Un alt sionist care se ocupă de politica externă americană
Cei care cred că politica externă a Statelor Unite ar trebui să fie rezultatul unei discuții serioase care să cuprindă o varietate de puncte de vedere pentru a ajunge la o concluzie care aduce beneficii poporului american ar trebui să ia în considerare ceea ce s-a întâmplat în administrația președintelui Donald Trump. Folosirea unei presiuni neîncetate pentru a include amenințările de intervenție militară, mai degrabă decât de negociere, a fost observată de mulți, însă mass-media nu a putut prezice implicațiile unei echipe care a luat decizii legate de Orientul Mijlociu volatil și dincolo de aceasta care constă în mod covârșitor din evrei ortodocși și creștini sioniști.
Pentru a recapitula, echipa A a lui Trump din Orientul Mijlociu este condusă de ginerele său evreul Jared Kushner, care este informat personal de un grup de evrei ortodocsi. David Friedman, S.U.A. (sic) ambasadorul SUA în Israel este, de asemenea, un evreu ortodox și un fost avocat în materie de faliment fără acreditări diplomatice sau de politică externă. Este un susținător pasionat și chiar un fundator al așezărilor ilegale israeliene din Cisiordania și din Golan Heights. Friedman, în discuțiile guvernului israelian ignoră cuvantul „ocupație” și, în cele din urmă, a reușit să schimbe limba utilizată în comunicările Departamentului de Stat, eliminând cuvântul „ocupat” atunci când descrie controlul Israelului asupra Cisiordaniei. Umanitatea lui nu se extinde dincolo de condiția sa de evreu, apărarea armatei israeliene când trage în mii de protestatari neînarmați ai Gazei și bombardarea școlilor, a spitalelor și a centrelor culturale. Cum reprezintă Statele Unite și cetățenii săi care nu sunt cetățeni cu dublă naționalitate trebuie considerat un mister.
Consilierul de vârf al lui Friedman este Rabbi Aryeh Lightstone (ilustrat de Ivanka Trump), care este descris de Ambasadă ca expert în „educația evreiască și apărării pro-israeliene.” Odată, Lightstone l-a descris pe Donald Trump ca „fiind un pericol existențial al Partidului Republican în Statele Unite” și chiar l-au acuzat că vrea să fie pe placul publicului evreu. Se pare că atunci când a avut ocazia, și-a schimbat părerea cu privire la noul său șef. Începând cu 2014, Lightstone a înființat și condus Silent City, un grup de apărare evreiesc susținut de banii extremiștilor de dreapta, care s-au opus acordului nuclear Iran și, de asemenea, a lucrat pentru combaterea mișcării non-violente Boycott, Divestment and Sanctions (BDS).
„Negociatorul internațional” al lui Trump pentru Orientul Mijlociu este un alt evreu ortodox Jason Greenblatt (imagine), fostul avocat al Trump Organization. Dacă ați citit un recent New York Times, op-ed opus de Greenblatt, intitulat „Ai grijă de Gaza? Blama Hamas „, ați înțelege că mizeria pe care o experimentează palestinienii din Gaza nu are nimic de-a face cu lunetistii israelieni, cu rundă de artilerie și cu bombe fosfor. Este numai vina arabilor. Greenblatt susține în mod unic că așezările ilegale ale Israelului nu sunt „un obstacol în calea păcii” “not an obstacle to peace” și că este foarte supărat pentru că unii detractori invinuiesc Israelul pentru catastrofa umană din Gaza.
Jared Kushner (dreapta) si Jason Greenblatt
Kushner, Greenblatt și Friedman sunt exemple perfecte ale tipului de loialist „dublu” care nu poate aprecia că supremațiile lor religioase și etnice sunt incompatibile cu o loialitate autentică față de Statele Unite. Ceilalți actori esențiali pro-israelieni în stabilirea politicii externe a SUA sunt în mod obișnuit creștini, inclusiv vicepreședintele Mike Pence și secretarul de stat Mike Pompeo, ambii fiind creștini sioniști care cred (și speră) că recrearea Israelului face parte din profeția biblică care va duce la un război mare, sfârșitul lumii așa cum știm și a doua venire a lui Hristos. Piesa finală a componenței sioniste este consilierul pentru securitatea națională, John Bolton, care a fost destinatarul „Premiului Apărător al Israelului”, precum și un avocat deschis al războiului cu Iranul.
Nu este un model de diversitate, nu-i așa? Ei bine, a lipsit o singură piesă, și a fost Secretarul de Stat adjunct al Departamentului de Stat pentru Afaceri de Est, care a fost vacant în ultimele paisprezece luni din cauza ca Senatul n-a aprobat candidatul propus de Trump, unul oarecare David Schenker. Schenker nu a fost respins din cauza a ceea ce ar putea fi privit ca preocupări legitime cu privire la fundalul sau presupusele sale prejudecăți, ci mai pentru că senatorul Tim Kaine solicita de la Casa Albă documente referitoare la acțiunea militară din Siria, mai mult sau mai puțin relaționată cu problema. Miercuri Schenker was finally approved a fost aprobat în sfârșit de Senat printr-un vot de 83-11.
Schenker și-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Washington la Institutul de Orientare pentru Orientul Apropiat (WINEP), Washington Institute for Near East Policyun think-tank supports the Israeli government. care sprijină guvernul israelian. A început ca analist și cariera sa expune modelul familiar neocon al săriturilor între fundațiile pro-israeliene și posturile guvernamentale pentru a construi un CV și o credibilitate. El a slujit în Pentagonul lui George W. Bush, care a fost un pat fierbinte de subversiune a neoconului cu Paul Wolfowitz și Doug Feith. Și WINEP nu este un think-tank obișnuit. A fost fondată de Comitetul Afacerilor Publice Americane din Israel (AIPAC), cel mai puternic lobby pro-Israel din Washington. Pentru a descrie WINEP drept „sprijinirea guvernului israelian” este o subestimare.
Când a venit vestea despre votul de confirmare al Senatului, directorul executiv al WINEP, Robert Satloff, s-a entuziasmat deoarece „cariera lui David Schenker a fost dedicată îmbunătățirii calității politicii Statelor Unite ale Orientului Mijlociu și este potrivit doar ca el să fie acum cel care adoptă astfel de politici un moment critic pentru interesele Statelor Unite din regiune.” Satloff are dreptate să se îmbărbăteze, deoarece Lobby-ul din care face parte acum are un băiat evreu frumos într-o poziție de conducere la Departamentul de Stat, unde va „spori calitatea” politicii externe în Orientul Mijlociu și Orientul Apropiat pentru a favoriza Israelul.
Într-un comunicat de presă, președintele Institutului WINEP, Shelly Kassen, și președintele Martin J. Gross s-au alăturat și ei, describing how descriind modul în care „Suntem mândri de faptul că David Schenker va fi cel mai recent dintr-o lungă linie de experți în institut pentru a se alătura guvernului în funcții de conducere – în ambele administrații republicane și democratice – să ofere expertiză în Orientul Mijlociu „.
Da, Schenker este cu totul plin de expertiză, deși este ciudat modul în care guvernul pare să creadă că opinia experților asupra Orientului Mijlociu este un atribut care aparține numai pseudo-cercetătorilor evrei și paraziților de think-tank-uri. Este de așteptat ca Schenker să nu ezite să se puna dur cu arabii. Într-un September 2017interview interviu din septembrie 2017, el a subliniat amenințarea reprezentată de „tunelurile Hezbollah sub granița Israel-Liban„. Și el crede că un viitor război între Israel și Hezbollah nu este „o chestiune de „dacă”, ci de „când”. Nu există nicio îndoială de ce parte va fi Schenker dacă Benjamin Netanyahu va începe războiul.
Există o istorie nefericită a evreilor americani strâns atașați de Israel, fiind promovați de lobby-uri puternice și bogate pentru a acționa în numele statului evreu, permițându-le să se deplaseze aproape fără efort între grupurile de reflecție și guvern. Desigur, datorită rețelei și jocurilor neîncetate ale sistemului, evreii care sunt sioniști vastly overrepresented in all government agencies sunt mult suprareprezentați în toate agențiile guvernamentale care au nimic de-a face cu Orientul Mijlociu. 
Între timp, se poate argumenta în mod rezonabil că partidele republicane și democratice se află de facto în buzunarele miliardarilor evrei / israelieni numiți Sheldon Adelsonși Haim Saban (ilustrați împreună cu Lindsey Graham), ambii considerând avansarea intereselor israeliene, principalele lor priorități.
Ce trebuie făcut? Ei bine, ar fi frumos, aproape insuportabil de frumos, să vedeți mass-media și Congresul doar pentru a-și face treaba sfidând bona fidele a unor personaje precum Kushner, Friedman, Greenblatt și Schenker, ca să nu mai vorbim de trio dement Pence, Pompeo și Bolton . Nu este în interesul Statelor Unite să aibă ca reprezentanți și purtători de cuvânt într-o parte importantă și extrem de volatilă a lumii, indivizi care au demonstrat ca sunt partizani pe probleme care, cu siguranță, vor necesita un compromis dacă vor fi rezolvate vreodată. Liderii israelieni au descris cu un zâmbet cât de ușor este să „miște” Statele Unite în favoarea lor, în virtutea puterii asociaților diasporei, atât în interiorul cât și în afara guvernului. Poate că este timpul să te trezești și să scapi de Quislings și să pui pendulul în sens invers.
Sursa: europereloaded
https://karensmithdotblog.wordpress.com/
Lupul Dacic 