţă întreagă şi pe cei ce se uită ca la Dumnezeu din cer dacă pot face şi ei un profit, stînd la mînă jongleriilor acestor corporaţii de pe Wall Street. 
În acest moment asistăm la cele mai mari sume implicate în acest sistem BUYBACK, din întreagă istorie financiară a SUA, totul din bani împrumutaţi, deci prosteală pe credit, mai pe scurt. 
Ce înseamnă acest lucru? De exemplu, o corporaţie are la Stock Exchange 10 de acţiuni la o valoare de 100 dolari, ceea ce înseamnă că este cotată pe Wall Street la 1000 de dolari. Corporaţia imprumta bani de la banca şi cumpără 5 acţiuni. În acest moment rămîn numai 5 acţiuni, care fiecare valorează 200 de dolari, iar pe ecrane vedem o creştere majoră a stocurilor acestei corporaţii şi o prosteală care induce în eroare pe cei ce sînt atenţi la fluctuaţii şi uite aşa, stocurile cresc în valoare, corporaţiile împrumutînd şi cumpărîndu-şi propriile lor stocuri, după care încep să plătească banii înapoi băncii şi o dobîndă simbolică pentru că aşa se întîmplă cînd se tipăresc bani şi discutăm de marile corporaţii, şi stocul începe să scadă în valoare, după care, funcţie de interesul de pe piaţă, se împrumută din nou, fraierii investesc şi se plateste datoria catre banca şi managementul corporaţiei încasează bonusuri uriase pentru activitate economică eficientă. Acesta a fost un exemplu simplu şi pe înţelesul tuturor, însă sînt aspecte mai complexe care arată un jaf greu de imaginat, legat de mai multe verigi financiare… 
De ce este această grabă nebună de a-şi cumpără propriile lor stocuri, în ceea ce priveşte marile corporaţii şi de a raporta cîştiguri pe piata? Motivul este unul singur şi anume, pentru a îmbogăţii un grup de speculanţi de la conducerea acestor corporaţii, cînd afacerile merg prost şi lor nu le iese pasenţa şi asta se cam întîmplă permanent în această perioada, iar aceşti şacali dereglează întreg sistemul fiannciar mondial, că fiind pe ultima linie dreapta… Disperare! 
 
Cea mai mare problema a acestor mizerii din finatele capitaliste, în acest moment, nu este “sincronizarea” malefică în cumpărarea în volum fără precedent a propriilor acţiuni, nici vînzarea fără oprire a acestor stocuri de către instituţiile financiare, CI, cea mai mare problema a capitalismului financiar in aceasta faza a speculei, este lipsa dorinţei gospodăriilor din ţările capitaliste de a pune noi fonduri pe piaţă prin cumpărarea de stocuri(deci nu mai au pe cine să “ardă”), ceea ce sugerează criza de proporţii prin care trece sistemul şi care a lăsat o întreagă generaţie de investitori speriaţi de “crash-uri” controlate, astfel ca indiferent de ceea ce se întîmplă pe piaţă, aceste gospodării capitaliste, nu mai pun bani pe piaţă şi nu mai doresc un risc pe care în ultima instanţa şi-l iau numai ei şi sînt la îndemînă speculanţilor de pe Wall Street. Aceşti măgari din finanţe au plătit pentru zeci de ani Media Jewmericana să producă comanetarii legate de centralizarea economică existenta în societăţile socialiste, pe care ei pe etichetau după placul inimii lor că fiind comuniste. Dar întrebarea actuală ar fi: Acest aspect al speculaţiilor de proporţii din lumea financiară capitalistă şi concentrarea puterii financiare şi economice într-o clădire a diavolului, Wall Street-ul, nu reprezintă o centralizarea de proporţii???  Ba mai mult, dacă centralizarea aşa zis comunistă, cum le place lor să spună, se făcea în intreresul poporului şi pentru dezvoltarea unor structuri în economia reală a tarilor respective, această centralizarea capitalistă si teroare economica se derulează în avantajul unui grup mafiot din finanţele capitaliste, lăsînd poporul să adune frimiturile şi să gîndească că ar putea fi şi mai rău…. 
Ceea ce piaţă reală şi investitorii reali aşteaptă, este că băncile centrale să nu mai tipărească bani şi să îi arunce pe piaţă în mod iresponsabil pe anumite canale şi greu de anticipat in ce sume o fac. Băncile centrale capitaliste au pompat peste 2.000 de miliarde de dolari în piaţa de capital, fără nici o acoperire şi vedem exact ce se întîmplă cu banii, BUYBACK-urile fiind numai un simplu exemplu, ca să nu intrăm în mecanismele derivative extrem de toxice şi riscante, în cea mai mare parte a lor finanţate din bani “uşori” sau“easy money”….. 
Aşa arată capitalismul modern şi nici nu mai are sens să ne întrebăm de ce SUA are ca preşedinte pe Donald Trump…. Mai vor romanii o tara ca afara? Asta avind in vedere ca afara inseamna..capitalism, pe care il vedem cum functioneaza si in favoarea cui…. 
Adrian Coşereanu 
Publicat în ECONOMIE-FINANCIAR | Lasă un comentariu

Only In Russia


Publicat în UMOR | Lasă un comentariu

Washington: SUA aveau obligația protecției României, nu să ne ia banii


În loc să ne ceară 4 miliarde pentru sistemul „Patriot”, SUA aveau obligația de a realiza un sistem de apărare anti-aeriană care făcea inutilă achiziția „Patriot”

BUCUREȘTI, 18 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Pe scurt — comandorul Valentin Vasilescu avea dreptate când, acum două zile, comenta faptul că România putea evita cheltuirea sumei uriașe de 4 miliarde dolari și că SUA putea asigura protecția aeriană a României. Mai mult, din documente reiese că SUA are chiar obligația de a asigura protecția — iar toată afacerea „Patriot” este un fel de escrocherie.

În plus, Washington-ul era obligat să prezinte rapoarte privind impactul asupra oamenilor și naturii pe care-l provoacă baza de la Deveselu. Toate acestea sunt remarcate într-un document emis acum puțin timp de Departamentul Apărării — și care face referire la Acordul între România și SUA privind amplasarea bazei de la Deveselu.

Într-un răspuns al Casei Albe la proiectul de buget al Apărarii pe 2018 se formulează obiecții privind calendarul — de fapt, obligațiile — Departamentului Apărării (DOD) de a instala sisteme radar și antiaeriene la baza antirachetă de la Deveselu, ridicând problema testării eficienței sistemului antibalistic dar și efectele radarului asupra locuitorilor din zonă. Iată textul:

„Programul de apărare antirachetă: Administrația (Prezidențială) obiectează la secțiunea 1686, care ar necesita ca Secretarul Apărării să se asigure că dispozitivele antiaeriene sunt instalate la baza antirachetă (sistem Aegis) din Romania, nu mai târziu de un an de la intrarea in vigoare a acestui act, precum și la baza antiracheta din Polonia la nu mai tarziu de un an de la intrarea în stare operațională”.

Mai departe se punctează obiecțiile, cu referiri precise:

„Calendarul accelerat ar obliga DOD sa implementeze un sistem defensiv netestat fără cunoașterea deplină a eficienței în luptă ori a consecințelor neintenționate ale folosirii unui radar de mare putere și a unui sistem de arme în zone populate care încojoară Deveselu, România. În plus, Administratia obiectiează ferm față de Secțiunea 1685, care ar autoriza (mandata) un zbor (lansare) test cu (racheta) SM-3 Block IIA împotriva unei rachete intercontinentale balistice (ICBM) în termen de 270 de zile”.

Ce înseamnă toate acestea? În primul rând, de bine: noua administrație ia foarte în serios respectarea obligațiilor privind controlul impactului — și protejarea populației față de utilizarea radarelor de mare putere, deci a unor surse de unde electromagnetice foarte puternice, dar și prezența unor sisteme de arme sofiscticate, al căror impact poate fi periculos.

Aceste obligații ale SUA sunt prevăzute în tratatul româno-american care stă la baza amplasării Bazei. Iată ce se spune în Articolul VI1I (Mediu. sănătate şi sigurantă)

1. (…) Părţile confirmă acordul lor de a implementa prezentul Acord Într-un mod conform cu protecţia mediului natural şi a sănătăţii umane.

2. Părţile vor avea o abordare preventivă (…) toate problemele care ar putea apărea vor fi tratate cu celeritate în vederea prevenirii oricărui prejudiciu durabil adus mediului sau periciitării siguranţei şi sănătăţii umane. SUA vor furniza României informaţii privind impactul spectrului electromagnetic asupra siguranţei persoanelor.

Cu alte cuvinte, americanii sunt conștienți că pot apărea probleme datorită radiațiilor, dar până acum nici un raport despre situația de la Deveselu nu a fost prezentat și comantat în spațiul public.

Revenind la obiecțiile Casei Albe, iată aspectul negativ: țeapa! Mai bine zis, prin înțelegerea dintre cele două stateș SUA trebuie să asigura „securitatea şi protecţia” facilității, așa reiese din Articolul V, aliniatul 11 din acordul SUA- România privind Deveselu.

„11. Statele Unite vor fi responsabile de asigurarea securităţii şi protecţiei pentru Facilitate. În aplicarea Acordului de cooperare în domeniul apărării, (…) Statele Unite se vor coordona şi vor coopera cu România în privinţa planificării pentru securitate şi protecţie, atât înainte, cât şi după ce Sistemul de Apărare Împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România devine operaţional”.

Cu alte cuvinte, se dovedește adevărat ceea ce spunea recentcomandorul Vasilescu „Dacă Basescu condiționa amplasarea scutului de înarmarea lui cu rachete AA, acestea acopereau și o parte din teritoriul României — scutind cele 3,9 miliarde USD pentru Patriot”, iar americanii nu numai că puteau asigura apărarea unei mari părți a teritoriului României — dar aveau și obligația, condorm Acordului.

Privind problema în ansamblu, rezultă clar: o coordonare a dispozitivelor de siguranță și protecție a bazei Deveselu, cu dotarea corespunzătoare a scutului, cu sistemul existente în România — sistemul „Hawk” olandez — sunt perfect capabile să asigure protecția teritoriului României, fără acea investiție uriașă pentru „Patriot”.

În concluzie, SUA aveau obligația ca, până la ora actuală, să prezinte un raport al impactului aspura populației și mediului, dar și de a realiza un sistem de apărare, inclusiv anti-aeriană, capebile să asigure protecția Bazei Deveselu, deci implicit asupra unei mari părți a teritoriului României. Unde sunt aceste două cerințe? Doare pe hârie, în Acordul între România și SUA privind amplasarea bazei de la Deveselu.

https://m.ro.sputnik.md/

Publicat în ARMATA - NATO | Lasă un comentariu

Fereastra


Fereastra 1

O pereche recent căsătorită s-a mutat într-un cartier foarte liniştit. În prima dimineaţă din noua casă, în timp ce îşi savurau cafeaua, femeia observă, privind pe fereastră, o vecină care îşi întindea cearceafurile în balcon.

– Ce cearceafuri murdare întinde vecina noastră în balcon…! Cred că are nevoie de un nou săpun… Poate ar trebui s-o învăţ să-şi spele cearceafurile !

Soţul ei privi şi rămase tăcut. Şi aşa, la fiecare două sau trei zile femeia repeta observaţiile, în timp ce vecina îşi întindea rufele la soare.

După o lună femeia rămase surprinsă văzând că vecina sa întindea cearceafuri mult mai curate şi îi spuse soţului ei:

– Priveşte, a învăţat să spele rufele! O fi învăţându-o altă vecină?? Soţul ei îi răspunse:

– Nu, azi m-am trezit mai de dimineaţă şi am spălat eu geamurile casei noastre!

Şi în viaţă este aşa! Totul depinde de curăţenia ferestrei sufletului nostru prin care observăm faptele. Înainte de a critica, potrivit ar fi să ne verificăm şi să ne curăţăm sufletul pentru a putea vedea clar. Atunci am vedea mai clar puritatea sufletească a celorlalţi…

Publicat în POVESTIOARE | Lasă un comentariu

DESPRE AUTOSABOTARE


Autosabotările sunt pe val în România, şi mai mult de o TREIME din români şi-au activat deja programul mental de autodistrugere. Chiar dacă foarte puţini dintre sinucigaşii potenţiali trec la fapte în mod concret, mulţi deja s-au gândit să o facă, sau sunt într-o stare în care pot accesa rapid acest program mental nedorit. Gena autosabotării pare să fie foarte larg răspândită, şi are nevoie doar de un impuls pentru a fi activată de către o persoană. Apoi urmează un lung şir de acţiuni prin care respectiva persoană rulează acele comportamente disfuncţionale care îi fac rău, care îi deteriorează sănătatea, care o pot pune în situaţii periculoase. E suficient să conduci cu viteză excesivă, şi deja există un indiciu că undeva, cineva, îţi vrea răul. Că instinctul tău de autoconservare este deficitar. Nevoia excesivă de risc, de a forţa limitele, de a te expune în situaţii limită care îţi pun viaţa în pericol, indică existenţa unui program mental de acest gen. Practicarea sporturilor extreme, a celor extrem de riscante, cu mari şanse de accident, sunt alte indicii.

Însă indiciul cel mai clar al comportamentului autosabotant este existenţa unor FRICI, şi nevoia de a le gestiona prin comportamente disfuncţionale sau riscante. Care devin încet, dar sigur, DEPENDENŢE. Multă lume fumează sau consumă alcool, însă unii o fac ocazional, pentru a socializa, în timp ce alţii o fac impulsiv, necontrolat, ca pe o nevoie vitală, imposibil de evitat. Această a doua categorie foloseşte dependenţele pe post de medicament, de atenuator al anxietăţii ascunse şi mai ales nerecunoscute.

Sigur că fumatul sau consumul regulat şi excesiv de alcool sunt doar cele mai cunoscute metode de sinucidere lentă, şi de dependenţă, însă există o gamă mult mai largă de comportamente dependente, majoritatea apărând ca fiind excese nevinovate. Dependenţe de mâncare, de dulciuri, de sport, de pariuri sau jocuri, de un hobby obişnuit sau chiar şi de muncă!!! În timp ce alcoolicul, de exemplu, este dezagreat de societate, „workahoolicul” (dependentul de muncă) este apreciat atât de cel pentru care lucrează, cât şi de restul lumii: Uite cum se sacrifică el muncind în 2 locuri, aduce bani pentru familie!

De fapt, dependentul nu doar munceşte prea mult, nu doar face sport în exces, nu doar mănâncă în exces, ci mai ales FUGE. Fuge continuu de o realitate incomodă, de programul de autodistrugere activat, de frica acestuia şi de teama deconspirării lui. Ascunde faţă de el însuşi derularea autosabotării, pe care oarecum o simte, însă nu vrea să o accepte. Şi nici să poarte discuţii pe această temă nu acceptă sub nici un motiv!

Şi da, e greu de acceptat că tu ai un comportament autodistructiv, şi că tu rulezi acel program mental subconştient care te duce pe un drum nedorit. Însă nu te mai poţi opri. Cum să mă opresc, când eu ASCUND asta, şi nu o recunosc nici măcar în faţa propriei mele conştiinţe, în dialogul meu interior?

Iar pentru a rezolva o problemă în mod real şi eficient, primul pas este recunoaşterea şi acceptarea ei. Abia apoi urmează reprogramarea tiparelor mentale autosabotante, adică munca ta interioară, dezamorsarea bombei cu efect întârziat care te distruge din interior. Iar aceată muncă de „reprogramare” presupune un ghid, un specialist, un expert care înţelege bine aceste mecanisme, şi care ştie ce metode şi tehnici personalizate ţi se potrivesc ţie pentru a lucra tu asupra ta!

Uneori, te poţi linişti temporar cu ajutorul unui amic, care te va asculta şi te va linişti pe moment, sau a unui psiholog mai puţin experimentat, însă dacă programul tău mental rămâne activ, comportamentele autosabotante vor fi reluate ulterior, cu o intensitate din ce în ce mai mare. Aşa cum nici pastila de Algocalmin nu rezolvă durerea de măsea, ci doar o amorţeşte temporar!

Norocul tău e că probabil tu nu ai un astfel de program în derulare. Sau cel puţin nu eşti acum prea conştient de el. Prin urmare POATE CĂ nu ai de ce să îţi faci griji prea mari. Când îl vei avea şi va fi activ, vei simţi asta sub formă de disconfort, tensiune, încordare, nemulţumire, frustrare, mânie, furie şi mai ales temeri. Adică FRICĂ. Orice frică, fie ea şi mai nesemnificativă, indică existenţa acestor viruşi mentali, programe mentale de acest gen.

Şi cam toţi le avem. Fără excepţie. Şi sunt multe, nu doar unul! Diferă doar intensitatea lor, şi catalizatorii care le declanşează şi stimulii care le activează. Dacă INTENSITATEA stimulilor respectivi nu e prea mare, programele mentale respective sunt sub control în cea mai mare parte a timpului, sunt în stare latentă, sunt adormite. Ca o bombă cu ceas, gata de explozie, dar cu un cronometru al cărui declanşator încă nu a fost pornit. O vibraţie intensă, o mişcare greşită, un gest, o vorbă nepotrivită, care acţionează asemenea unei parole, şi butonul roşu se declanşează, timpul începe să se scurgă, şi cifrele acelea roşii ale cronometrului încep să se deruleze, lent, dar sigur.

A ascunde aceste realităţi nu foloseşte nimănui, iar a le recunoaşte uneori e primul pas spre rezolvarea cauzelor lor profunde.

http://invingemstresul.com

Publicat în VIATA INTERIOARA | Lasă un comentariu

Bărbații trebuie să știe că o femeie cu aceste calități nu trebuie lăsată să plece. Una dintre ele este esențială!


La un moment dat, se poate întâmpla ca un bărbat să întâlnească femeia vieții sale, însă, din nefericire, nu este suficient de înțelept să o păstreze lângă el, regretând mai apoi totul.

De aceea, dacă o femeie are cel puțin calitățile enumerate mai jos, voi, bărbații, faceți tot posibilul și n-o lăsați să plece niciodată!

Este inteligentă

Cred că orice bărbat are nevoie de o femeie inteligentă pentru a traversa toate etapele vieții. Se spune că în spatele unui bărbat puternic, se află o femeie și mai puternică. Fără o astfel de femeie, un bărbat nu este bun decât să se iubească pe sine. Alături de o femeie deșteaptă/cu un IQ ridicat, un bărbat devine mai înțelept, își găsește scopul, direcția clară în viață.

Este frumoasă

Frumusețea este definită de ochii care o văd. Atâta vreme cât voi o găsiți extraordinar de frumoasă, potrivit, desigur, criteriilor voastre, este timpul să acționați.

De ceva timp, constat că persistă o dispută între cei care dau frumuseții fizice prea multă importanță și cei care refuză să accepte că este un criteriu determinant.

Să nu uităm, conceptul de frumusețe există de când omul a reușit să o descopere. Nu este ceva de care trebuie să ne rușinăm, ci, dimpotrivă, este bine să știm să o apreciem la adevărata ei valoare.

Este plină de viață

Oho, viața ne supune la multe încercări. Traiul în doi poate fi pe parcurs sau chiar de la început monoton, plictisitor. Femeile nu au fost create spre a-i amuza/distra pe bărbați, cum nici invers. Dar, a avea în preajmă o femeie plină de viață, energică, optimistă nu poate decăt să vă facă cel mai fericit om de pe pământ.

Iubește din tot sufletul

De departe, puterea de a iubi este calitatea esențială. Când o femeie vă iubește, o face din tot sufletul, cu toată ființa ei, este total devotată familiei. Să recunoașteți, bărbații sunt mai egocentriști, oferă o altfel de dragoste.

Prin urmare, de veți întâlni femeia care vă iubește în felul acesta, gândiți-vă că ați primit cel mai frumos Dar pe care Universul vi-l poate oferi.

Este pregătită să facă și compromisuri

Ne place ca lucrurile să fie așa cum vrem noi și arareori suntem deschiși schimbărilor. Aș crede, totuși, că o relație cere să faci și unele compromisuri, cu precizarea că depinde de natura lor.

Să lăsăm lucrurile să meargă înainte, dacă vrem ca ele să funcționeze normal. Descoperind femeia gata să accepte compromisuri, vă aflați la jumătatea drumului. Trebuie să faceți la fel.

Nu se teme să vă spună că nu aveți dreptate

Un bărbat are nevoie de o soție care să-i arate că nu a procedat bine într-o situație oarecare, că a luat cea mai proastă decizie. O femeie este capabilă să-i arate unde anume a greșit, iar partenerul să-și schimbe comportamentul. Reciproca e valabilă.

Este foarte puternică, dar plină de feminitate

Sigur că bărbații au gusturi diferite în ceea ce privește femeile de care se simt atrași. Ele sunt un amestec de forță și feminitate. Oare un bărbat nu-și dorește să aibă o astfel de parteneră?

Este pasională

O femeie pasională îl poate molipsi și pe partenerul său. Pasiunea este ca un virus. Lăsați-l să vă contagieze!

Înseamnă totul pentru voi

Fără să vă întrebați de ce, nu vă puteți imagina viața fără aleasa inimii voastre. Poate pentru că o iubiți cu adevărat. Ea reprezentând totul pentru voi, conștientizați mereu și nu lăsați să vă scape din mâini!

https://secretele.com/

Publicat în SEX - FAMILIE | Lasă un comentariu

Emoțiile umane sunt afectate de bacteriile intestinale. Iată cum este posibil…


Cu cât aflăm mai multe despre bacteriile care trăiesc în intestinele noastre, cu atât mai mult ajungem să ne dăm seama de impactul pe care viața microbiană îl are asupra fiecăruia dintre noi. Un nou studiu a identificat o asociere între două tipuri de bacterii care trăiesc în intestin și modul în care acestea ne afectează emoțiile, iar cercetătorii susțin că aceasta este prima oară când reușesc să identifice o asemenea corelație.

Până în prezent, majoritatea cercetărilor privind modul în care bacteriileintestinale influențează emoțiile au fost efectuate pe animale, cercetătorii constatând că această compoziția bacteriană din intestinele rozătoarelorpoate avea un efect asupra comportamentului lor. Acum, o echipă de cercetători de la UCLA au arătat această legătură între bacterii și emoții și la oameni. Aceștia s-au folosit de probele fecale a 40 de femei sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani. În funcție de rezultate, participanții la studiu au fost împărțiți în două grupe. Persoanele din prima grupă prezentau o abundență mai mare a genului de bacterii Bacteroides, în timp ce persoanele din cealaltă grupă a prezentau o aglomerare mai mare a bacteriei Prevotella.

Scanând creierul subiecților prin rezonanță magnetică, în timp ce li se prezentau imagini menite să provoace un răspuns pozitiv, negativ sau neutru, cercetătorii au ajuns la concluzia că volumul din hipocamp era diferit de la un subiect la altu, și genera un alt tip de activitate emoțională. În urma cercetăriis-a descoperit că de vină pentru volumul hipocampului sunt bacteriile din intestinul fiecărei persoane.

„ O prezență redusă a hipocampului la cercetările imagistice poate fi asociată cu creșterea excitării emoționale. Mai multe tulburări psihice, inclusiv depresia, tulburarea de stres post-traumatic și tulburări de personalitate sunt asociate de prezența sau nu a hipocampului”, scriu autorii în lucrarea lor.

sursa: http://www.sciencealert.com/new-findings-suggest-human-emotions-really-are-affected-by-gut-bacteria

traducere și adaptare: Radu Ungureanu

http://www.cunoastelumea.ro/

Publicat în SANATATE-VINDECARE | Lasă un comentariu

”Ofițerii români de informații sunt proști de bubuie”


COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)

Ofițerii români de informații sunt proști de bubuie, dar le place să creadă contrariul; mai grav, trei sferturi dintre ei au preocupări fără legătură cu siguranța națională, activitatea lor informativă fiind, cu indulgență spus, slabă. Nici nu e de mirare că în fruntea SIE a ajuns, la un moment dat, un fost șofer de al lui Soros. Sunt foarte activi, în schimb, în ce privește exercitarea controlulului asupra politicii: în proporție de peste 80%.

Cutremurătoarele afirmații de mai sus nu sunt desprinse din recenta serie ”Noi suntem statul”, cum ați putea crede, ci au fost făcute încă de acum un deceniu și jumătate, într-o carte a unui personaj care a cunoscut extrem de bine lumea serviciilor, grație pozițiilor politice de vîrf.

Ne referim la fostul premier Radu Vasile, cel care, la doi ani și ceva după demitere, a lansat cartea ”Cursă pe contrasens”, în 2002, în care făcea relatări extrem de interesante despre respectiva perioadă.
Zilele trecute, s-au împlinit patru ani de la moartea prematură a fostului politician, un moment de care nu și-a prea amintit nimeni. Dar, despre unele lucruri scrise de el cîndva, merită cu vîrf și îndesat să ne amintim, mai ales acum.

A fost, poate, primul personaj post-decembrist care a vorbit public despre superstructura care conduce, de fapt, statul român după revoluție; din păcate, motive obiective au făcut ca semnalele lui de alarmă să rămînă în anonimat.
Pe de-o parte, ne aflam în perioada de glorie a tabloidelor, cînd sînii goi și titlurile fără perdea marginalizau articolele serioase; pe de alta, Vasile era căzut în uitare și dizgrație politică. În fine, era greu de crezut că lucrurile sunt chiar atît de grave într-un moment cînd ne pregăteam de admiterea în UE, după care, credeam noi, toate belele noastre ar fi dispărut ca prin farmec.

15 ani mai tîrziu constatăm că suntem în UE, că belelele nu au dispărut cîtuși de puțin iar controlul exercitat de servicii e mai profund ca oricînd.

Nu ne putem plînge că nu am fost preveniți, însă.

Vom prezenta, mai jos, fragmente din tulburătoarea carte a lui Radu Vasile, el însuși suspectat și acuzat public, chiar, de către Emil Constantinescu, de a fi fost un om al structurilor. În orice caz, ca fost premier și ginere al unui fost general de Securitate, Radu Vasile chiar știa cu ce se mănîncă subiectul în cauză. Afirmațiile lui, simple, seci, dar curajoase merită reamintite fie și pentru că cei 15 ani scurși fac să le putem analiza azi cu alți ochi. Îngroziți, am spune.

Romania – condusa de Partidul Structurilor

”În România a vorbi despre ideologii după 1989 este mai degrabă un exerciţiu lingvistic. În România de azi, o ţară a partidului unic, Partidul Structurilor, ideologiile sunt vălul de pe frontispiciul partidelor, dar un văl care, dacă nu este ales în chip aleatoriu, atunci în mod sigur e unul formal, al cărui rost e unul pur decorativ(…)
În aparenţă în România sunt mai multe partide. În realitate nu există decât un partid, cel al Structurilor, prin Structuri înţelegând matricele sociale alcătuite din foştii securişti şi cadrele apăratului comunist de partid. Aceste matrice, veritabile pârghii de putere în organismul societăţii, au pătruns peste tot, în mass-media, în lumea afacerilor, în reţeaua bancară privată sau de stat, şi fireşte în toate partidele, împrumutând cameleonic chipul ideologiei partidului în care s-au refugiat. Fluxul şi refluxul schimbărilor politice au lăsat netulburat stratul adânc al apei în care se adăpostesc aceşti supravieţuitori cu stabilitate de miriapode şi cu elasticitate de amoebe. Se mişcă în orice direcţie, iau orice formă şi au un arghirotropism înnăscut”.

Oamenii politici – obligati sa faca parte din structuri

”Dumnezeul lor de acum e banul, iar în mintea lor nu poate încăpea gândul că există oameni care să nu poată fi cumpăraţi, şantajaţi sau intimidaţi. Sunt latenţi, dar ies la suprafaţă prin prelungiri pseudopodice, pe care fireşte că le poţi tăia, însă degeaba, se regenerează miraculos ivindu-se din nou, printr-o nouă prelungire pseudopodică al cărei chip e altul, deşi structura din care a răsărit e aceeaşi(…)
Un om politic, dacă vrea să mişte cât de cât, nu numai că este silit să se supună coerciţiei exercitate de Structuri, dar, mai mult, el este obligat să facă parte din Structuri. Cine nu face parte din Structuri este un pion a cărui eficienţă este nulă. Aceasta este teza mea: nu te poţi păstra la putere dacă nu faci parte din Structuri, tot aşa cum nu te poţi mişca eficient pe tabla de şah dacă nu te foloseşti de câmpurile de forţă ale ei”.

Afaceristii de succes vin tot din structuri

”Cei mai de succes oameni de afaceri provin din Structuri. Luaţi-i pe rând şi veţi vedea că toţi au acelaşi trecut, se trag din aceeaşi pepinieră instituţională. Puieţii lor, fiii, ginerii, nepoţii sunt croiţi pe acelaşi calapod, şi cum cine se aseamănă se adună, toţi se ştiu şi se recunosc între ei”.

Marioneta de la SIE si marginalul de la SRI

”Când Emil Constantinescu declara la sfârşitul mandatului prezidenţial că a fost învins de Structuri, dădea glas unei stări de fapt incontestabile. Şi totuşi avusese la îndemână un interval de patru ani de zile, nu un an şi nouă luni cât mi se acordaseră mie, ţinuse în mână toate pârghiile prin care ar fi putut să schimbe ceva, şi în loc de asta a reuşit doar să zgârie la suprafaţă crusta unei lave ce mocnea slobodă în craterul Structurilor, în aşteptarea alegerilor din 2000. S-a mulţumit să numească la conducerea SRI şi SIE nişte oameni cât de poate de amabili, dar a căror incompetenţă în materie era vizibilă cu ochiul liber. Harnagea a fost precum o marionetă pusă în fruntea SIE spre a da instituţiei o aparenţă nouă şi democratică, în vreme ce sub el ofiţerii de securitate îşi vedeau de treabă fără ştiinţa şefului lor. Costin Georgescu, ceva mai răsărit decât omologul lui de la informaţii externe, n-a reuşit nici el să pătrundă în hăţişul foarte bine organizat al SRI, fiind silit să patroneze de faţadă o instituţie ai cărei ofiţeri şi-au profesat netulburaţi meseria învăţată după nişte norme ieşite din uz”.

Cum livrau serviciile informatii ”secrete” date de CNN

”Cât am fost prim-ministru, aproape toate informaţiile „secrete” externe pe care cele două servicii mi le-au pus la îndemână le ştiam deja de la CNN. Nu-mi amintesc decât de două împrejurări în care să fi simţit că aceste servicii au, cu adevărat, o utilitate din punctul de vedere al prim-ministrului. Înaintea vizitei în Franţa, am fost informat că francezii de la Renault nu au nici cea mai mică intenţie să investească iarăşi în fabrica de automobile Dacia, pe care o considerau definitiv compromisă din punct de vedere tehnic şi financiar(…) A doua împrejurare în care SIE a dovedit că există pentru mine a fost în timpul mineriadei din ianuarie 1999, când am fost înştiinţat că în urma tulburărilor sociale care scăpaseră de sub control în ţară, ambasadorii acreditaţi la Bucureşti se pregăteau să îşi trimită familiile acasă, restrânseseră personalul la minimul necesar şi stăteau cu bagajele făcute aşteptând cursul evenimentelor”.

Doi consilieri din trei: serviciile sunt cu ei!

”În privinţa consilierilor mei, situaţia nu era mai roză. Din cei 14 consilieri câţi am avut la început, 10 îmi fuseseră strecuraţi de SRI, SIE şi Cotroceni sub pretextul pregătirii ireproşabile în domeniile lor de specialitate. Doi dintre ei erau ofiţeri SIE, alţi doi erau ofiţeri SRI, iar patru îmi fuseseră recomandaţi de preşedintele statului. De pildă unul dintre ei, un medic ce se vroia consilier pe probleme de sănătate, mi-a fost recomandat de Constantinescu pe motiv că „ştie să facă o extraordinară revistă a presei”! (…) Toţi aceşti 10 consilieri ce-mi fuseseră vârâţi sub pulpană erau ochii şi urechile instituţiilor care îi trimiseseră acolo”.

”Politicii” de la SPP

”Politizarea cadrelor în SPP este masivă. Ea se datorează lui Constantinescu, dar şi celor dinaintea lui, şi mai ales celor de după el. În mod normal, un ofiţer nu trebuie să fie implicat politic. Aceşti ofiţeri ar trebui să fie un corp de profesionişti fără culoare politică şi fără activităţi colaterale. La noi fiecare schimbare a puterii e urmată de un cutremur în SPP. Cad capete şi se ridică peste noapte altele în loc, apoi cei retraşi revin şi capetele căzute se întorc din nou. România e ţara în care, fără nicio exagerare, poţi deveni general SPP în mai puţin de patru ani de zile, un interval suficient pentru a te chivernisi în aşa fel încât noua putere să nu prea mai aibă ce să-ţi facă”.

Se cred destepti, dar sunt ingrijorator de prosti

”Ofiţerii serviciilor secrete trăiesc cu convingerea că ei alcătuiesc o castă de români adevăraţi, inteligenţi şi iscusiţi, când de fapt gradul de inteligenţă al ofiţerilor este îngrijorător de scăzut.
Marea dramă e că trei sferturi din munca ofiţerilor de securitate din România se iroseşte în chestiuni care nu au nicio legătură cu siguranţa statului. Cât am fost prim-ministru, toate informaţiile pe care le primeam erau de o superficialitate înmărmuritoare, şi nu puteai să nu te întrebi, aflându-le, ce rost au de fapt serviciile secrete în România”.

Baietii din Structuri se considera elitele tarii

”Una din trăsăturile de bază ale Structurilor e că cei care le aparţin sunt convinşi că alcătuiesc o elită: au mândria castei din care provin, tendinţa de respingere şi de dispreţuire a oricui nu face parte din aceeaşi structură. Când rostesc cuvântul „elită”, ei nu se pot gândi decât la ei înşişi, şi li se pare neverosimil că în ţara asta ar mai putea fi şi altfel de elite, de un fel radical deosebit de cel ştiut de ei(…) Românii trebuie să înţeleagă că triumful deplin al Structurilor s-a petrecut la alegerile din 2000. Occidentul se înşală dacă crede că schimbarea de limbaj şi de ideologie a Structurilor reprezintă o schimbare de profunzime a oamenilor lor. Realitatea e că ei nu pot gândi altfel, indiferent de circumstanţă. Pentru ei dublul limbaj şi dubla gândire sunt a doua lor natură. Când li se adresează occidentalilor, ei chiar cred sincer în ceea ce spun, sunt convinşi de deschiderea lor occidentală şi de vocaţia lor capitalistă, dar de cum se întorc în ţară şi se închid în biroul lor, măsurile pe care le iau sunt cele ale mlaştinii dâmboviţene. Tot ce au luat de la capitalişti e luxul, dar fiinţa lor intimă poartă tarele dublei gândiri. Personalitatea lor e scindată într-o parte de uz oficial şi public, a cărei înfăţişare e cea a europeanului spilcuit cu deprinderi democratice, şi într-o parte intimă, şi tocmai de aceea adevărată, a intrigantului cu apucături fanariote”.

Serviciile controleaza 80% din clasa politica

”Cine crede că-i poate schimba intrând în sistemul lor şi modificând lucrurile dinlăuntru uită că o dată intrat acolo va semăna leit lor, împrumutându-le mândria de castă, dispreţul şi lipsa de scrupule. Mass-media, serviciile secrete, partidele politice sunt toate controlate de ei. Procentual, cam 80% din clasa politică românească este expresia Structurilor. De aceea ea nu merită să existe, cum nici Parlamentul României de după 2000 nu-şi merită numele. Când privesc acest for legislativ, aşa cum apare el azi, îmi dau seama că există viaţă după moarte. Oamenii aceştia au murit de mult şi totuşi mai trăiesc. Cum să numeşti Parlament un loc în care nu se întâmplă nimic? Nu mai există dispute, nimeni nu se mai ceartă cu nimeni, există un consens de tip abulic, ca o înţelegere între oameni a căror voinţă a fost neutralizată. Motivul pentru care clasa politică românească nu merită să mai fie e că din ea nu se vor naşte vreodată bărbaţi de stat. Iar scopul clasei politice tocmai acesta este, să creeze un mediu din care, chiar dacă rar şi anevoie, pot să apară oameni cu stofă de conducători de stat”.

De ce fluiera vintul prin fișetele serviciilor

”Gândiţi-vă că majoritatea ofiţerilor dintr-un serviciu secret lucrează toată viaţa şi ies la pensie fără să fi aflat măcar o informaţie despre care să poată spune că e secret de stat sau informaţie ultrasecretă. Ceea ce nu-i împiedică pe ofiţerii SRI să aibă fişiere întregi cu dosare considerate secrete. Iar când deschizi şi vezi ce se află în ele te apucă râsul. Fraude fiscale de câteva miliarde de lei, oameni de afaceri străini care au prejudiciat statul român cu milioane de dolari, interceptări telefonice oficiale etc. În schimb, când e vorba de pagube uriaşe, cum a fost jefuirea Bancorexului sau prăbuşirea FNI, nu afli niciun dosar care să te lămurească ce s-a întâmplat de fapt. Explicaţia e simplă: până în 1996 serviciile secrete şi puterea politică au lucrat mână în mână, unii furnizau informaţia şi ceilalţi luau decizii, în avantajul ambelor părţi. În rest, obsesia secretelor de stat e o trăsătură de caracter a românilor”.

Fostii securisti – instanta morala suprema a Romaniei

”E bine să ne lepădăm de obiceiul de a privi serviciile secrete ca pe nişte alambicuri de taină la care nu au acces decât cei privilegiaţi. În schimb, există o castă a foştilor ofiţeri de securitate care au folosit informaţiile obţinute în timpul muncii lor în scop personal, intimidând şi şantajând oponenţii care aveau nenorocul să se pună de-a curmezişul afacerilor şi intereselor lor politice. Această castă a ofiţerilor de informaţii cu educaţie comunistă se consideră instanţa morală şi patriotică a României. Această castă e activă şi nu va dispărea decât după 2008, căci abia atunci se va putea vorbi de o dizolvare treptată a ceea ce eu numesc în această carte Structuri. Până atunci, ele îşi vor vedea de treabă îmbogăţindu-se, prosperând şi străduindu-se să scape de obişnuinţa de a gândi care le-a fost inculcată pe timpul comunismului”.

Fost sofer la Soros, ajuns director la SIE

”Cât priveşte SIE, el a scăpat până acum controlului vreunui factor politic. Harnagea putea să fie orice, dar nu şeful SIE. De fapt, nici nu a avut de-a face cu acest serviciu. Fost şofer, timp de doi ani, la Fundaţia Soros, de unde şeful lui, Alin Teodorescu, l-a dat afară, s-a aciuat la România liberă. De aici, Petre Mihai Băcanu l-a plasat în anturajul lui Constantinescu, la Fundaţia Pentru Democraţie. Cu omul acesta, bon viveur, cu buze groase şi senzuale, trădând aplecări spre bucuriile vieţii şi nu spre împlinirile profesionale ale unei munci de informare, nu m-am întâlnit decât de două ori în afara întrunirilor CSAT-ului şi nu am făcut decât să ne întreţinem amical asupra unor chestiuni care nu aveau nicio legătură cu serviciul pe care îl conducea. Ca premier, alături de el am trăit cu impresia că România nu are un serviciu de informaţii externe”.

Partidul Structurilor si strainatatea

”„Săritul peste cal” este poate expresia cea mai potrivită pentru a descrie maniera în care cea mai mare parte a liderilor politici români au înţeles şi înţeleg să răspundă exigenţelor străine. Exerciţiul dublului limbaj a atins astăzi la reprezentanţii Partidului Structurilor din România cote extraordinare. Unii dintre ei au împins virtuozitatea acestui exerciţiu la un nivel atât de înalt încât pot avea simultan în minte două idei contrare în care cred cu aceeaşi tărie, fiind sincer convinşi de ele. Numai că pe una o împărtăşesc partenerilor externi, iar pe cealaltă o aplică în ţară. De aici neîncrederea occidentalilor în politica românească, şi tot de aici deficitul de imagine al României”.

Adevarata putere apartine Structurilor

Una peste alta, Radu Vasile s-a dovedit un optimist incurabil. Încredințarea lui că hidra serviciilor va dispărea din politică la scurt timp după integrarea în UE a fost, din păcate, fără acoperire în realitate. Au trecut 15 ani și brațele hidrei s-au întins încă mai sufocant în jurul întregii societăți.
Vasile a avut, totuși, o viziune corectă atunci cînd a estimat, în finalul cărții lui, că e o lucrare prematură raportat la societatea română:

”Această carte este un act de curaj. Ea este o explicaţie, nu o justificare. Este încercarea de a reda, pe întinderea unui scurt interval de timp, fenomenul politic românesc. Dar, mai presus de orice, această carte este expresia curajului de a arăta cititorului român că adevărata putere aparţine Structurilor. Sunt evenimente şi nume pe care le-am trecut sub tăcere, pentru a menaja orgoliile politicienilor de azi. În această privinţă, cartea mea apare prea devreme. Dar o eventuală nouă ediţie a ei, poate peste câţiva ani, va da negreşit în vileag lucruri care, acum, nu pot fi spuse. Cu sau fără aceste dezvăluiri, caracterul aparent al lumii politice se va menţine în România cel puţin încă un deceniu. Iată de ce acest epilog este mai curând despre viitor. Căci nimic nu se va schimba semnificativ în plan politic. Nu este o întâmplare că România are în continuare ca imn naţional o poezie paşoptistă al cărei îndemn este „Deşteaptă-te, române!” Prin acest imn se recunoaşte în chip oficial că, la peste 150 de ani de la revoluţia din 1848, românii mai au încă nevoie de îndemnul de a se deştepta”.

http://www.flux24.ro

Publicat în ROMANIA DISTRUSA | 1 comentariu

Cetatea getică de la Butuceni (Basarabia)


Printre fortificaţiile importante geto – dace din Basarabia (Republica Moldova) se află şi cea mai veche construcţie fortificată de la Orheiul Vechi, amplasată pe promontoriul Butuceni. Teritoriul pe care se află urmele fostei fortificaţii  getice are o formă ovală alungită, orientată pe direcţia răsărit-asfinţit. Partea de nord a teritoriului, mai înaltă, este stâncoasă şi se înalţă deasupra oglinzii apei Răutului la 60 metri (cel mai mare afluent al Nistrului). Cetatea se află în satul Butuceni, comuna Trebujeni, raionul Orhei.

Suprafaţa ocupată de cetate se uneşte cu teritoriul din jur, care este mult mai înalt, printr-o trecătoare îngustă ce poate fi uşor închisă, barată. Locul era astfel favorabil pentru a face o cetate. Cercetările arheologice au arătat că pe vârful dealului Butuceni au locuit oameni începând cu secolele VIIIVII î.Hr. (acum aprox. 2800 de ani) În secolul al V-lea î.H.geţii au fortificat aşezarea, apoi, de mai multe ori, au modificat-o, refăcând sistemul defensiv. Urmele de întărituri descoperite prin cercetări arheologice ne arată că, la început, a fost fortificat tot terenul din curbura Răutului. În locul cel mai îngust al curburii râului, locuitorii au săpat mai multe şanţuri cu valuri de pământ lângă ele, care începeau la marginea stâncii din partea de nord a spaţiului şi se terminau la malul Răutului.

Cetatea era apărată de 9 sisteme fortificaţionale (valuri şi şanţuri de apărare), aflate la diferite distanţe una de cealaltă, plasate în vestul şi estul cetăţii, în cele mai vulnerabile locuri. Şanţurile aveau adâncimea de 3,5 m, lăţimea era de circa 4,5 metri până la 7 metri, iar înălţimea valurilor, inclusiv cu pilonii din lemn atingea 10-20 m. Liniile de apărare se întindeau de la malul abrupt al stâncii până la celălalt mal al Răutului. Acest tip de fortificaţii folosit la acestă cetate a intrat în istorie ca faimosul „Murus Dacicus” (zidul dacic).

În interiorul citadelei se intra printr-o poartă specială, aflată în capătul de răsărit al citadelei. Nu departe de poarta citadelei, în exterior, specialiştii au dezvelit resturile unui zid făcut din blocuri mari de calcar local. Acest zid provine de la o poartă masivă, ridicată posibil sub influenţa cetăţilor greceşti de la Marea Neagră. Un interes deosebit prezintă descoperirea urmelor unei construcţii de cult situate pe locul cel mai înalt al citadelei (acropolă), în centrul acesteia, lângă malul stâncos al Răutului.

 81968721

Lăcaşul de cult de la Butuceni era de formă rotundă şi consta dintr-o vatră de piatră, înconjurată de 3 rânduri de stâlpi. În primul cerc sunt trei gropi de stâlpi, în al doilea – şase, iar în al treilea – 12. Materialele arheologice găsite pe locul sanctuarului datează din sec. IV-III î.Hr. Se presupune că această construcţie avea semnificaţie calendaristică. Cetatea getică de la Butuceni a fost părăsită pe la sfârşitul secolului al III-lea – începutul secolului al II-lea î.Hr., ca rezultat al năvălirii triburilor germanice ale bastarnilor. Activitatea locuitorilor s-a prelungit totuşi în cadrul unei aşezări nefortificate situate pe malul râului. Cetăţuia getică de la Butuceni era, probabil, una din cele mai importante dave din spaţiul pruto-nistrean, un puternic centru militar şi politic al geţilor, cunoscînd apogeul dezvoltării sale în sec. IV-III î.Hr.

Existența ei a fost semnalată  încă din anii 40-50 ai sec. XX de către arheologul G.D. Smirnov. Aceasta rămâne a fi o construcţie ce reprezintă un interes deosebit, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi din punct de vedere muzeografic. În antichitate, de aici mărfurile greceşti sosite pe calea apei, se răspândeau în cetăţile de pe ambele maluri ale Răutului. Marea majoritate a ceramicii greceşti era de culoare roşie, reprezentată în special prin amfore. Amforele erau folosite pentru a aduce şi a păstra uleiuri, vinuri din Grecia. Ceramica grecească descoperită aici a fost confecţionată în centre precum Heraclea, Fasos, Kios ş.a.

Au fost descoperite însă şi fragmente de ceramică neagră fină de Alep, numită de istorici „ceramică de paradă”, în care erau importate uleiuri mirositoare, procurate în special de aristocraţia locală. Arheologii au descoperit aici și 2 monede din cupru bătute în oraşul Tiras (oraș aflat pe limanul Nistrului). Cetatea getică se află în cadrul Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi și se află în partea de est a Republicii Moldova, în defileul stâncos al râului Răut, într-un loc fascinant, coborât parcă din ceruri, de importanţă strategică, aproape de vărsare în fluviul Nistru, într-o zonă de confluenţă a civilizaţiilor antice şi medievale, sedentare şi nomade, orientale şi occidentale, creştine şi musulmane.

Partea centrală a Rezervaţiei reprezintă un amfiteatru de o rară frumuseţe, format de malurile înalte ale cursului sinuos al Răutului, care întruneşte condiţii remarcabile de apărare. Peisajul aflat aici la Orheiul Vechi reprezintă o operă de excepţie de adaptare şi transformare umană a cadrului natural, care a făcut posibilă crearea în acest loc, în diverse perioade, a unor centre regionale de  putere politică, militară şi economică (getic, mongol şi moldovenesc).

În zona Orheiului Vechi  sunt prezente vestigii arheologice din toate epocile cunoscute pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv urmele a şase cetăţi getice din mileniul I î.Hr., oraşului mongol „Şehr al-Cedid” din secolul XIV, oraşului moldovenesc – Orheiul Vechi din secolele XV-XVI, dar şi existența a circa 200 complexe rupestre creştine, printre care se remarcă: Mănăstirea pârcălabului Bosie, Schitul Peştera, Schitul Peşterele Ciucului şi Schitul pârcălabului Albu din secolelel XV-XIX. Pendulând spre limita nistreană – dar și depășind-o, spre nesfârșitele stepe ale masageților ce duc până la întâlnirea cu marele neam al chinezilor, comorile milenare și prezențele perene ale neamului get stau ca mărturie mută a unei istorii ce, pentru a fi știută, trebuie doar „citită”.

Conf. univ. dr. George V Grigore

http://www.cunoastelumea.ro

Publicat în URMASII DACILOR | Lasă un comentariu

Iată cui îi este categoric contraindicat să poarte aur. Nu-ți pune viața în pericol!


Bijuteriile au un rol semnificativ în viața noastră. Noi putem să le dăruim, putem să accentuăm bunăstarea noastră și putem crea imaginea unei doamne elegante. Printre metalele prețioase cel mai răspândit este aurul. Există foarte multe legende și povestiri ce țin de aur. Cândva bijuteriile din aur erau purtate cu mândrie de către fiecare doamnă respectabilă. În lumea contemporană nu fiecare dintre noi își permite să poate aur. Majoritatea dintre noi poartă zilnic inele, cercei și brățări din aur fără a realiza cât de dăunătoare sunt pentru sănătate.

După părerea unor specialiști în energetica umană nu fiecare poate purta aur. Acest metal are atât avantaje, cât și dezavantaje.

Cui îi este interzis să poarte bijuterii din aur?

Unul dintre specialiști nu recomandă purtarea aurului de către persoanele care sunt mereu stresate, locuiesc în marele metropole și au un mod de viață activ. Aurul influențează negativ asupra acestor persoane și este foarte iritant.

Pentru aceste persoane, aurul poate provoca afecțiuni ale sistemului nervos, ceea ce poate duce la depresii, crize de nervozitate și stres continuu. Aurul poate fi purtat de persoanele care au o viață mai puțin activă și cu mai puține evenimente și emoții. Aurul atrage succesul și îi încarcă cu putere doar pe acei oameni care duc o viață liniștită și echilibrată.

De ce nu se permite purtarea aurului cu argint?

Amatorii de bijuterii deseori comit o greșeală gravă. Ei combină aurul cu argintul. Acest obicei poate duce la exces de energie care provoacă consecințe grave. Aurul este o sursă de energie, putere și bogăție, stimulator de pofte și dorințe, iar argintul dimpotrivă, îl face pe om mai liniștit, mai armonios și mai echilibrat. De aceea, atunci când sunt combinate aceste metale, apare un dezechilibru. În om se amestecă două energii opuse, care duc la un haos total. Este interzis să purtați aur cu argint, deoarece poate provoca diferite boli, insuccese și schimbări de dispoziție.

Se recomandă să alegeți bijuterii doar care se potrivesc stilului dvs. de viață. În acest caz bijuteriile vă vor aduce noroc și fericire.

by Bijuteriile au un rol semnificativ în viața noastră. Noi putem să le dăruim, putem să accentuăm bunăstarea noastră și putem crea imaginea unei doamne elegante. Printre metalele prețioase cel mai răspândit este aurul. Există foarte multe legende și povestiri ce țin de aur. Cândva bijuteriile din aur erau purtate cu mândrie de către fiecare doamnă respectabilă. În lumea contemporană nu fiecare dintre noi își permite să poate aur. Majoritatea dintre noi poartă zilnic inele, cercei și brățări din aur fără a realiza cât de dăunătoare sunt pentru sănătate. După părerea unor specialiști în energetica umană nu fiecare poate purta […]

https://www.cocoon.ro

Publicat în DIVERSE | Lasă un comentariu

Oraşul din SUA în care ţiganii români îi şochează pe localnici: „Trimit săptămânal în România 30.000 de dolari, bani furaţi din magazinele noastre“


BRAVOO….pentrun prima data sunt de partea tiganilor 😀Doar ca e f putin. Trebuie sa le fure macar pe sfert cit ne-au furat americanii de 27 de ani.

Adevarul.ro: Cetăţenii localităţii California din Pennsylvania se plâng că aproximativ 30 de familii de ţigani imigraţi recent din România le fac viaţa un coşmar, iar nemulţumirile lor au ajuns subiect în presa de peste Oceanul Atlantic. Cazul a fost comentat, pentru „Adevărul“, de către unul dintre cei mai respectaţi doctori în antropologie de peste Ocean.

Românii de origine romă care s-au aciuat într-un orăşel din Pennsylvania au ajuns subiectul unei investigaţii publicate de presa locală. Locuitorii unui oraş cu numele California acuză că romii aruncă gunoi peste tot, îşi fac nevoile în public şi distrug lucruri în magazine. Un articol pe această temă a apărut în ziarul Pittsburgh Post-Gazette şi a fost preluat de presa naţională de Statele Unite ale Americii.

Am vorbit pe tema imigranţilor romi din România în America cu Anne Sutherland, profesor emerit în antropologie la Universitatea California din Riverside, unul dintre cei mai mari experţi în problema comunităţilor rome din America. Anne Sutherland şi-a luat licenţa şi doctoratul în antropologie la Oxford în 1968 şi respective 1972 şi face cercetări asupra comunităţilor rome din America încă din 1968.

Profesoara americană spune şi că numărul romilor din România va creşte în următorii ani în America şi că percepţia americanilor va fi dată de modul în care aceştia se vor purta: dacă vor fura şi vor comite delicte va fi în mod cert o percepţie negativă.

„Cred că reacţia comunităţii din California este dată şi de faptul că locuitorii din acest oraş nu ştiu nimic despre această populaţie romă. Este pentru prima oară când au imigranţi romi în oraş. Oamenii sunt revoltaţi şi îi acuză pe aceşti imigranţi că îşi fac nevoile în stradă, că fură din magazine ş.a. Sunt multe nemulţumiri şi deocamdată nu ştiu ce soluţie ar putea fi găsită în acest conflict, cu atât mai mult cu cât nu se ştie statutul legal al imigranţilor romi”, spune Anne Sutherland.

https://www.cocoon.ro

Publicat în TIGANI | Lasă un comentariu

Semnalele radio extraordinare apar ca fiind trimis de la o stea din apropiere Soarelui


Semnalele radio extraordinare apar ca fiind trimis de la o stea din apropiere Soarelui

(AFP) Unele semnale foarte „ciudate” au fost observate provenind de la o stea aflată la „doar” 11 ani lumină depărtare de Soare, potrivit oamenilor de știință de la Observatorul din Puerto Rico

S-au observat unele semnale foarte „ciudate” provenind de la o stea aflată doar la 11 ani lumină depărtare, spun oamenii de știință din Puerto Rico.

Misterul a aprins Internetul deoarece speculațiile se referă la potențialul unei descoperiri a vieții extraterestre în steaua roșie pitică cunoscută sub numele de Ross 128 – în ciuda celor mai bune încercări ale astronomilor de a oferi alte explicații.

„În cazul în care vă întrebați, ipoteza extratereştrilor este în partea de jos a mai multor alte explicații mai bune”, a spus într-o postare pe blog Abel Mendez, directorul Laboratorului de Habitabilitate Planetară de la Universitatea din Puerto Rico, Arecibo.

Ceva neobișnuit a ieșit la lumină în aprilie și mai, când echipa studiase o serie de stele mici și relativ reci numite pitice roșii, dintre care unele sunt cunoscute ca având planete care le înconjoară.

Nu se știe încă dacă Ross 128 are planete, dar „am realizat că au existat semnale foarte ciudate în spectrul dinamic de 10 minute pe care l-am obținut de la Ross 128.”

Semnalele au fost observate pe 13 mai la ora 0053 GMT și „au constat în impulsuri ne-polarizate cvasi-periodice de bandă largă cu caracteristici foarte asemănătoare dispersiei”, a scris el.

„Noi credem ca semnalele nu sunt interferente radio de frecvente locale (RFI), deoarece sunt unice pentru Ross 128 şi există observații ale altor stele imediat înainte si după care nu au arătat nimic asemănător”.

Există trei posibilități principale de a explica exploziile.

Ar putea fi emisii similare cu cele ale unor explozii solare.

Ar putea fi emisii de la un alt obiect aflat în câmpul vizual al lui Ross 128.

Sau ar putea fi o explozie de la un satelit de mare altitudine aflat pe orbită, a scris Mendez.

Deoarece semnalele sunt probabil prea slabe pentru a fi preluate de alte telescoape radio din lume, Mendez a spus că oamenii de știință de la Observatorul Arecibo s-au alăturat astronomilor din SETI (Search for Life ExtraTerrestrial) care vor folosi Telescopul Allen și Telescopul Green Bank ca să observe steaua pentru a doua oară duminică noaptea târziu.

Rezultatele acestor observații ar trebui să fie trimise până la sfârșitul săptămânii viitoare, a spus el.

„Am o Pina Colada gata să sărbătorească dacă semnalele ar indica ca rezultat o natură astronomică”, a spus Mendez.

 

(FLUIERUL)

 

 

Publicat în SPATIU - EXTRATERESTRI | Lasă un comentariu

Ecologie, control populațional și Noua Ordine Mondială


Francmasonul James Paul Warburg făcea o declaraţie în faţa Senatului SUA pe 7 februarie 1950: „Vom avea un Guvern Mondial, fie că ne place, fie că nu ne place. Singura întrebare este dacă acest Guvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept.”

La întâlnirea anuală a grupului Bilderberg din Baden-Baden, Germania, din 6-9 iunie 1991, unde a avut loc debutul lui Bil Clinton, David Rockefeller Jr. a declarat: „Suntem recunoscători față de Washington Post, The New York Times, Time Magazine şi alte mari publicaţii ai căror directori au luat parte la întrunirile noastre şi şi-au respectat promisiunea de a fi discreţi timp de aproape 40 de ani…
Ar fi fost imposibil să dezvoltăm planul nostru mondial dacă ar fi fost dat publicităţii pe parcursul acestor ani. Dar lumea este acum mai sofisticată şi mai pregătită să se îndrepte spre un guvern mondial. Suveranitatea supernațională a unei elite intelectuale şi a bancherilor internaţionali este bineînţeles de preferat autodeterminismului naţional practicat în ultimele secole
.”

La acea vreme, Clinton nu era cunoscut în afara statului său de origine, Arkansas. Doar două luni mai târziu, el a fost nominalizat să candideze la preşedinţie din partea „democraţilor”, iar 16 luni mai târziu, William Jefferson Clinton a fost ales preşedinte al Statelor Unite, ajutând la implementarea Noii Ordini Mondiale.

Cel care i-a adunat pentru prima dată pe francmasonii de rang înalt la o întrunire în oraşul Oosterbeck din Olanda, la Hotelul Bilderberg, între 29 și 31 mai 1954, a fost polonezul mason Hieronim Retinger. Bilderbergii au devenit o instituţie a grupării satanice a așa-zișilor „iluminați”.

A început o nouă realitate”, spunea consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui Eisenhower după întâlnire. Retinger, francmason de gradul 33, a avut, de asemenea, iniţiativa înfiinţării Comunităţii Europene şi a Consiliului Europei. El era în favoarea unei Europe unite şi avea acces nelimitat la preşedintele SUA.

David Rockefeller Jr. a declarat în faţa Consiliului de Afaceri al ONU în 1994: „Ne aflăm în pragul unei transformări globale. Tot ce ne trebuie este o criză majoră la momentul oportun şi naţiunile vor accepta Noua Ordine Mondială.”

David Rockefeller recunoaşte în cartea sa Memoriile (Memoirs, pag. 405, New York: Random House, 2002) că a contribuit la Noua Ordine Mondială şi se declară vinovat: „Unii chiar cred că suntem parte a unei societăţi secrete ce lucrează împotriva celor mai bune interese ale Statelor Unite ale Americii, mă caracterizează pe mine şi pe familia mea ca «internaționaliști» ce s-au raliat cu alte persoane din toată lumea pentru a edifica o structură mai integrată global şi politic (n.ed. Noua Ordine Mondială) – o lume – dacă vreţi să o numiţi aşa. Dacă aceasta este acuzaţia, atunci mă declar vinovat – şi sunt mândru de acest lucru!

Agenda 21, Agenda 30 şi Noua Ordine Mondială – planul pentru o sclavie durabilă

Aproape toată lumea a auzit de dezvoltare durabilă, un concept sforăitor urmat, de obicei, de un torent de vorbe goale şi un căscat pe măsură din partea audienţei. Sună bine, căci toată lumea iubeşte progresul şi dezvoltarea, mai ales dacă e sustenabilă. În fine, definiţia oficială pare (deşi nu este) chiar atractivă: „dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.

Este greu de imaginat cum ar arăta nevoile generaţiei 2200, astfel încât consumul nostru prezent să nu le afecteze, dar asta este deja o chestiune de detaliu.

Termenul cu pricina a devenit faimos în urma conferinţei ONU de la Rio de Janeiro şi a fost dezvoltat în documentul subsecvent Agenda 21. Tot aici îşi au originea entuziasmul şi dedicaţia ecologistă a mulţimilor progresiste din ultimii 20 de ani. Dacă vă întrebaţi de unde atâta îngrijorare pentru natură la numeroşi tineri, răspunsul este Agenda 21, chiar dacă majoritatea habar nu are de acest document.

Este un plan comprehensiv de acţiune ce urmează să fie pus în aplicare la nivel global, naţional şi local de ONU, guverne naţionale şi grupuri importante în toate domeniile unde oamenii au impact asupra mediului”, se arată în document.

Şi cum orice acţiune umană influenţează mediul, deducem că nu va scăpa nimic de sub umbrela acestui program. Însă lucrurile cu adevărat interesante încep abia când vezi ce se ascunde de fapt sub faţada ecologistă. În primul rând, te izbeşte ideea că drepturile individuale, precum dreptul la proprietate, trebuie să fie restricţionate, uneori chiar anulate.

Harvey Ruvin, vicepreşedinte al ICLEI (o organizație apendice a ONU în acest domeniu) a declarat că „drepturile individuale vor trebui să facă un pas înapoi în favoarea celui colectiv”.

În al doilea rând, pentru a nu lăsa niciun dubiu asupra orientării ideologice, ni se spune limpede că „ideea potrivit căreia accesul la pieţe va reuşi prin sine să reducă sărăcia este greşită”.

Cum nu există o variantă de mijloc între stat şi piaţă, rezultă că singurul mijloc prin care poate fi redusă pauperizarea şi protejat mediul îl reprezintă o autoritate centrală. Dar, atenţie, căci această autoritate va fi transnaţională şi se va ocupa de redistribuţia resurselor la nivel global.

Din acest motiv, afluenţa societăţilor occidentale trebuie redusă. „Stilurile de viaţă curente ale clasei de mijloc din ţările bogate – ce presupun un consum ridicat de carne, folosirea carburanţilor, a aerului condiţionat la serviciu şi acasă, zone rezidenţiale – nu sunt sustenabile. Este nevoie de o schimbare care să ducă la întărirea sistemelor multilaterale, incluzând aici Naţiunile Unite”, afirma Maurice Strong, fostul subsecretar al ONU, cel care a pledat printre altele şi pentru obţinerea unei licenţe pentru a putea avea copii.

Iar aici este atins unul din punctele cele mai importante ale Agendei 21, pentru că scopul evident îl reprezintă remodelarea completă a spaţiului urban şi rural.

Proiectul Wildlands al ONU are drept obiectiv resălbăticirea zonelor naturale afectate de prezenţa umană. Nu vă gândiţi neapărat la teritorii afectate de poluare, ci la orice urmă de interferenţă, precum drumuri, case, electricitate etc.

Cu alte cuvinte, idealul îl reprezintă eliminarea oamenilor din aceste zone şi îngrămădirea lor în spaţii bine delimitate. Teoria conspiraţiei, veţi spune. Nu chiar. Capitolul 28 al Agendei 21:
Pământul …. nu poate fi tratat ca un activ obişnuit, în posesia indivizilor. Controlul public al pământului este, din acest motiv, indispensabil. Guvernul trebuie să menţină o jurisdicţie completă şi să exercite o suveranitate totală asupra terenului având drept obiectiv planificarea liberă (?) a aşezărilor umane”.

Ţinta explicită, cel puţin în ceea ce priveşte SUA, deşi după aceea toată lumea bună va urma, este ca jumătate din teritoriu să fie epurat de prezenţa oamenilor. Gânduri prea îndrăzneţe? Nici măcar… În Florida, guvernul a achiziţionat deja 28% din pământul disponibil.

Ce se va petrece cu indivizii? Aici intervine partea a doua din Agenda 21 şi dezvoltarea durabilă: Creşterea Isteaţă („Smart Growth”). În linii mari, planul este de a înghesui oamenii precum vitele în comunităţi urbane cât mai dense.

În cuvintele unui activist Smarth Growth: „oamenii vor fi în cuşti, iar animalele se vor uita”. Într-un limbaj mai puţin metaforic, presupoziţia „ştiinţifică” este că aglomerările urbane vor determina scăderea poluării. Adică, iei oamenii de pe unde îi găseşti, îi închizi în oraşe („no cars allowed” – „nu sunt premise autovehiculele”) şi astfel reduci problemele de mediu.

Proprietatea privată trebuie abolită pentru a construi comunităţi tip balot, unde oamenii vor fi nevoiţi să trăiască unii peste alţii în zone mixte, la o distanţă mică față de şcoală şi locul de muncă, ce poate fi parcursă mergând pe jos, eliminând astfel nevoia de mijloace de transport, altele decât biciclete, autobuze şi metrou uşor. În această viziune, nu se va mai putea construi pe pământul de la ţară şi acesta va fi restituit sălbăticiei”, declara un oficial american din Massachusetts.

Heritage Foundation a demolat cu mai multe studii empirice ideea că densitatea ridicată produce mai puţină poluare, în cazul în care cineva se întreabă dacă ecologia este cea care îi mână în luptă pe activiştii ONU.

Un alt capitol relevant al Agendei 21 îl constituie parteneriatele public-private pentru susţinerea obiectivelor. Fundaţia pentru o Societate Deschisă plus alte două ONG-uri finanţate de George Soros sunt implicate în programul Naţiunilor Unite.

Ecuaţia nu ar fi completă dacă nu ar cuprinde şi o secţiune de educaţie pentru dezvoltare durabilă, deoarece nu poţi pune în aplicare un asemenea plan fără o îndoctrinare masivă. Pentru mai multe informaţii despre acest aspect, puteţi accesa site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale din România.

În linii mari, oamenii mai educaţi, care au venituri mai mari, consumă mai multe resurse decât oamenii mai puţini educaţi, care au venituri mai reduse. În acest caz, o educaţie sporită creşte ameninţarea la adresa sustenabilităţii”, este o declaraţie stupefiantă din documentul ONU: Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă. Nimeni nu mai poate nega că se încearcă îndobitocirea oamenilor, folosindu-se de cele mai penibile fumigene.

Se speră că Agenda 21 va putea fi implementată cât mai uşor, prin banii publici (care explică abundenţa de fundaţii, programe, organizaţii ecologiste) şi reeducarea completă a populaţiei. La noi în ţară deja mai toate primăriile, de la Babadag la Baia Mare, au preluat programul şi ideile…

Din toate cele de mai sus se întrevede destul de clar un tablou în care drepturile de proprietate ajung să nu mai conteze. Şi cum fără drepturi de proprietate nu există libertate, consecinţa politicilor ONU va fi o societate ultra totalitară, în numele politicilor de mediu şi al creşterii durabile. Aşa că, de câte ori auziţi aceste cuvinte, gândiţi-vă la iadul din Minunata Lume Nouă şi nu la Arcadia.

În prezent, Agenda 21 a fost înlocuită de o variantă mai elaborată, Agenda 30, globaliștii presupunând că până în anul 2030, inclusiv, vor reuşi să creeze Noua Ordine Mondială cu un Guvern Mondial Totalitar.

http://www.yogaesoteric.net/

Publicat în SIONISTI MASONI-NWO | Lasă un comentariu

Fericirea artificială – drogul secolului XXI. Bunurile materiale – criteriul «capcană»


Când ai maşină scumpă, lucruri frumoase, o casă luxoasă şi alte asemenea bunuri ce te plasează pe un statut social mai înalt, începi să simţi că parcă ai preţui mai mult şi că te ridici cu un nivel mai sus faţă de cei care nu au toate acestea. Te uiţi la vecinul care are o maşină mult mai ieftină şi îţi spui: aceasta se petrece pentru că sunt mai grozav şi câştig mai bine. De aceea el este sărăntoc, dar eu sunt bogat.

Te gândeşti că vecinul crede despre tine că eşti cool, fiindcă ai maşină scumpă. Şi acest gând te încălzeşte şi te face să te ridici în propriii ochi. Te simţi important atunci când treci pe lângă vecin, sau când treci printr-o intersecţie unde sunt maşini mai ieftine decât a ta.

Dacă vecinul are o maşină mai luxoasă decât a ta, aceasta îţi scade aprecierea de sine, dat fiind faptul că vecinul, în ochii tăi, este înaintea ta. Şi când ai ocazia, încerci să-ţi reiei întâietatea… şi asta nu doar în privinţa maşinilor. Aşa va fi la nesfârşit. Şi aprecierea de sine ba va scădea, ba va creşte.

Dacă acestea-ţi sunt criteriile, de ele depinde cât de fericit eşti.

Charles de Montesquieu, filozof şi scriitor francez, a spus odată: „Dacă noi pur şi simplu am vrea să fim fericiţi, să atingem fericirea ar fi uşor, dar noi vrem să fim mai fericiţi decât ceilalţi oameni, dar asta practic este imposibil, fiindcă nouă mereu ni se pare că ceilalţi sunt mai fericiţi decât noi.”

În goana după fericirea artificială oamenii ajung să se comporte asemeni unor drogaţi, căutând cu înfrigurare să îşi menţină cu orice preţ valoarea proprie prin comparație cu ceilalţi. Ei îşi cumpără telefon nou, își schimbă maşina, îşi cumpără o pereche de pantaloni noi sau mobilă scumpă în casă, pentru cazul în care cei din jur vor veni în vizită. Dar cum toate acestea costă scump, oamenii împătimiţi intră în datorii.

Ei se aşează pe „acul” creditului, în goana după fericire. Şi se simt foarte rău când văd că au coborât la nivelul celor pe care îi considerau mai prejos. Ar da oricât să se ridice. Ca să-şi menţină statutul, ei cheltuie foarte mulţi bani pe orice lucruri care le menţin poziţia privilegiată iluzorie.

Dacă există ceva care nu concordă cu statutul afișat, ei fac tot posibilul să ascundă acel aspect. Viaţa unor asemenea oameni se preface în minciună. Ei nu îi mint doar pe ceilalţi, ci, în principal, se mint pe ei înşişi. Ei sunt siguri că aparţin poziţiei sociale pe care o imită şi ignoră faptul că acel statut este bazat pe datorii, pe care toată viaţa vor trebui să le plătească.

Ajunși într-un moment al vieţii când băncile nu le mai acordă credite, izvorul lor de veselie şi fericire superficială seacă, și cad într-o depresie profundă. Atunci ei încep să învinovăţească pentru situația deplorabilă în care se află băncile, guvernarea, viaţa grea şi angajatorul care nu le mai plăteşte acelaşi salariu. Singurul om pe care nu îl învinovăţesc este însă chiar propria persoană – ei înșiși. Tot ce şi-au dorit a fost doar pentru a fi la fel „ca ceilalţi” şi pentru a nu pierde anii importanţi din viaţă, căutând să ia totul – după standardele superficiale ale societății – de la viaţă. Oare ar putea ei fi consideraţi vinovaţi pentru situaţia lor economică jalnică?

Să încheiem cu spusele lui Henry Ford:
Nu am de ce să mă cazez la un hotel scump, pentru că nu văd sensul să plătesc suplimentar, pentru lucruri inutile, de care nu am nevoie. Oriunde aş poposi, eu sunt Henry Ford. Nu văd diferenţa în hoteluri, căci şi în cel mai ieftin hotel poţi să te odihneşti la fel de bine ca în cel mai scump hotel. Şi acest palton – da, aveţi dreptate, l-a purtat tatăl meu, dar asta nu are nicio importanţă, căci şi în acest palton eu sunt Henry Ford. Fiul meu este încă tânăr şi fără experienţă, de aceea îi este frică de ceea ce vor crede oamenii dacă el se va caza într-un hotel ieftin. Pe mine nu mă preocupă părerea celorlalţi oameni, fiindcă îmi cunosc adevărata valoare. Şi miliardar am devenit pentru că ştiu să număr banii şi fac diferenţa dintre valorile adevărate şi cele false.”

http://www.yogaesoteric.net

Publicat în VIATA LIBERA | Lasă un comentariu

Manevre militare fără precedent în România. Zeci de mii de militari, mii de blindate


 

Cel mai mare exercițiu militar multinațional din istoria modernă la care ia parte Armata Română a început marți, 11 iulie.

Aproximativ 25.000 de militari din 22 de țări aliate și partenere participă, în perioada 11-20 iulie, la exercițiul multinațional Saber Guardian 2017 (SG17), condus de Forțele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR), care se desfășoară pe teritoriile Bulgariei, României și Ungariei.

Saber Guardian este un exercițiu anual, iar SG17 este cel mai amplu organizat de până acum ca număr de participanți și obiective urmărite, dorind să demonstreze capacitatea de descurajare, în special prin posibilitatea de mobilizare rapidă și concentrare a forțelor în orice moment, oriunde în Europa.

Redislocarea masivă a unor militari aparținând Brigăzii 3 Blindate din cadrul Diviziei 4 Infanterie a SUA din Europa și deplasarea Regimentului 2 Cavalerie al SUA de la Vilseck, Germania, în diverse locuri de desfășurare din cadrul ariei de operații întrunite din Ungaria, România și Bulgaria constituie principalele acțiuni în cadrul exercițiului. Mai mult, SG17 include antrenamente de stat major și de trageri de luptă, forțări de cursuri de apă, precum și evacuarea medicală și tratamentul răniților.

În marja SG17 sunt planificate și alte acțiuni și evenimente de sprijin, în zilele premergătoare sau ulterioare exercițiului. Pentru mărirea eficacității acestuia, SG17 va fi sprijinit de câteva exerciții de mai mică amploare ale SUA și țărilor partenere și aliate din Europa care vor avea loc în vara acestui an în regiunea Mării Negre, facilitându-se în acest mod execuția unei game largi de acțiuni militare pentru asigurarea securității și stabilității în zonă, contribuind astfel la întărirea posturii de descurajare.

Pe teritoriul ţării noastre sunt programate 21 de exerciţii naţionale integrate şi conectate, în poligoanele de antrenament şi bazele militare de la Cincu, Râureni, Borduşani, Cap Midia, Mihail Kogălniceanu şi Babadag, cu efective de aproximativ 25.000 de militari şi 2.000 de mijloace tehnice, din 22 de state.

La Borduşani, lângă Feteşti, marinarii militari au executat o secvenţă de forţare a traversării unui curs major de apă cu un grup de nave fluviale, alcătuit dintr-un monitor, două vedete blindate, două vedete dragoare, un detaşament de scafandri fluviali, un pluton de infanterie marină şi o structură de comandă. La Mihail Kogălniceanu, unde este organizat Spitalul de campanie – MASCAL, militarii din Forţele Navale Române s-au implicat într-un exerciţiu secvenţial de evacuare a răniţilor pe cale aeriană. În zona Cap Midia, pe 19 iulie, o grupare navală alcătuită dintr-o corvetă, două dragoare maritime şi un remorcher maritim vor asigura raionul de lansare a rachetelor sol-aer şi aer-aer, acţiune ce face parte din secvenţa TOBRUQ LEGACY. Concomitent cu acţiunea de pe mare, la Babadag, va avea loc Exerciţiul „Mărăşeşti”, unde Forţele Navale Române vor participa cu două plutoane de infanterie marină, care vor desfăşura acţiuni de luptă specifice zonei lagunare.

Exerciţiul SABER GUARDIAN 17, planificat de Comandamentul Forţelor Armate ale SUA în Europa (USEUCOM) şi condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite în Europa (USAREUR), demonstrează capacitatea de reacţie şi de descurajare a ţărilor aliate şi partenere într-un scenariu de apărare colectivă, prin exersarea proiectării forţei.

http://www.yogaesoteric.net

Publicat în ARMATA - NATO | Lasă un comentariu

A fost reactivată Unitatea H. Direcție specială secretă pentru homosexuali!


Informaţii de ultimă oră arată că misterioasa Unitate „H”, care a fost considerată drept „perla” spionajului românesc pe vremea când DIE penetra masiv mai ales serviciile secrete occidentale, dar şi pe cele „prietene” s-ar fi reactivat prin centralele clandestine de la Paris şi Bruxelles. Şi, practic, acţionează ca o structură de sine stătătoare, una paralelă cu serviciile secrete ale statului român!

Desigur că existenţa unor grupări precum „Bobeica” sau cele specializate în lobby la nivelul Comisiei Europene, pe canalele specifice influenţei comunităţi de care s-a ocupat pe timpuri Unitatea „H” este binecunoscută direcţiilor de contrainformaţii, numai că, ţinând cont de specificul mediului în care acţionează agenţii „defectaţi”, situaţia este mai mult decât sensibilă. Oricum, activitatea paralelă a „rămăşiţelor” Unităţii „H” este atent monitorizată, mai ales datorită faptului că nu este vorba doar de „legendarea” unor foşti agenţi de la Paris sau din ţările Benelux, ci de ascensiunea spectaculoasă a celor recrutaţi în trecut de aceştia şi ajunşi între timp importanţi lideri politici sau demnitari ai statului român, relatează Naţional.

Accept pentru relaţii sexuale

Iar pentru a înţelege mai bine specificul Unităţii „H” şi fişa postului „acoperiţilor” din această fostă direcţie cu totul aparte, cei care monitorizează activitatea paralelă actuală nu au cum să nu se aplece şi asupra modului cum a apărut această. Astfel, după cum susţin anumite surse, „nebunia H” ar fi început odată cu o surprinzătoare telegramă trimisă de către acum deja celebrul spion Mihai Caraman către fosta conducere a Centralei de care aparţinea din cadrul DIE. Este vorba despre o telegramă cifrată trimisă în Centrală, adresată către generalul maior Neagu Cosma, fost şef al Direcţiei de Contraspionaj, şi prin care agentul Caraman informa că „am intrat în contact şi sunt pe punctul de a mă împrieteni cu pictorul, astfel că vă rog să-mi aprobaţi inclusiv întreţinerea de relaţii sexuale cu sursa Joaquin Florence, acesta dându-mi de înţeles că astfel mă poate prezenta apoi cercurilor influente ale Comisariatelor de la Bruxelles”. Şi chiar dacă şefii contrainformaţiilor au fost la început şocaţi de acest mod de lucru, schimbarea de cadre a făcut ca penetrarea acestor cercuri să fie considerată una dintre cele mai reuşite misiuni ale Direcţiei de Informaţii Externe din cadrul fostei Securităţi. Şi a fost fructificată la maxim de către conducerea regimului ceauşist, care a încurajat înfiinţarea fantomaticei Unităţi „H”, care între timp a devenit practic o structură de sine stătătoare.

De la Paris la Bruxelles

Şi dacă „implozia” serviciilor de după Revoluţie s-a resimţit cam la nivelul tuturor structurilor informative româneşti, se pare că singura care a înflorit a fost tocmai unitatea „H”! Chiar dacă aceasta nu a mai primit acceptul legal de a desfăşura astfel de misiuni sensibile din partea noilor autorităţi de la Bucureşti. Iar odată cu trecerea anilor, interdicţia a devenit una totală, mai ales pe teritoriile noilor parteneri occidentali.

Numai că unii dintre cei care au acţionat ca agenţi recrutatori la nivelul acestei unităţi nu doar că au nesocotit ordinele primite, dar au dezvoltat propria structură, după modelul unei loje masonice. Iar printre „ucenicii” ofiţerilor acoperiţi care activaseră în cadrul unităţii „H” au început să apară, pe lângă „trofeele” externe cu care deja se lăudau membrii grupării de la Paris, şi tineri cu o perspectivă a carierei demnă de invidiat. Iar mulţi dintre aceştia, într-adevăr, după ce ar fi fost racolaţi la Paris, au fost propulsaţi până la vârful piramidei politice sau a statului român.

Apoi, între timp, pe lângă centrul de recrutare de la Paris, a „explodat” pur şi simplu şi structura paralelă „H” de la Bruxelles. Unde, după ce fuseseră puse bazele unei celule încă din anii ’70, structura „H” a fost considerată apoi prioritară, odată cu mutarea aici a instituțiilor europene. La acest nivel, comunitatea homosexuală are o puternică influenţă, mai ales atunci când este vorba despre promovarea unui membru asumat sau nu şi oficial.

Curăţaţi din Servicii

Culmea este că deşi unitatea „H” a excelat întotdeauna în misiunile externe, perioada sa de glorie a fost, totuşi, pe plan intern! Şi asta într-o perioadă în care cei aflaţi mai mult sau mai puţin în umbră la „butoanele” unităţii „H” au ştiut să profite din plin de deschiderea dovedită de către personaje extrem de influente de la conducerea statului român. Şi cu toate că „fişa postului” prevedea strict racolarea şi prelucrarea informativă a unor cetăţeni străini sau români care îşi desfăşurau activitatea în afara ţării, agenţii „H” acoperiţi au fost implementaţi pe tot felul de funcţii importante în structurile statului român. Nu doar în politică, dar chiar şi în serviciile secrete, situaţia devenind atât de alarmantă încât, după schimbarea Puterii, contrainformaţiile ar fi cerut la rândul lor inclusiv sprijin extern nu atât pentru identificarea, cât direct pentru extragerea din sistem a celor propulsaţi pe filiera „H”. Iar după ce noua gardă pro-americană a preluat conducerea importantelor servicii secrete, în urmă cu peste un deceniu, toţi cei monitorizaţi ca fiind prelucraţi de capii reţelei „H” au fost pur şi simplu „curăţaţi” din sistem, fără prea multe explicaţii…

Se agită apele…

Culmea este că deşi totul poate părea o poveste de mult uitată, apele par să se agite din nou. Iar cum parte din capii reţelei „H” continuă să rămână bine conectaţi la influentele cercuri de la Bruxelles, aceştia transmit în ţară mesaje tot mai făţişe despre ceea ce se petrece la nivelul Uniunii Europene. Atenţionând că deja s-a spart gheaţa prin prezența oficială la un summit NATO, printre „primele doamne” ale liderilor lumii, a soţului premierului luxemburghez Xavier Bettel.

Soţul premierului luxemburghez, în grupul Primelor Doamne de la summit-ul NATO

Apoi, după doar câteva zile, în Irlanda, cunoscută drept o ţară ultra-catolică, a fost numit un premier homosexual, în persoana lui Leo Varadkar. Asta în timp ce până şi la graniţele României, naţionalista şi ultra-ortodoxa Serbie s-a trezit cu un prim-ministru ca Ana Brnabic, care şi-a asumat oficial orientarea sexuală lesbiană. Iar „informările” venite pe filiera „H” par mai degrabă avertismente care să pregătească o lovitură asemănătoare şi în România, chiar dacă până acum „securitatea naţională” a rezistat pe baricade, dejucând în ultima clipă ultimele tentative. Aşa că, în ultima vreme, s-a trecut la reactualizarea listelor cu politicienii şi demnitarii cunoscuţi ca „prelucraţi” de unitatea „H”, pentru a se putea stabili care au rămas „în adormire” şi care au fost reactivaţi în ultimele luni, când deja Europa are trei premieri homosexuali.

http://www.yogaesoteric.net

Publicat în DEZVALUIRI, HOMOSEXUALI | Lasă un comentariu

Războiul în care suntem obligați să luptăm


Românii sunt un neam pașnic și așa au fost mereu. Nu am dus războaie de cucerire, dar ne-am apărat de fiecare dată, indiferent de forța sau numărul dușmanilor. Am murit la Tapae, la Podul Înalt, la Călugăreni, lă Mărăști, Mărășești și Oituz nu pentru regi sau glorie, am murit pentru a  putea rămâne acolo și așa cum ne-a lăsat Dumnezeu.

Acum trebuie să luptăm din nou, nu cu arma în mână, ci cu mintea atentă la manipulări și scenarii, la propagandă și îndoctrinare. Trebuie să luptăm pentru a rămâne creștini și români într-o lume care îl reneagă pe Dumnezeu și contestă istoria.

Au apărut lideri politici în spațiul public care spun că Soroș vrea răul României. O afirmație care este corectă, dar care trebuie nuanțată. NU este vorba de George Soroș, bătrânelul de 93 ani care locuiește la Londra sau New York, este vorba de rețeaua construită în atâția zeci de ani de acest bătrân care atunci era încă tânăr.

Războiul se duce între cei care vor ca lumea să se schimbe radical și sigura morală să fie corectitudinea politică și cei care știu că morala creștină este singura variantă viabilă.

Războiul nostru

Alegerea lui Trump în SUA a fost semnalul contrarevoluției. Atunci au început să se trezească și europenii și să vorbească deschis împotriva corectitudinii politice. Noi am fost printre ultimii care am văzut lumina după 27 de ani de propagandă, după ce am fost educați că tot ce vine de la alții este bun și tot ce producem noi este prost.

Poziția lui Liviu Dragnea care a declarat deschis că în România se duce un război între rețeaua lui Soroș și partidele alese democratic de români să-i conducă a părut o fantezie a liderului PSD, dar aceasta se încrie într-o mișcare la nivel mondial.

Donald Trump a deschis războiul împotriva mișcărilor promovate de Soroș, a urmat Ungaria în care Viktor Orban este un dușman declarat, apoi Polonia, Cehia și în final Israel. Unii au înțeles și s-au săturat să voteze iar alții să numere voturile.

De cealaltă parte are și rețeaua parte de sprijin din Franța lui Macron, Germania și mai ales din noul pol al corectitudinii politice, Canada lui Justin Trudeau.

Războiul a început iar acest lucru se vede și în România. S-au activat ONG-urile, se vorbește din nou de proteste, iar jurnaliștii plătiți au început propaganda pe toate canalele.

Mândria de a fi slugă

La noi s-a dezvoltat în acești 27 de ani un sindrom Stockholm generalizat. Suntem fermecați de cei care de un sfert de secol ne asupresc. Tonomatele din presă sunt ridicate la rang de jurnaliști sau influenceri și setează agenda. Avem ONG-uri care au ca singură activitate discreditarea României și care se mai și laudă cu acest lucru. Europarlamentari aleși care critică România din plenul Parlamentului European și toată această șleahtă de slugi fac din asta un titlu de glorie. În România să fi plătit din afară pentru a face propagandă împotriva propriei țări a devenit un deziderat.

Așa arată situația acum. Asta este România, astia suntem noi. Unii slugi și trădători, unii condeie cu simbrie în valută iar alții hotărâți să rămână pe poziție, să nu-și schimbe nici limba și nici să-și închirieze glasul sau condeiul. Vom vedea cum se termină acest război în care suntem toți implicați.

Autor: Alexandru David

https://gandeste.org/

Publicat în ROMANIA DISTRUSA | 1 comentariu

„Strigoii vor muri“


În timp ce în presa noastră BNR își trâmbițează îngrijorarea pentru o eventuală depășire a deficitului bugetar maximal admis de UE, de 3% din PIB (bătând șaua să priceapă iapa că va fi nevoie, după caz, de o nouă tăiere a salariilor tocmai majorate de Guvern sau de un nou împrumut de la inevitabilul FMI), bloomberg.com anunță iminența decesului „definitiv“ al zombie-ilor din economie, adică al entităților prea mari ca să poată fi lăsate să moară, care au supraviețuit, cumva, doar mulțumită dobânzilor negative antrenate de banii ieftini și ușor de obținut pe care băncile centrale i-au aruncat din elicopter direct în ograda acestor privilegiați încă nedecedați ai economiei globaliste neo-feudale.
Dar epoca acestor dobânzi negative este pe cale să apună, asa cum susține și demonstrează autorul articolului.

De altfel, Banca Centrală a Angliei, imediat după declanșarea negocierilor pentru Brexit, a început să crească dobânzile, lucru care înseamnă startul dominoului care va determina creșterea globală a dobânzilor (și a inflației).

Conform bloomberg.com, „acele companii ne-moarte care au fost ținute artificial în viață de băncile centrale după criza financiară globală urmează să își întâlnească ne-creatorii**“. Capitalul ținut captiv în aceste companii ne-moarte urmează sa fie eliberat, dezlănțuind creativitatea, pentru a crea noi afaceri și locuri de muncă. Întreaga lume va fi, practic, eliberată din colivia în care aceste entități ne-au închis, obligându-ne să le plătim costurile menținerii artificiale în viață, cu banii noștri, în contra intereselor și idealurilor noastre.

Să fie, deci, faliment și, după aceea, lumină.

De ce ne interesează pe noi această discuție și ce legătură are cu chestiunea deficitului bugetar mărit profețit de BNR?

Avem și noi zombies.

Ca și în Italia și Spania (cele două economii exemplificate negativ de articolul de pe bloomberg.com), mai mult de 15% din capitalul românesc este captiv în bănci.

Sunt, numai economiile populației depozitate la bănci, peste 40 de miliarde de euro. Aproape 9 miliarde de euro sunt blocați în Programul Prima Casă. Mai mult de 23 miliarde de euro sunt captivi în societăți care ar fi trebuit lichidate în urmă cu 11 ani, dar care, prin „magia“ sau mesmerismul tehnicilor de optimizare fiscală, au rămas în viață mai mult decât și-a putut imagina E. A. Poe în povestea dlui Valdemar*.

Dobânzile la depozite sunt la valori penibile (atât în cifre absolute, cât și raportate la dobânzile practicate de bănci atunci când împrumută statul sau autoritățile publice, centrale sau locale). Acești bani stau, băltesc, vegetează pur și simplu, până și Manole Meșterul atrăgând atenția acum câteva zile că în piață este un exces de lichiditate de circa 3 miliarde de euro. Statul român i-ar putea utiliza în investiții generatoare de noi locuri de muncă, luându-i cu împrumut sub formă de bonduri emise pe termen mediu, de 7-10 ani, cu dobânzi echivalente cu rata inflației (iar bondurile ar putea fi listate la bursă, făcând ca și acest mecanism al capitalismului inteligent să funcționeze în România, în sfârșit).

De asemenea, statul român continuă un program de ajutor de stat acordat băncilor și dezvoltatorilor imobiliari, care ar fi trebuit sa fie oprit încă din 2012, pe motiv de concurență ilicită și abuz de poziție dominantă. Un episod hilar s-a derulat cu câteva zile înainte de căderea guvernului Grindeanu – ca să poată debloca 500 milioane de lei dintr-o transă a programului pe 2017, statul s-a împrumutat 600 de milioane de lei, practic, la aceleași bănci care sunt înscrise și în mărețul program (n.n. – v-ați dat seama, desigur, că ma refer la Prima Casă). Adică, statul se împrumută la bănci pentru a le conferi acelorași bănci garanții de stat! În loc de asta, statul ar fi putut să înceapă propriul program de construcție de case ieftine, destinat debutanților în profesie sau în munca, dar nu a făcut-o. A preferat să continue să finanțeze niște zombies. Pentru că, da, aceste bănci sunt cam așa ceva – zombies. Ele nu mai dau credite economice, ele dau credite statului și unei părți din populație, restul activității fiind deturnată (cam de multișor) către servicii de plați și încasări, call-center și logistică pusă la dispoziția firmelor. Cam ăsta este bankingul în România actuală.

În altă ordine de idei, așa cum spunea un prim-guvernator al BNR în iunie 2015, în România sunt peste 260 de mii de firme care lucrează în pierdere de 11 ani (9 ani la data studiului BNR din iunie 2015). Necesarul pentru acoperirea acestor pierderi era de 100 miliarde de lei (circa 23 miliarde euro). În lipsa unei injecții de cash, aceste entități ar fi trebuit sa fie lichidate. Așa indicau logica economică și Legea societăților comerciale. Nu s-a întâmplat asta. Dar urmează să se întâmple. Indubitabil, urmează câteva zeci de mii de falimente, dar nu trebuie să ne îngrijoreze aceasta cvasicertitudine, ci să ne întărească, întrucât acești bani (plus activele, plus forța de muncă utilizate de aceste zombies) erau captivi și sterilizati, iar cu această ocazie vor putea deveni utili și creativi. Cu condiția ca ei să fie reorientați către investiții, și nu în consum.

P.S.: Nu vă luați, totuși, după toate profețiile BNR. De atât de multe ori a fost decretat risc sistemic sever, încât, ca în povestea Petrică și lupul, nimeni în sat nu îi mai crede, nici măcar dacă, realmente, ar veni lupul.

* Cartea, scrisă de Poe în 1845, se numește „Faptele în cazul domnului Valdemar“. Este despre experimentul morbid al unui practicant de „magnetism animal“ (mesmerism, programare neurolingvistică) de a ține în viață un om muribund timp de 7 luni după decesul oficial al respectivului. Despre chestia asta, cu altă ocazie.

** Traducerea titlului de pe bloomberg.com este… hm… interesantă: strigoii vor muri – corporațiile ne-moarte își vor întâlni ucigașii…

Autor: Gheorghe Piperea

cotidianul.ro

Publicat în BANCI-FMI | Lasă un comentariu

NEOATLANTISMUL DINTRE MĂRI


Nu știu cât de mult s-a amestecat Rusia în alegerea Președintelui Donald Trump. Probabil mai puțin decât S.U.A. în alegerea Președintelui Boris Elțin. Și cu siguranță mai puțin decât Germania în alegerea Președintelui Iohannis. Cert este însă că binecuvântarea Summit-ului celor trei mări, de la Varșovia, a fost dată de Președintele S.U.A. – ”invitat de onoare” – în cel mai autentic interes american.

Formula ”invitației” mi-a amintit de încercarea fostului ministru de externe grec, Theodoros Pangalos, de a crea un alt intermarium, și anume unul balcanic, cuprins între Marea Neagră, Marea Egee și Marea Ioniană, sub patronajul Rusiei; inițiativă zădărnicită atunci de o Românie cu vrednice ambiții de lider regional și opțiuni politice euro-atlantice. Inițiativa Pangalos, atent coordonată cu Moscova dar nu și cu Bucureștiul, a fost oficializată în vara lui 1997 (un Summit al șefilor de state și guverne din țările Europei de Sud-Est fusese convocat pentru toamnă în insula Creta), în timp ce, la începutul aceluiași an, România lansase la Varșovia, cu ocazia întâlnirii oficiale dintre președinții polonez și român, planul trilateralei România-Ucraina-Polonia, concretizată câteva luni mai târziu și extinsă prin includerea Republicii Moldova ( prima întâlnire a celor patru șefi de state cuprinse între Marea Baltică și Marea Neagră, a avut loc în același an la Ismail).

Tot în 1997 și tot din inițiativă românească a fost creată trilaterala România – Bulgaria – Turcia, care, după expresia Secretarului de Stat american Madeleine Albright, urma să funcționeze ”spate în spate” cu trilaterala, deja născută (din impuls grecesc) România – Bulgaria – Grecia. România devenea astfel piesa de articulare a unor structuri de cooperare regională care uneau Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, mergând pe urmele unei idei interbelice lansată de mareșalul Pilsudsky, Președintele de atunci al Poloniei. În acest cadru se preconizau, printre altele, realizarea unui coridor de transport (o autostradă) care ar fi pornit de la Gdansk, pe malul Mării Baltice și s-ar fi terminat la Alexandropolis, pe malul Mării Egee, crearea unei rețele integrate de distribuție a energiei, profitând de existența conexiunilor deja existente de pe timpul CAER, și punerea la punct a unui sistem de consultări politice, incluzând domeniul apărării și securității. De menționat este faptul că la data la care acest proiect geo-strategic începea să prindă viață, pe tronsonul nordic (Marea Baltică – Marea Neagră) niciunul dintre participanți nu era membru UE sau NATO, iar pe tronsonul sudic (Marea Neagră – Marea Egee) numai Grecia și Turcia erau membri NATO, și numai Grecia membru al UE.

Observatorii timpului au putut sesiza, în măsura în care aveau acuitatea și onestitatea necesare, pe de o parte, entuziasmul S.U.A. față de aceste aranjamente, iar pe de altă parte, rezerva Rusiei și răceala Germaniei. Într-adevăr, un intermarium pe direcția nord – sud, sprijinit de S.U.A., era una, iar o uniune balcanică tutelată de Rusia, era alta.

Proiectul românesc s-a stins treptat, pierzându-și suflul, așa cum observa fostul ambasador polonez în România, Bogumil Luft, în cartea sa ”Românii în goană după happy-end”, odată cu schimbarea conducerii MAE în 1998. (Domnul Luft susține că nici în Polonia nu a fost bine înțeles, cu excepția Președintelui Aleksander Kwasniewski). Paradoxal, România l-a neglijat cu atât mai mult cu cât parteneriatul ei strategic cu S.U.A. se transforma (la început tot din inițiativă românească) în vasalitate. O altă dovadă că America nu se poate sprijini decât pe o Românie care i se opune; adică o Românie verticală.

La începutul secolului XXI, analiști politici americani de prim rang ( a se vedea lucrările lui Stratfor ) au readus în atenția publică nevoia unei cooperări structurate și instituționalizate între statele Europei Centrale și de Est cuprinse între Marea Baltică și Marea Neagră, mergând eventual până la Marea Mediterană. Acești analiști avertizau că țările din regiunea respectivă nu se pot baza pe sprijinul unei Americi prea implicate în rezolvarea problemelor globale, decât dacă vor ști să își apere singure interesele, și că atât Europa germană, cât și tandemul germano-rus nu au nici capacitatea, nici interesul, nici voința de a le garanta stabilitatea și progresul, decât dacă ele însele se vor constitui într-un bloc demn de luat în seamă.

În ceea ce mă privește, de ani buni, scriu despre nevoia unei inițiative politice românești menită să creeze o structură de securitate geopolitică fie în cadrul UE, fie in afara acesteia (total sau parțial), de-a lungul frontierei estice, între Marea Baltică și Marea Neagră, cu posibilă ieșire spre Marea Egee. Aceasta devenea cu atât mai urgent cu cât America se depărta de Europa, Europa devenea tot mai germană iar Eurasia (sau ruso-asia) își reafirma vocația de putere imperială. Într-o Europă germană România este condamnată să rămână la periferia politică, ca simplă piață de desfacere iar în perspectiva unui nou Pact Ribbentrop – Molotov ea riscă să fie iarăși strivită de cleștele geo-strategic ruso-german. Evident, toate au fost vorbe în vânt la București.
Iată că acum proiectul intermarium se redeșteaptă sub impulsul politicii neoatlantiste a Președintelui Donald Trump; dar nu la București, ci la Varșovia. Nici așa nu este rău, atâta vreme cât și România se află acolo.

Noutatea principală se referă la mările vizate și spațiul cuprins între ele. Noul intermarium este ușor deplasat spre Vest, în așa fel încât să lase în afară fostele teritorii sovietice (inclusiv Moldova și exclusiv țările baltice) și totodată să coincidă aproximativ cu aria fostului Imperiu Habsburgic. (la care se adaugă Vechiul Regat al României și Bulgaria, probabil, ca substitut al Turciei cu rolul de avanpost atlanticist la Marea Neagră). Marea Egee este înlocuită cu Marea Adriatică, lăsând astfel în afară Turcia neo-otomană, împreună cu partea Balcanilor de Vest locuită de ortodocși și musulmani. Totul sugerează refacerea echilibrului de putere existent în Europa antebelică printr-o combinație a soluțiilor convenite la Congresele de la Viena (1815), Paris (1856) și Berlin (1878), sub monitorizarea și în profitul Washington-ului.

Să fie acesta preambulul unui conflict transatlantic sau al unuia ruso-american ? Câtuși de puțin. Deși lipsită de căldură, reacția Berlinului și Moscovei față de Summit-ul celor trei mări de la Varșovia a fost mai degrabă calmă.
Frontiera estică a acestui intermarium este aproape sigur agreată de Casa Albă și Kremlin. Rusia rămâne practic cu teritoriile fostului imperiu (inclusiv Ucraina), valoarea geostrategică a statelor baltice, nerecuperate, fiind pentru ea aproape zero, atât timp cât păstrează Kaliningradul, și cât proximitatea uriașei piețe rusești are o putere de atracție pentru economia lor mai mare decât piața europeană germanizată. Dacă nu vor fi formal ridicate, sancțiunile economice occidentale aplicate Rusiei după anexarea Crimeii, vor fi cel puțin lăsate să cadă în desuetudine cât de curând. În fine, un bonus: Serbia și Macedonia rămân în afara unor aranjamente de securitate și deci disponibile pentru ”protecția” rusă. Pe o atare bază, cooperarea ruso-americană în Orientul Mijlociu și în Pacific capătă perspective optimiste.

În ceea ce o privește, Germania înțelege, desigur, că ”blocul celor trei mări” se interpune în calea unei antante ruso-germane (inacceptabilă pentru S.U.A.) de care ar fi depins profilarea Europei germane ca putere globală, dar, la ora actuală, Berlinul este mai preocupat de realizarea Europei politice (Statele Unite ale Europei Mici) în cadrul UE cu mai multe viteze. Prin urmare, atât timp cât ”statele dintre mări” rămân piața pe care exporturile germane nu se întâlnesc cu concurența americană ( ceea ce nu este nici în interesul Americii), cât nu se revoltă împotriva apariției unui ”nucleu dur” european și cât își rezolvă problemele de securitate cu banii S.U.A., Berlinul se poate acomoda cu realitatea geopolitică edificată în Mittteleuropa de neoatlanticismul american sau, mai bine-spus, trumpist.

Dacă această analiză este corectă, deocamdată România cade iarăși, oarecum, în picioare, dovedind, după cum observa P.P.Carp, că are atât de mult noroc încât nu îi mai trebuie și o politică bună. (Facem abstracție, desigur, de faptul că prin aranjamentul descris, prăpastia de destin dintre România, Basarabia și Bucovina de Nord se cască din nou). Chiar și așa, mai rămân două probleme de remarcat.

Pe de o parte, se pune întrebarea: cât de durabilă este o comunitate de națiuni cu tradiții de rivalitate atât de solide precum cele ( parcă prea multe ) care intră în triunghiul geograficește destul de contorsionat al celor trei mări amintite ? Cât timp vor fi capabile și doritoare S.U.A. să le țină împreună, făcându-le insensibile la cântecele de sirenă național-populiste intonate la Moscova și la Berlin ?

Pe de altă parte, securitatea geopolitică face posibilă bunăstarea, adică securitatea socio-economică, dar nu o și garantează. Or, securitate fără bunăstare (ca, de altfel, și fără libertate) este zadarnică; tot așa cum bunăstarea fără securitate (și fără libertate) este neviabilă. Pentru a le avea pe toate este nevoie de o politică românească autentică. Altminteri vom supraviețui dar nu vom …… viețui. Căci de la supraviețuire la subviețuire nu este decât un pas.

P.S. În perioada scursă între redactarea acestui text și trimiterea lui spre publicare (aproximativ 10 zile), am primit informația că pe culoarele reuniunii de la Varșovia au circulat și niște hărți. Pe una dintre ele frontiera estică a teritoriului dintre cele trei mări trece pe undeva pe la Oradea (sic !!!). Măi să fie ……! Deja ? Din nou ?
Autor: Adrian Severin

Adrian Severin Blog

Publicat în ANALIZA | Lasă un comentariu

Consultantul lui Trump acuză serviciile secrete românești că lucrează pentru Soros: Iohannis i-ar fi cerut lui Trump să intervină


Consultantul lui Donald Trump, Roger Stone, care recent a fost la București și în Ungaria, a dezvăluit într-un interviu cu Alex Jones la InfoWars că serviciile secrete românești ar lucra pentru miliardarul american de origine maghiară George Soros.
George Soros este în cârdășie cu serviciile de informații din România și Ungaria. Serviciile de informații din ambele țări derulează operațiuni ilegale, mai mult în linie cu CIA-ul nostru decât sunt cu propriile guverne. (…) Am fost informat despre supravegherea din România. Dumnezeule, jumătate din populația statului este spionată. Jumătate din populația din această țară este sub supraveghere. Este cutremurător ce are de gând Soros. El trebuie oprit. Aceste Open Society (ONG-urile cu acest nume inființate de Soros) sunt fațade pentru terorism și pentru ceea ce este mai rău. Trebuie închise. El trebuie să fie prins, acuzat, judecat și trimis în închisoare, a susținut Stone.

Președintele României (n.red-Klaus Iohannis) a pus pe masă cazul Soros când s-a întâlnit cu președintele Statelor Unite săptămâna trecută. Cred că ei încep să înțeleagă amenințarea gravă a lui Soros pe care acesta o exercită nu numai în SUA, dar și în străinătate. De ce Președintele nu i-a spus încă lui Jeff Sessions (n.red-procurorul general al SUA) să se îndrepte agresiv împotriva lui George Soros? Este un mister pentru mine, a mai precizat consultantul lui Donald Trump.

Stone a spus că a fost la București și Budapesta pentru a se întâlni cu forțele anti Soros din guvernele alese democratic.

Și-au dat seama că Soros este un cancer și căută să submineze și să răstoarne guvernele alese democratic de aici, prin violență. El a cheltuit o avere pentru a-și planta oamenii în guverne, nu numai în guvernele din Ungaria și România, Dar permite-mi să fiu foarte clar Alex: ambasadele SUA din București și Budapesta sunt ambele complet populate cu oameni care sunt loiali lui George Soros.Oameni care fac ceea ce le cere Soros. (…) El luptă să submineze aceste democrații, a susținut Stone.


https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fgandeste.org%2Fvideos%2F1816475058379754%2F&show_text=0&width=560
https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fgandeste.org%2Fvideos%2F1816474068379853%2F&show_text=0&width=560

flux24.ro

Publicat în POLITICA STIRI | Lasă un comentariu

Istoricul Alex Mihai Stoenescu despre Pleșu, Liiceanu, Patapievici: “Momâi spalate pe creier, un grup fantast, ideologizat și politizat până la orbire, care se declara intelectual!”


Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici sunt trei nume care au devenit inseparabile în societatea românească. Separat și împreună, aceștia au devenit legați de filozofia progresistă promovată de Grupul de Dialog Social, primul ONG înființat în România, chiar în zilele lui decembrie de 1989.

Implicarea lor politică, asocierea cu neoliberalismul occidental le-a adus și porecla de „intelectualii lui Băsescu”, pe vremea fostului președinte al României.Istoricul Alex Mihai Stoenescu afirmă însă că acești trei intelectuali fac parte dintr-un  „curent antinaționalist finanțat de Soroș și de unele organisme occidentale”.„Așa cum ți-am spus, este vorba de un curent negativist antinaționalist finanțat de Soros și de unele organisme occidentale în toate țările din Balcani. Unele au respins oficial curentul.

Academia bulgară, de exemplu, a afirmat clar că nu va renunța la Istoria materialistă. Scopul curentului este de a elimina „naționalismul”, pe care îl consideră peiorativ o formă de extremism, deoarece întreține tensiunile etnice și poate exploda în conflicte într-o zonă care trebuie să fie o piață liniștită”, a spus autorul Patimilor Sfântului Toma D’Aquino.

Stoenescu afirmă că acest curent, căruia îi aparțin cei trei mari intelectuali,  urmărește înlocuirea identității naționale:

„La noi au fost mai multe etape: în prima fază, a fost o revendicare anticomunistă, confundând voit cultura română din perioada comunistă cu propaganda comunistă pentru a acredita ideea „deșertului cultural” pe care urmează să-l umple ei cu idei democratice; apoi a fost reacția la atacurile la persoană și antisemite ale curentului ultranaționalist al lui Vadim, prelungire a propagandei ceaușiste, reacție care s-a extins până în mandatul lui Traian Băsescu, pe care l-a avantajat o imagine de anticomunist, antinaționalist; apoi a fost spaima din 2000, când Vadim a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale; în sfârșit, principala acțiune a fost îndreptată înspre integrarea în Uniunea Europeană, folosindu-se de orice fals despre istoria și cultura românilor, pentru a contracara o „mentalitate orientală”, inadecvată viziunilor occidentale, pentru a modifica identitatea națională în ceva care ar trebui să fie o identitate europeană, de fapt occidentală”.

În ceea ce privește Grupul de Dialog Social (GDS), organizație care i-a reunit pe cei trei intelectuali, dar și pe alți exponenți ai curentului progresist, Alex Mihai Stoenescu dezvăluie impresia deplorabilă pe care membrii GDS i-au făcut-o generalului locotenent Neculai Bălan, fost atașat militar român la Washington și unul dintre cei mai erudiți ofițeri ai Armatei Române.

„În ce privește relația cu acele personalități, voi completa cu două situații. În 1998 l-am cunoscut pe domnul Patapievici la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS). Mi-a cerut o întâlnire, în care m-a rugat să-i explic cumva, de la intelectual la intelectual, care este mentalitatea ofițerilor din Armată, în ce măsură ei înțeleg transformarea din anii postdecembriști și dacă o mentalitate reziduală comunistă poate conduce la o „lovitură”. I-am expus pe larg, mai bine de o oră, întreaga evoluție a mentalității militare, așa cum o observasem eu cel mai bine din interior.

Totodată, i-am vorbit clar despre valori pe care nu are voie să le ignore (tocmai declarase la televiziune că „ofițerii sunt niște idioți” și că patriotismul lui nu poate fi contestat pentru că, în caz de pericol, va fi primul care va lua arma să apere România; o dovadă de naivitate: până ia el arma, războiul e deja pierdut). Am convenit să aduc câțiva ofițeri la o întâlnire GDS. Am ales câțiva militari intelectuali cu lecturi, cu stăpânirea a două limbi străine, cu viziuni realiste asupra mersului omenirii.

Generalul Bălan (ulterior a fost trimis atașat militar la Washington) le-a povestit cum a trăit revoluția și a răspuns impecabil, chiar foarte jovial, la toate întrebările. Parcă a vorbit în fața unor momâi spălate pe creier. Era un grup fantast, ideologizat și politizat până la orbire, care se declara intelectual. Singurul lucid de acolo mi s-a părut domnul Filipescu, disident autentic. La plecare, Bălan, foarte încurcat, mi-a spus: ‘Dacă asta este intelectualitatea română care va democratiza România și ne va duce în Europa, e vai de capul nostru!’”, a continuat Stoenescu dialogul cu avocatul Marian Nazat.

Alex Mihai Stoenescu este un istoric român, născut la 2 octombrie 1953, la București, autor a  numeroase volume istorice, dintre care seria de succes: “Istoria loviturilor de stat din România”, dar și “Armata, mareșalul și evreii”. Volumul de beletristică, “Patimile sfântului Tommaso D’Aquino,” a primit premiul Academiei în 1995.

La 19 ani a absolvit facultatea de Istorie a Universității București, iar apoi Facultatea de Utilaj Tehnologic.

În 1992 a fost consilier de presă al Ministrului Apărării Naționale, șeful Biroului de Informare Internațională al MApN. În 1997 a fost subsecretar de stat în Guvern, în cadrul Departamentului de Relații Publice al Armatei.

Autor: Andrei Nicolae

Active News

Publicat în ROMANIA-INTELECTUALITATE | Lasă un comentariu

Chiar trebuie să înaintăm neabătut spre integrarea în zona euro?


Bloomberg ne informează despre “binefacerile” monedei unice: în ultimii zeci ani rata sărăciei în Italia a crescut de trei ori, asfel că numărul italienilor aflați în sărăcie absolută (=incapacitate de a cumpăra coșul de bunuri și servicii elementare) a crescut de la 1,7 milioane în 2006 la 4,7 milioane în 2018.

“The best is yet to come”….

Iar în momentul în care balonul financiar din Italia se va sparge (problema nu e când, ci cât mai poate fi rostogolit Caritas-ul sistemului financiar italian, deocamdată, cu salvarea de către stat a băncii falimentare Monte dei Paschi scadența a fost amânată, să vedem până când) vom trăi vremuri cu adevărat interesante în Europa. Tragedia greacă cu criza datoriilor “suverane” va fi pistol cu apă de trandafiri pe lângă ce are șanse să se întâmple când sistemul financiar din Italia va intra în la apă. La urma urmei, Grecia (10 mil. locuitori) e o fracțiune din Italia (60 mil. locuitori).

Deocamdată, mulțumită, în ultimă instanță, lui Nicolae Ceaușescu, (da, da, asta este piatra de temelie a actualului “model” de creștere economică din Romania– vai de el! -, nivelul redus de îndatorare a statului) economia românescă va continua să “duduie” pe datorie, până când și în țărișoara noastră vom ajunge să avem un nivel al îndatorării pe cap de locuitor convergent cu “bunele practici” din celelate State Membre ale UE. După ce ajungem și noi la un nivel de îndatorare cu adevărat “european”, într-un moment când consecințele prăbușirii demografice de după 1989 se vor resimți din greu în starea finanțelor statului, România va intra într-o lungă etapă de băltire economică și de recesiune structurală, comparabilă dar mult mai rea decât cea înregistrată în țările din periferia zonei euro sugrumate de moneda unică și de criza datorillor “suverane”.

Altă ieșire din băltirea structurală pe termen lung probabil că nu va fi decât prin importul de populație tânără din țările unde se găsește așa ceva (țările musulmane și Africa subsahariană) de către viitorii proprietari ai României (da, da, acesta e cuvântul potrivit, fiindcă pasivul / datoriile unora, adică ale proștilor care și-au vândut țara pe iluzii înseamnă în mod automat activul, proprietatea adică, a jupânilor care știu cum se fac banii din nimic).

În momentul de față însă, în condițiile în care ne dorim tare mult să avem “țară ca afară“ iar “moștenire dezastruoasă” de la nea Nicu ne permite să ne mai împrumutăm încă cel puțin vreo zece ani de zile, până vom ajungem să fim și noi cu adevărați europeni în ceea ce privește nivelul datoriei pe cap de locuitor, înaintăm neabătut, fără nicio umbră de îndoială în privința justeții poruncilor de la Bruxelles despre necesitatea desființării monedei naționale și inevitabilitatea integrării definitive, pentru veșnicie, în paradisului “euro-ariei”.

Mă rog, de la așa-zișii noștri conducătorii (Băsescu, Ponta, Iohannis, Dragnea, Tudose, eiusem farinae) e clar că nu avem la ce să ne așteptăm în materie de înțelegere elementară a mizelor pe care le implică intrarea în zona euro, dar totuși în țara asta avem universități, avem academii, avem organe, avem instituții abilitate să vegeheze la securitatea strategică a statului, avem presă, avem atâția conducători de dottorate în economie și futurologie, avem de toate: chiar nu vede nimeni că ne va lua mama dracului definitiv și că o să ne desființăm ca stat și ca națiune “for ever” dacă intrăm în euro?!

Din păcate, cei care ne conduc acum sunt mai tâmpiți decât Ceaușescu, care, zice-se, nu știa să citească un proiect și trebuia să i se construiască la scară mărișoară machete (eventual chiar scară 1:1), ca să priceapă cum urma să arate viitoarea ctitorie a cârmaciului ot Scornicești.

Băi deștepților, oare chiar nu vedeți, chiar nu sunteți în stare să pricepeți ce impact a avut intrarea în euro asupra economiilor mai puțin robuste (însă cu un nivel de dezvoltare și de complexitate mult superior celei românești) din zona de sud a Uniunii Europeane. Ia priviți ce s-a întâmplat în Grecia, în Portugalia, în Italia…. Uitați-vă cu atenție la cazurile (“machetele”) din aceste țări, și, poate, poate, veți ajunge și voi să înțelegeți că intrarea în euro nu trebuie să fie un obiectiv obligatoriu pentru această generație de români.

Alte țări din răsărit conduse de politicieni responsabili și capabili să-și urmărească interesul național (Polonia, Ungaria) au o politică mult mai flexibilă în privința țintei de intra în euro.

În slugostatul numit România înaintăm neabătut către prăpastie. Din fericire, mai este până acolo, iar evenimentele externe (de la o criză financiară globală, sau doar una în zona euro și până la impactul tsunami-ului de “refugiați” musulmani, ca să nu mai vorbim de adierea de praf de pușcă ce se simte tot mai puternic dinspre răsărit și miazăzi) s-ar putea să capăt abrupt cursului suicidar în care suntem angajați cu toate pânzele sus către reciful falimentar numit zona euro. N-ar fi prima oară în istoria acestui popor când evenimente întâmplate departe ne-ar salva din prăpastia în care ne-au băgat proprii conducători. Dar să nu ne bazăm prea mult pe aceasta. Ulciorul nu merge de multe ori la apă, ne învață o vorbă românească din bătrâni.

Autor: Corneliu Berari

Rost Online

Publicat în EUROPA- ROMANIA | Lasă un comentariu

E aprig stăpânul!


Cohortele de vătafi români ai capitalului străin și de menestreli ai lor, care s-au ridicat într-un glas împotriva inițiativei de desființare a impozitului pe profit și înlocuire a acestuia cu un impozit derizoriu pe cifra de afaceri, nu trebuiau să manifeste vreo îngrijorare. Această comutare fiscală nu va fi fost niciodată aplicată. România este o colonie și stăpânul străin al acesteia nu va fi permis acest lucru. Capitalul străin, care controlează toate sectoarele și pârghiile strategice din economie, este deținătorul puterii, și nu vreun partid politic, mai mic ori mai mare, sau chiar mare de tot, precum PSD, autorul inițiativei cu pricina.

Combinarea exploatării salariilor mici cu evaziunea fiscală a câștigurilor reale este cheia jefuirii coloniale a României. Și, exprimându-ne în termeni eminescieni, toată floarea cea vestită a întregului Apus, deținătoare a puterii în România actuală, nu va fi admis să se împiedice de-un ciot – PSD –, permițând acestuia să îi răpească exact mașinăria de bani pentru care a venit aici!

Ridicarea într-un glas a cohortelor de vasali, vătafi și menestreli era doar un semnal… până la executarea în piața publică a „vinovaților“. Aceasta urma! Venea, venea, călca totul în picioare! Era de-a dreptul înfricoșător că, în combaterea inițiativei, nu s-a ridicat semeț decât argumentul că impozitarea cifrei de afaceri nu este recomandată/permisă de komisarii de tip sovietic de la Bruxelles și că, în dezbaterea problemei, era complet „uitată“ motivația de fond a inițiativei: că salariile în România culeg din PIB doar vreo 30%, față de 50-55%, ce să vezi!, tocmai în țările occidentale transformate în icoane pe la București, și că 85-90% din profiturile obținute de capitalul străin în România sunt externalizate înainte de fiscalizare. Ceea ce capitalul străin din România raportează spre fiscalizare este atât de rizibil, de puțin, încât pare că acesta își pierde timpul pe aici pentru un mizilic de câștig, fiind chiar de câteva ori mai ineficient decât capitalul românesc, ăla vai de mama lui! Desigur, logic este ca impozitul să fie pe câștig, și nu pe rulaj, dar dacă preopinentul ascunde câștigul, atunci merge să-l impozitezi și pe rulaj, unde, din păcate pentru el, nu prea funcționează evaziunea!

Nu știu ce a urmărit PSD cu inițiativa cu pricina. Personal, nu am încredere în asemenea inițiative, oricât de revoluționare ar fi – inclusiv în cea de față, care este una adusă de mine însumi în atenție publică, în cartea mea din urmă cu un an (România, o colonie la periferia Europei, Ed. Roza Vânturilor 2016) –, dacă nu fac parte dintr-un demers coerent și consistent de punere în discuție nu doar a efectelor, ci și a cauzelor și, bineînțeles, a rânduielilor economico-politice care le parohiază. Programul Dragnea 1 (Grindeanu) păcătuia prin faptul că, forțând, de altfel, lăudabil salarii mai mari, încerca, probabil pentru a capta bunăvoința stăpânilor, să le dea și acestora ceva mai mult: or, vrând să dai ceva în plus la nevoiași fără a lua de la bogați nu se poate, pentru că te împotmolești! Ceea ce deja se întâmplă. Programul Dragnea 2 (Tudose) viza, inițial, cu caracter revoluționar, să ia ceva de la bogați și chiar de la stăpâni, pentru a continua să dea ceva în plus la săraci. Dar fără a pune cumva în discuție rânduielile actuale. Or, așa ceva este o iluzie, dacă nu o stupiditate! Nu-i faci tu, chiriaș, program proprietarului! Casa este a proprietarului, banii sunt ai proprietarului! Chiriașul, doar cu chiria – și atât! Poți, desigur, să pui în discuție dobândirea proprietății, urmându-se a vedea cu ce șanse. Dar fără a o pune în discuție este pur și simplu caraghios să încerci a împărți altfel decât a agreat proprietarul banii de chirie pretinși de acesta și care, bine sau rău, sunt ai lui! Că ai acceptat să-i fii salahor, asta-i treaba ta, nu a lui! A face „strategii“ și „programe“ pe bani care nu-ți aparțin mi se pare ridicol. În românește, are un nume precis, deloc onorant, pe care prefer să nu-l menționez. În ziceri populare, sună mai agreabil: să nu vinzi pielea ursului din pădure!

Dacă a fost vorba de un test, demersul Dragnea 2 a fost semnificativ. A probat cât de aprig e stăpânul!

Autor: Ilie Şerbănescu

 cotidianul.ro

Publicat în ECONOMIE ROMANEASCA | Lasă un comentariu

O comuna din România s-a vândut aproape în întregime străinilor


De la o paranoia generală legată de vânzarea terenurilor către străini s-a ajuns la o realitate care a devenit tot mai amară și greu de înghițit pentru noi. Un exemplu clar al vânzării celor mai fertile terenuri către alții din afară este chiar comuna Gura Padinii din județul Olt, unde din cele 4.000 de hectare, cât are localitatea, aproape toate aparțin unor firme din străinătate. Ba din Spania, ba din Italia sau chiar din Ungaria, companiile au luat aproape tot din ceea ce se putea lua.

Puținii localnici care mai au teren acolo țin cu dinții de el, în speranța că vor avea ce să lase moștenire copiilor și nepoților. Dar tinerii nu sunt interesați de așa ceva, pentru că mulți au plecat afară, la muncă, iar bătrânii nu fac decât să amâne inevitabilul.

„Deși profită cât se poate de mult de pe urma acestor terenuri, nu prea au făcut locuri de muncă pentru localnici. Ei fiind foarte bine dezvoltați lucrează totul mecanizat și pentru comuna Gura Padinii nu s-au creat decât maximum 10 locuri de muncă”, a declarat pentru Libertatea viceprimarul comunei, Florian Popa.

De la „fertilitate” la „fertilidad”

„Tot ce a existat teren al fostului IAS Corabia a fost concesionat către o firmă spaniolă cu un sediu în Brașov. Ei s-au dezvoltat foarte bine, dar acest lucru l-am fi putut face și noi. Străinii din localitate au peste 3.000 de hectare. 3.000 de hectare, cât este lunca Dunării, ei le au pe toate. Acela este cel mai fertil pământ din zonă”, a mai spus viceprimarul.

Potrivit lui, terenul care există în terasă, mai la nord de localitate, adică restul de 1.000 de hectare, se împart între localnici și alți investitori străini. „Majoritatea terenurilor sunt date în arendă către străini, iar proprietarii își iau și ei o parte din recoltă, pentru că nu îl mai pot munci. În schimbul concesionării, le dau 1.000 de kilograme de grâu sau porumb la hectar. Tinerii au plecat pentru că tot ce reprezenta industrie a fost distrus. Acolo, în orașul Corabia, lucrau mai bine de 700 de persoane, dar la ora acuală orașul e mort”, spune Florian Popa.

Cei care și-au vândut terenurile le-au dat la preț de nimic, spune viceprimarul, pentru că acum doi ani valorau undeva la 6.000 de lei, dar italienii care au venit în comună le-au oferit 10.000 de lei, așa că le-au vândut.

Locuri de muncă, coșmarul unei nopți de vară

Șomajul se află la el acasă aici și este în concubinaj cu traiul de subzistență, pentru că oamenii din localitate mai supraviețuiesc din pensii, câteva locuri de muncă și ce mai trimit tinerii care au luat calea străinătății. În localitate mai există locuri de muncă, dar cât să le numeri pe degetele de la ambele mâini, asta în condițiile în care ai câteva degete tăiate.

Există un bar, o sală de nunți și un parc de agrement, unde localnicii au și o piscină. Cam acestea sunt locurile de muncă din comună. Pe lângă acestea, mai sunt câteva care aparțin străinilor.

Minunea „omorâtă” de oameni

Și pentru că se află într-o zonă a Dunării, unde cândva exista balta Poteru, Dumnezeu le-a dat norocul, dar nu li l-a și băgat în traistă. În perioada 2005-2006, după ploile care au făcut ravagii în întreaga țară, nivelul apei a crescut din nou foarte mult, iar balta care odată dispăruse a reapărut cu un potențial de pește înzecit.

„Pe atunci, un om care avea o undiță putea să prindă într-o singură zi 40-50 de kilograme de pește, iar unul profesionist cred că ar fi ajuns la o tonă. Peștele apărut peste noapte a creat oportunitatea de noi locuri de muncă, dar nu a durat prea mult”, spune viceprimarul.

Potrivit lui, s-a creat o breșă la baltă, în dreptul orașului Corabia, și totul s-a dus. „Noi nu credeam că o asemenea baltă se poate deseca așa repede, pentru că, dacă se păstra aceasta, România ar fi fost alimentată cu pește în procent de 25% din capacitatea de consum”, spune Florian Popa.

Așa că, din anumite interese, românii au ratat ocazia de a mânca și pește sănătos, de o calitate ridicată, provenit din propria țară.

Autor: Paul Barbu

libertatea.ro

 

Publicat în PAMANT - PADURI - RESURSE NATURALE | Lasă un comentariu

Medic de la Spitalul Judetean trage un semnal de alarma: explozie de bolnavi de cancer in Romania


Daca in urma cu 30 de ani, sectia de oncologie nu exista, acum este supraaglomerata. Mancam prost, mancam alimente cu E-uri, bem sucuri cu chimicale si nu ne gandim la sanatate.
Un medic de la Spitalul  Judetean din Botosani ne trage de maneca, ne da sfaturi pe care ar trebui sa le urmam cu totii pentru a nu ingrosa randurile persoanelor bolnave de boala neirtatoare: CANCER. Elena Cardas a postat pe site-ul ei de socializare un mesaj ce merita citit.

„Azi sunt de garda la oncologie. Acum 30 de ani specialitatea asta nici nu exista. Boala era rara, ori poate mai putin diagnosticata, nu aveam CT si RMN si markeri tumorli, dar oricum era rara. Pacientii erau tratati de internisti si de chirurgi si nu stiu cum se facea, dar evolutia era nici mai mult, nici mai putin grava ca acum.

Ceva s-a schimbat, traiesc cumva istoria medicinii in timp real. Nu o sa dau eu acum solutii si explicatii la ce se petrece, se chinuie savantii lumii si nu ii dau de cap, ori poate nu au interes sa o faca prea curand, atata timp cat mama, fratele, copilul le e inca bine mersi. Realitatea este ca exista din ce in ce mai mult cancer in Botosani, in tara, pe planeta. O spun toti, nu e nimeni sa nu fi avut in familie macar pe cineva care sa fi murit cu cancer. E mult. Un singur gand am in minte la ora asta matinala. Inconstient sau nu, fiecare dintre noi ne intoxicam propriul organism, pe cei din jur si planeta asta care abia mai respira si ea saraca. Fumam, bem, mancam hormoni, pesticide, nitrati, antifungice, conservanti, coloranti, aerul e plin de poluanti, apele sunt pline de plastic din ce in ce mai erodat care ajunge , ironia sortii, sa ne intoxice celulele propriului nostru organism prin pestele de pe masa, da, pana si laptele de mama e plin de chimicale pe care corpul nostru nu stie cum sa le proceseze si sa le elimine cumva. Nici un Guvern nu are curajul sa interzica toate asteea. De ce? e o conspiratie mondiala, tot ce v-am scris ca e nociv si cancerigen aduce profit. Pana si industria de medicamente pentru tratatea cancerului aduce profit. Si atunci ce ne ramane noua, muritorilor de rand? Nu ne putem apara decat cat putem, ca indivizi, nu ca specie. Informati-va ! Nu va lasati manipulati. Refuzati sa fiti victime si calai in acelasi timp. Cu cat vom fi mai multi care vom refuza sa folosim deodorantele cu freon, cu aluminiu, semipreparatele ieftine si pline de hormoni, bauturile contrafacute, care vom recicla Pet-urile si nu le vom arde in soba sporind cu inca un gram dioxina din aer, extrem de cancerigena pentru tine si copilul, si vecinul tau.. etc, etc… cu atat producatorii vor pune frana pentru ca nu vor mai avea cerere. Atat timp cat le consumam otravurile, ei nu se vor opri. Nu conteaza ca acum suntem poate 10. Maine vom fi poate 100, dar e mai mult decat nimic. Nu asteptati de la guvernanti sa faca ceva. FACETI VOI, ATAT CAT VA STA IN PUTERE. Si nu in ultimul rand, INFORMATI-VA!” a scris pe Facebook medicul Elena Cardas.

Sursa: extranews.ro 

https://gandeste.org

Publicat în SANATATE-CANCER | Lasă un comentariu

Povestea leuţului


Orice asemănare cu personajele din această poveste este pură necesitate!

A fost odată (nu prea de mult), ca niciodată (adică aşa ceva nu s-a mai petrecut şi nici nu se va mai petrece vreodată), că de n-ar fi… nu s-ar povesti.

Într-o junglă (destul de aproape), trăiau fericite şi în bună înţelegere toate vieţuitoarele, sub cârmuirea preaînţeleaptă a Regelui-Leu. Regele era bun şi blând, cum nu se mai văzuse.

El avea mai mulţi fii şi fiice: leuţi, tigrişori, maimuţele, zebrişoare… şi îi iubea pe toţi la fel de mult. Unul dintre ei avea să-l urmeze la tron şi el îşi dădea toată osteneala cu educaţia lor. Tot el îi hrănea cu tot ce era mai bun şi îi răsfăţa peste măsură, pentru că îi erau tare dragi.

Puiuţii se jucau cât era ziulica de mare cu codiţele în ţărână sau cu ce mai puteau şi ei, se zbenguiau şi se urcau adesea pe spatele blândului Rege, crezând astfel că-s mai presus decât el. Regele zâmbea îngăduitor şi păşea cu multă grijă, legănându-se uşor, veghind mereu ca ei să nu alunece şi să cadă. O dată doar dacă şi-ar fi scuturat coama cea bogată, ei s-ar fi rostogolit prin scaieţi şi mărăcini şi şi-ar fi zdrelit lăbuţele firave.

Timpul a trecut pe nesimţite, iar ei au crescut la fel, fără nici un fel de griji.

Unul dintre ei, prinţişorul-leu, când se făcu mărişor, se îndrăgosti de o tânără leoaică dintr-o junglă vecină. Urmă apoi o nuntă mare, ca în poveşti.
Au trăit ei fericiţi, dar nu prea mult timp, pentru că… într-o bună zi, leoaica îi spuse gingaş leuţului:
– Vreau să fiu regină!
– Da, iubito! – răspunse prinţişorul, cam neatent, pentru că era prins într-o lectură foarte interesantă, exclusiv spirituală.
Văzând că nu-i dă atenţie, ea îi întoarse foaia şi răcni:
– Vreau să fiu regină !
– Da, iubito ! – răspunse prinţişorul, şi porni agale să-i satisfacă pofta consoartei sale, căci ştia că altfel nu va mai avea linişte.
De la culcuşul lor şi până în poieniţa unde se ţinea de obicei sfatul junglei erau doar câţiva paşi şi avu aşadar suficient timp să încropească un plan. Ca să fie ea regină, trebuia să fie el rege, şi pentru aceasta trebuia ca Marele Rege să plece într-un lung turneu… Simplu! „Da, Da – se încuraja el – lui i-ar prinde bine o vacanţă şi mie mi-ar prinde şi mai bine să conduc jungla că sunt tânăr şi că pot!”

Când ajunse în faţa tatălui său, îi spuse fără şovăială că a auzit strigăte disperate venind dinspre satul de la marginea junglei. Regele-Leu, fără să bănuiască nimic rău, îi lăsă sceptrul îndată, şi alergă spre sat. Acolo însă, oamenii, văzând un exemplar atât de nobil şi de rar, îl puseră după gratii, gândindu-se că-l vor vinde la un preţ nemaipomenit de bun. Leul-Rege, fiind bun şi prietenos din fire, îşi spuse: «Ce oameni buni! Mă obligă să mă odihnesc!» Şi rămase acolo o vreme. Dar zilele treceau şi îşi dădu repede seama că nu era de folos nimănui acolo, aşa că … într-o bună zi, dispăru.

Întors în jungla lui, Regele-Leu fu uimit: în plină zi, era întuneric-beznă, iar jungla… nu mai era junglă… arborii nu mai erau arbori, lianele nu mai erau liane… nici iarba nu mai era iarbă. Leii nu mai erau lei, tigrii nu mai erau tigrii, zebrele nu mai erau zebre… nici măcar norii, pe cer, nu mai erau nori. Îşi dădu repede seama ce se petrecuse, dar întrebă totuşi cu blândeţe:
– Ce ai făcut, fiule?
– Le-am revelat sinele, tată!
– La toţi deodată?
– Da, tată, la toţi deodată! – răspunse el mândru.
Regele-Leu deschise gura larg şi un sunet nespus de melodios şi de gingaş umplu văzduhul.
Apoi… jungla redeveni junglă, copacii redeveniră copaci… lianele redeveniră liane… iarba redeveni iarbă. Leii redeveniră lei, tigrii redeveniră tigrii, zebrele redeveniră zebre… şi chiar şi norii de pe cer, redeveniră nori, iar un soare mare şi strălucitor lumina acum totul.
Leuţul îşi înţelese greşeala. Cuprins de remuşcări, îşi acoperi faţa cu laba dreaptă şi îi spuse ruşinat tatălui său: «Iartă-mă, tată!»
Regele îl iertă… şi au trăit apoi cu toţii într-o deplină armonie şi fericire… ca în poveşti!

Morala 1: Nu oricine vrea să-ţi reveleze sinele poate să o şi facă!
Morala 2 : Nu te înhăma la o greutate mai mare decât poţi să duci!
Morala 3 : Dacă totuşi o faci, atunci nu-i trage şi pe alţii după tine !
Morala 4 : Dacă, în ciuda tuturor sfaturilor de mai înainte, eşti hotărât să continui, atunci atenţie pe cine rozi şi din ce direcţie!
Morala 5 : Dacă vei mai reuşi să te ridici şi Cineva îţi va întinde din nou un deget, atunci agaţă-te de el bine şi nu-i mai da drumul, dar nu-i mai lua apoi toată mâna!

http://www.yogaesoteric.net

Publicat în POVESTIOARE | Lasă un comentariu

Document cutremurător! Proiectul înființării FDSI. Urmează devalizarea finală a României. Președinte ar putea fi Vâlcov


Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI), unul dintre argumentele care au stat la baza dărâmării guvernului, dar al cărui proiect nu a fost prezentat public, va include aproape 30 de mari companii din majoritatea domeniilor, dintre care unele societăți vor trebui să participe la capitalul social al Fondului cu întregul capital propriu. Unele dintre companii sunt listate la bursă, dezvăluie Profit.ro.
Președintele Fondului ar putea fi Darius Vâlcov, spun surse din anturajul președintelui PSD, Liviu Dragnea!

 

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost unul dintre instrumentele invocate de Liviu Dragnea ca nerealizare a guvernului Grindeanu, pe motiv că nu a fost avizat și implementat deși face parte din programul de guvernare. Pe de altă parte, pe fondul unor informații conform cărora Fondul va facilita scoaterea banilor din trezorerie și alocarea discreționară a acestora, premierul Sorin Grindeanu a repetat că important este conținutul Legii de înființare a Fondului, nu modul de adoptare, și nu a aprobat documentul, ci l-a trimis la PSD pentru a fi promovat ca proiect de lege în Parlament.

Proiectul nu a fost pus niciodată în dezbatere publică. Acum, documentul obținut relevă că politicienii nu s-au putut încă hotărî prin intermediul cărui ministru vor fi exercitate, în numele statului, drepturile și obligațiile rezultate din calitatea de acționar unic al FSDI, surse oficiale explicând că această atribuție a fost „plimbată” de la Ministerul Economiei, la Ministerul de Finanțe, la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, iar ultima variantă în discuție este tot Ministerul Economiei.

Capitalul social subscris la data constituirii Fondului va fi format din aport în natură, reprezentând pachete de acțiuni deținute de stat la companiile din portofoliu, și din aport în numerar în cuantum de 1,85 miliarde de lei, care va trebui vărsat, prin derogare de la Legea societăților comerciale, după următorul plan: 50 de milioane de lei în numerar la constituirea Fondului și diferența de capital social vărsată în cel mult 3 ani de la constituire, relevă actualul proiect.

Fondurile vor fi alocate de către Ministerul Finanțelor din veniturile din privatizare în lei disponibile în soldul contului curent general al trezoreriei statului. Valoarea aportului în natură la capitalul social inițial al FSDI va fi astfel evaluată:
a) prin metoda prețului de piață, determinat ca medie ponderată a prețurilor de tranzacționare înregistrate în ultimele 120 de ședințe de tranzacționare consecutive anterioare datei de 31 martie 2017, în cazul pachetelor de acțiuni emise de societățile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacționare, în cazul cărora, în perioada de referință menționată, au fost înregistrate tranzacții cu acțiuni care să reprezinte cumulat mai mult de 0,5% din totalul capitalului social al societății;
b) prin metoda activului net contabil corespunzător valorii capitalurilor proprii evidențiate în situațiile financiare la data de 31 decembrie 2016, în cazul celorlaltor pachete de acțiuni aduse ca aport în natură la capitalul social al FDSI.

Fondul va putea dispune liber de pachetele de acțiuni, în calitate de bunuri proprii, fără să își piardă însă controlul majoritar acolo unde este cazul. Funcționarea și activitatea FSDI se vor supune regulilor cu privire la deficitul bugetar și datoria publică conform metodologiei UE pentru a menține clasificarea FSDI în afara sectorului public, pe toată durata existenței sale.

Propunerea de fonduri, de 1,85 miliarde de lei, nu are însă ca fundamentare un studiu sau o strategie de investiții a FSDI sau orice alt proiect de plan de afaceri sau financiar al FSDI. Din acest motiv, există posibilitatea ca, cel puțin în primii ani de funcționare, fondurile alocate FSDI să fie mult mai ridicate decât oportunitățile de investiții. Totodată, atragem atenția asupra faptului că veniturile bugetului de stat se vor reduce cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI, risc care, în anii următori primului an de funcționare, va fi diminuat prin valoarea dividendelor pe care statul le va încasa de la FSDI în calitate de acționar unic”, este atenționarea dintr-un act anexat proiectului, care include și o recomandare: să fie cerută opinia ex-ante a Eurostat, pentru modul de clasificare a FSDI în afara sectorului administrației publice.

Practic, intenția este ca Fondul Suveran de Investiții să fie înființat astfel încât, prin scop, guvernanță, surse de finanțare și recuperarea investițiilor, să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice de către Eurostat potrivit metodologiei UE, respectiv să nu aibă impact pe deficit și datorie guvernamentală. Unul dintre aspectele sensibile din perspectiva Eurostat și care ar putea ridica întrebări se referă la deținerea permanentă de către FSDI a pachetului majoritar de acțiuni la unele societăți.

Astfel, și pe aceste pachete de acțiuni FSDI trebuie să efectueze intermediere financiară și să administreze efectiv activele financiare pe care le deține și nu să reprezinte doar o sursă de venituri anuale. Potrivit cerințelor metodologiei UE, FSDI trebuie să își asume riscul pentru toate tranzacțiile pe care le realizează, pentru a nu fi încadrat ca instituție financiară captivă, iar pentru pachetele majoritare de acțiuni de 50% care nu pot fi diminuate, FSDI se poate expune la risc și efectua tranzacții doar în limita resurselor disponibile.

Veniturile Fondului vor fi asigurate atât din dividende încasate de la companiile din portofoliu și operațiuni cu instrumente financiare, dar și din vânzarea de pachete de acțiuni.

FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor OG 64/2001 privind repartizarea profitului la companiile de stat. FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor OG 109/2011 privind guvernanța corporativă (de instalare a unor manageri privați – n.r.). Înstrăinarea de către FDSI a unor acțiuni sau alte active aflate în proprietatea sa ori a societăților în care FDSI deține capital, nu este supusă OU 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și nici Legii 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Prezenta lege derogă de la orice dispoziție contrară”, sunt reguli menite să asigure liniștea autorităților.

Pe listă au fost incluse aproape 30 de mari companii, precum Engie, E.ON, Electrica, OMV Petrom, Telekom România, Loteria Română, Oil Terminal, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Societatea Națională a Sării și multe altele, pentru fiecare companie în parte fiind indicat cuantumul numeric cu care va trebui să participe la capitalul Fondului, unele fiind obligate să contribuie cu întregul capital propriu.

Din totalul celor aproape 30 de companii, 10 sunt listate la bursă. Pentru fiecare companie, în cazul cărora lista a fost redactată la nivel politic și nu neapărat în linie cu discuțiile din comitetul interministerial, este indicată atât cota de participare la capitalul FSDI, cât și cuantumul pachetului de acțiuni care nu poate fi înstrăinat. De exemplu, Societatea Națională a Sării va trebui să participe la capitalul social al FSDI cu 125,1 milioane de lei dintr-un total al capitalului propriu de 245,4 milioane de lei, iar pachetul de acțiuni care nu poate fi înstrăinat reprezintă echivalentul a 122,7 milioane de lei. Loteria Română va trebui să participe cu întregul capital propriu, de 447,3 milioane de lei, din care statul nu va putea înstrăina decât echivalentul a 223,6 milioane de lei.

Precizări similare, dar cu diferențe mult mai mari valorice, sunt indicate în document pentru fiecare companie în parte. Fondul, ca instrument care va finanța din fonduri proprii și atrase, proiecte de investiții în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri sau societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, va fi administrat în sistem dualist, de către un consiliu de supraveghere și un directorat, iar primii membri ai consiliului vor fi numiți prin hotărâre a Guvernului pe o perioadă de 1 an, având ca mandat numirea directoratului și organizarea activității FSDI.

Administrarea FSDI se va realiza de o manieră independentă, în vederea obținerii de profit, în condiții de piață, prin dobândirea de active si pasive și cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activități comerciale, se arată în document. FSDI poate înființa filiale și sedii secundare de tipul sucursalelor, reprezentanțelor, punctelor de lucru sau altor unități fără personalitate juridică, durata de funcționare fiind nelimitată. Domeniul principal de activitate va fi „Alte activități de intermedieri financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii”.

http://www.yogaesoteric.net

Publicat în ROMANIA DISTRUSA | 1 comentariu

CÂND DOREȘTI RĂUL CUIVA, ÎL VEI ATRAGE ÎN VIAȚA TA!


Cred că în momentul de față, pe lângă altele, una din misiunile mele personale este de a împărtăși cu ceilalți lecțiile pe care le-am învățat de-a lungul timpului atât din experiențele mele, cât și ale altora. Experiențe care ne-au bubuit și care ne-au forțat să evoluăm și să învățăm astfel încât să nu mai putem face aceleași greşeli și în viitor pentru că altfel nouă ne-ar fi rău.
 
Am avut o foarte mare problemă cu nervii…
Mă enervam ușor și din aproape orice. Dacă cineva spunea ceva ce mie nu îmi convenea ”izbucneam” imediat. Eram precum un vulcan care aștepta să erupă în orice moment. Abia așteptam să îmi spună cineva ceva, că eu săream imediat pe jugulara lui sau ei.
 
Și când mă enervam, supărarea și ură pe care o aveam pe acea persoană mă ținea zile întregi, uneori chiar și luni. Asta pentru că eram un om foarte emotiv și sensibil, luam totul personal. Nu îmi plăcea să mi se spună că am făcut ceva greșit. Asta și pentru că am crescut cu mentalitatea că dacă faci ceva greșit, automat ești prost, iar eu nu îmi doream să fiu etichetat ca fiind prost. Iar dacă îmi spunea cineva că am făcut ceva greșit, gata, cădea cerul peste mine.
Dacă mi se spunea că ceea ce am făcut nu este bine, mă consumam. ”Cum își permite să zică ăla/aia că nu am făcut bine, cine este ea/el? Că în față nu aveam curaj să o fac pentru că sufeream de o timiditate extraordinară. Mă apucau palpitațiile și abia mai puteam să respir.
 
Asta pentru că îmi doream ca toată lumea să mă placă și să adore ceea ce făceam. Și pentru că nu suportam ca cineva să îmi spună că ceea ce fac eu nu este bun, mă supăram imediat.
 
Și îmi doream ca acel om să moară, să dispară, să i se întâmple numai nenorociri. Chiar aveam și vise noapte cum le făceam eu felul la acele persoane. Cum le făceam să sufere pentru ”suferința” provocată. Îi visam cum îi strângeam de gât.
 
Dacă nu mă puteam certa față în față cu omul care mi-a spus că am greșit, mă certam în mintea mea. Iar asta mă obosea atât psihic cât și fizic. La sfârșitul zilei eram epuizat
 
Acum, așa cum spun americanii, am trecut la next level. Iar asta s-a întâmplat după foarte multă muncă cu mine însumi. Mi-au trebuit aproape 20 de ani pentru a putea face asta. Ba nu! Mi-au trebuit aproape 20 de ani ca să aflu anumite informații, că de vindecat am făcut imediat, comparativ cu anii pe care i-am pierdut suferind.
 
De curând am primit un mesaj pe Facebook de la cineva care îmi transmisese ”multă iubire”. Erau numai cuvinte de ”dulce” în acel mesaj. Când l-am citit m-a bufnit râsul și mi s-a făcut oarecum milă de acel om. Însă dacă s-ar fi întâmplat să îl fi primit acum vreo 10 ani probabil că m-aș fi panicat, aș fi făcut vreo criză de nervi, aș fi început să transpir în continuu și să respir greu. Și aș fi intrat într-o polemică cu acest om încercând să îl fac să creadă că nu este așa cum spune el.
 
Când m-ai primesc câte un astfel de mesaj, pentru că este inevitabil acest lucru, primul gând care îmi vine în minte este, oare are rost să îi răspund? Nu! Și îl/o las în pace. Îi trimit înapoi iubire pentru că altfel dacă e să mă gândesc că vai ce mi-a zis, că lasă că îi arăt eu lui/ei și m-aș consuma, și mi-aș strica bună dispoziție, m-ar apuca durerea de cap și nu aș face nimic, mi-aș strica toată ziua. Și nu are niciun rost.
 
Și în felul ăsta procedez nu doar cu haterii, ci cu toată lumea care la un moment dat în viață mi-a produs o oarecare suferință. Pentru că până la urmă. nimeni nu ne face niciun rău, doar ne oferă lecții. Suferințele nu apar în viața noastră ca să ne distrugă, ci ca să ne învețe anumite lucruri și care ne vor folosi în evoluția noastră de acum înainte.
Dacă dorești cuiva răul, nu vei face altceva decât să îl atragi în viața ta.
Ca o glumă..
 
Pentru că îmi place fotbalul și pentru că mi-a plăcut Rapidul de mic, am crescut ”urând” steaua și dinamo, dorind mai ales Stelei să retrogradeze și să falimenteze. Și ca să vezi că atunci când încerci să sapi groapa altuia, ți-o sapi ție. Acum Rapidul s-a desființat.
Am spus-o de nenumărate ori, să moară Steaua, să se desființeze, că Rapidul este numai unul și că este cel mai tare, iar acum, Steaua este sus, iar Rapidul…nici nu mai există.
 
Și cunosc astfel de oameni care sunt invidioși și urăsc și îi doresc lu’ x-ulescu să moară, să crape, doar că ăla o duce bine merci, parcă din ce în ce mai bine, iar ei sunt din ce în ce mai mizerabili. Bolnavi, deprimaţi și săraci. Săraci nu doar din punct de vedere material, ci și sufletește.
 
Suntem aici ca să învățăm iubirea și iertarea.
 
Singurul om pe care l-am urât din tot sufletul a fost maică-mea. Nu am urât pe nimeni la fel de mult precum am urât-o pe ea. Dar într-un final, după ani buni în care ura m-a măcinat în interior am reușit să o iert.
 
În primul rând am iertat-o pentru binele meu pentru că atunci când ierți pe cineva, ție îți faci un bine.
Publicat în VIATA INTERIOARA | Lasă un comentariu

Familia care nu îmbătrânește. Care este secretul tinereții femeii de 63 de ani și a fiicelor sale de 40 de ani?


Nu știm sigur dacă aceste femei au descoperit vreo fântână a tinereții; cert este faptul că deși toate sunt femei mature, arată ca niște adolescente. Sharon are 36 de ani, Fayfay 40 de ani, iar Lure Hsu 41 de ani. Să nu mai vorbim de mama lor, care ar putea fi ușor confundată cu fetele, asta deși are 63 de ani.

Secretul lor? Într-un interviu acordat unei reviste din Taiwan, Lure a declarat faptul că „vinovat” de aspectul tineresc este mâncarea sănătoasă, foarte multe legume fierte și apa, consumul de apă în loc de băuturi răcoritoare carbogazoase. Aceasta a subliniat, de asemenea, importanța hidratării pielii, deoarece „odată ce pielea are suficientă apă, nici măcar nu trebuie să vă faceți griji cu privire la îmbătrânire și riduri”. Similar lui Lure, și Fayfay le-a recomandat oamenilor să bea cât mai multă de apă, de cum se trezesc:

„Am făcut asta de mai bine de un deceniu. Beau 350ml până la 500ml în fiecare dimineață”, a spus Fayfay.

Lure-Hsu

Lure Hsu – 41 de ani

fayfay-hsu2

FayFay Hsu – 40 de ani

sharon-hsu

Sharon Hsu – 36 de ani

Lure-Hsu-family8-750x640

Mama fetelor (centru)

Lure-Hsu-family-750x513

Cele trei fiice de 36, 40 și 41 de ani

sursa: http://www.odditycentral.com/pics/taiwanese-sisters-and-their-mother-stun-the-world-with-their-incredibly-youthful-looks.html

traducere și adaptare: Radu Ungureanu

http://www.cunoastelumea.ro/

Publicat în DIVERSE | Lasă un comentariu