Damanhur, orasul de sub pamant- DE GABRIELA DOBRESCU


In toata lumea elita a construit multe locuri stranii pe care le-a botezat apoi cu nume  neintelese, declarandu-le minuni, cu ajutorul unor povesti fantastice cu care  a invaluit existenta lor. Cand lumea se obisnuieste cu aceste lantisoare-capcana, locul cu pricina devine un punct important din circuitele turistice. In Romania cea mai noua poveste este cea a asezarii rupestre de la Sinca Veche, care astazi a devenit Templul Ursitelor, in care popii au inaltat altare. Atrasi de misterul povestit despre acel loc, oamenii sunt dispusi sa plateasca orice suma pentru a-l vedea. In spatele acestor povesti minunate, se scund insa minciuni, orori si fapte sumbre greu de crezut. In general, ceea ce vizitezi,  nu se potriveste cu ceea ce se face in spatele usilor inchise. In aceasta cateogie as baga eu maretul Templu al Umanitatii din vecinatatea orasului Torino.

De existenta lui am aflat prin anii 2008-2009 cred, in cadrul emisiunii “Mistero”, difuzat de televiziunea italiana. Am ramas interzisa cand am vazut ceea ce putea sa existe acolo, tocmai de aceea m-am gandit sa va povestesc cate ceva despre aceasta imposibila constructie, pe care am fost sa o vad cu ochii mei.

Situat in Piemontele maret, intre muntii Valchiusella al Alpilor, la cativa km departare de Valle d’Aosta, in Baldissero Canavese , la 50 km de Torino, Templul Umanitatii este o constructie impozanta situata integral sub pamant.

Fondatorul acestui maret proiect a fost Oberto Airaudi, originar din Balangero, o localitate din Piemonte. Airaudi a fost un personaj extrem de enigmaric si controversat. A schimbat o gramada de profesii trecand usor de la slujba de vanzator in librarie, la cea de asigurator, prano-terapist, pictor sau poet, pana a ajuns sa se axeze pe spiritualitate.

In 1975, Airaudi infiinteaza la Torino “Centrul Horus”, unde intentiona sa raspandeasca parti ale disciplinei parapsihologice, dar si sa infiinteze o clinica in care sa foloseasca tenici terapeutice neconventionale. De la acest proiect, porneste doi ani mai tarziu, ideea fondarii unei comunitati. Astfel, el achizitioneaza un teren in Valchiusella, in Baldissero Canaveze, unde in 7 februarie 1977 au inceput lucrarile pentru edificarea “Orasului Luminii”. Numele are la baza denumirea unui antic oras egiptean dedicat zeului Horus, numit “Timinhor”. Damanhur, ar insemna dupa etimologia limbii arabo-egiptene a acelor timpuri “Rauri de sange.” Damm=sange si Nhur=rauri, nume care se poate referi la la un razboi sau la diferite fapte sangeroase care au facut sa curga mult sange. Desi damanhurienii se lauda mandrii ca nu apartin nici unei comunitati religioase, se pare ca adeptii ei il venereaza pe zeul egiptean Horus.

Misteriosul oras subteran a fost excavat in exclusivitate cu mainile, de catre membrii comunitatii damanhuriane, desi acest lucru este foarte greu de crezut din foarte multe puncte de vedere. Lucrarile giganticei constructii au inceput  in anii 1978, in mod abuziv si au continuat pe parcursul altor zeci de ani fara ca cineva sa stie sau sa banuiasca ce se petrecea sub pamant, sub nasul lor. In 1992, totul iese la iveala, iar damahurienii au riscat ca lucararea lor mareata sa fie demolata din lipsa documentelor de constructie. Prin multe scamatorii birocratice, despre care vom vorbi imediat, au reusit sa o scalde perfect, obtinand absolut toate autorizatiile necesare  pentru continuarea muncii de cartite autorizate.

Acum am sa va povestesc cam ce anume a construit acesta comunitate din 1978 pana  in 1992, cand totul a iesit la lumina. Din ’92 si pana astazi, lucrarile  au continuat fara intrerupere pentru extinderea acestei asezari, atat in subteran cat si la suprafata. Volumul complexiv al templului este de mai bine de 8.500 de metri cubi. Este situat pe 5 nivele subpamantene, care coboara pana la adancimea de 72m, adica inaltimea unui bloc cu 20 de etaje. Magneficienta si marimea impresionanta nu are egal in lume, astfel incat in anul 2001, templul castiga titlul de “Cel mai mare templu subteran al lumii” oferit de Cartea Recordurilor (Guinness World Record).

Templul este de o frumusete fara egal, dar cand il privesti cu ochii celui care intelege simbologia si imaginile cu care este decorat, sangele iti ingheata in vine. Peretii sunt decorati cu minunate fresce, podeaua este placata cu mozaic si marmura ornamentala cum putini sunt in stare sa faca in ziua de azi. Tavanele si ferestrele au vitralii absolut fantastice si fiecare dintre ele are o anumita semnificatie. Marea majoritate a salilor sunt extrem de inalte, astfel incat ai senzatia ca pe acolo  trebuie  sa treaca numai giganti de cativa metri inaltime. S-a muncit multi ani de zile, dar nimic din ceea ce ei ne povestesc veseli ca au facut manual, nu poate fi crezut cu usurinta. In realitate aceasta capodopera denota o tehnologie unica, un plan arhitectural colosal si implicarea multor mahari in acest proiect unic deocamdata, pe terra. Templul este cu adevarat o capodpera artistica. Este prevazut cu sisteme de siguranta iesite din orice standard, sisteme de ventilatie a aerului, usi secrete, colturi secrete, locuri cu fund dublu si un ascensor care coboara sub pamant pana la aproape -100 m. Sunt independeti de orice sursa de curent, incalzire si apa.

Constructia a inceput cu excavarea in mod clandestin a unei retele extrem de lungi de galerii, camere, coridoare, sali si nise subterane, care erau apoi pictate, decorate sau sculptate. Acesta a fost inceputul a ceea ce avea sa devina Templul Umanitatii. Parerea mea personala este ca acea retea de tunele exista deja, se stia de ea inca dinainte de a fi cumparat terenul, dar elita l-a bagat la inaintare pe Airaudi care trebuia sa execute ceea ce ei decideau. Daca nu ar fi asa, as vrea sa inteleg unde au disparut 8500 metri cubi de pamant? Unde aruncau acel pamant fara ca nimeni sa nu ii vada in mai bine de 10 ani. In sprijinul gandirii mele vin faptele, despre care o sa va vorbesc la sfarsit.

De atunci templul a crescut fara sa aiba limite, in liniste si clandestinitate totala. In 1992 a fost descoperit de Comunitatea Montana din Valchiusella, care cere distrugerea lui integrala. Dupa patru ani de sechestre, structura se salveaza in mod miraculos, deoarece intre timp a fost declarata “opera de arta colectiva” , fiind incredintata tot comunitatii damanhurienilor. Garda de finante a controlat de numarate ori comunitatea care lucra in negru si avea o serie de neregularitati in ceea ce priveau contributiile fiscale, dar nu aceasta era partea ei intunecata. Cea mai mare problema pentru damanhurieni erau denunturile pe care le faceau ex adeptii acestei comunicati care incriminau fondatorii de expoatare, sectarism,  abuzuri fizice si psihice.

In 2004 a inceput impotriva lui Airaudi o cercetare civila facuta de autoritatile italiene pentru evaziune fiscala, care depasea cifra de un milion de euro. Airaudi plateste suma din patrimoniul personal, deoarece era proprietarul a numeroase imobile si a unui elicopter personal cu care se deplasa. Din aceste motive Oberto Airaudi a fost considerat de unii un evazionist, de altii un tiran si un escroc sau un spiritualist de altii.

Sa ne reintoarcem la descrierea mai amanuntita a templului, care este decorat extrem de bogat cu elemente simbolice care dau valoare elementelor pentru care au fost edificate salile respective. Astfel avem Sala Pamantul care are doua sali; apoi este Sala Metalelor, Labiritul,  Sala Azzura, Sala Apei, Sala Sferelor si in fine Sala Oglinzilor.

Aceste sapte sali, reprezinta in mod simbolic, camerele interioare ale oricarei fiinte umane, la fel cum plimbarea prin salile si coridoarele templului corespund in sens metaforic, unei lungi calatorii in interiorul proriului IO interior. Fiecare dintre ele are o semnificatie particulara. Culorile, masurile, fiecare detaliu, urmeaza cu precizie un cod de forme si proportii, iar fiecare sala are o rezonanta specifica a propriului sunet.

1)Sala Apei este dedicata elementului feminin si are forma unui potir. In aceasta sala cea mai mare parte a frescelor par doar schitate, neterminate si foarte putine din ele sunt colorate.

2)Templul Azzur  a fost prima sala excavata si este dedicata unui element de baza al filozofiei damanhuriene: idealismul practic.

3)Sala Terrei este compusa din doua sali care impresioneaza atat prin inaltime, cat si prin marimea, prin spatiul lor imens. Este dedicata pamantului si frumusetilor lui.

4)Sala Metalelor este dedicata celor cinci generatii umane care au existat pe pamant: generatiile de aur, argint, bronz, eroii si cea de fier. Decoratiile reprezinta  diferitele stadii de dezvoltare ale umanitatii, cat si elementele intunecate ale psihicului uman.

5)Labiritul este dedicat tuturor cultelor interconfesionale ale popoarelor care au existat de-a lungul secolelor. Este un fel de galerie care reuneste toti zeii, toate devinitatile in care au crezut sau cred oamenii: Allah, Manitù, Horus, Buda, dumne-zeu.

6)Sala Sferelor este dedicata inspiratiei, ideilor si semnelor care creaza armonia.

7)Sala Oglinzilor este dedicata cerului, aerului, luminii, energiei si fortei vietii. Are patru altare dedicate pamantului, apei, aerului si focului.

Impresionant, nu? Greu de conceput ca acest gigantic templu subpamantean a fost contruit in zilele noastre excavand pamantul cu mana. Si totusi, ceea ce ati citit pana acum nu este totul. Sa mai vorbin un pic despre cei care il locuiesc si despre societatea construita de Airaudi in interiorul statului italian.

Constructia acestui mastodont oras-cetate subpamantean a inceput cu foarte putini oameni, dar numarul lor a crescut vertiginos, astfel incat astazi comunitatea numara mii de persoane nu numai in Italia, ci in intreaga lume. In 1980 rezidentii care traiau efectiv in orasul-templu nu erau mai mult de 20 de persoane, in 1983 numarul ajunsese la 150,  iar in 2010 comunitatea numara peste 600 de persoane. Federatia Comunitatii Damanhur a definit asezarea la inceput ca fiind un “oras-cetate”, dar  ulterior, acesta isi va schimba numele in Templul Umanitatii, dedicat “continutului divin din om”.

Ca sa devii membru al comunitatii Damanhur, trebuie in primul rand sa iti schimbi identitaea. Aceasta regula a inceput sa fie pusa in practica cu insasi fondatorul Airaudi care si-a schimbat numele in Falco Tarassaco (Soimul Papadie). Schimbarea numelui si adoptarea unuia nou, a adevenit apoi o obligativitate pentru toti cei care au dorit sau doresc sa adere. Oamenii isi pot pune nume inspirate din natura, din regnul animal sau din elemente ale naturii. Primarul oraselului Vidracco, unde exista comunitatea, este un damanhurian convins, care a luptat mereu contra  acuzatiilor aduse acestei comunitati. El si-a schimbat numele in “Elfo Frassino” (Elful Frasin), imediat dupa ce a aderat la ea. In momentul in care se adera la comunitate, contactul cu propriile familii este total interzis.

Societatea lor este paractic o anarhie absoluta deoarece ei nu se supun legilor italiene, deoarece au propriile lor legi, sefi si organizatii care ii ghideaza. Astfel, comunitatea este dotata de o constitutie proprie care reglementeaza drepturile si indatoririle oamenilor, creand un sistem socio-politic destul de rigid. Au instituit un guvern propriu in care seful era Airaudi si alti 5 ministri alesi de el, dintre prietenii cu care a fondat comunitaea. In 1981 comunuitatea adopta o moneda proprie pe care au numit-o “Credito”, care este folosita pentru schimburile interne. “Creditul” este o valuta complementara care este utilizata de comunitate doar in interiorul ei, deoarce aceasta si-a dezvoltat o economie proprie, aplicand ideea de bunuri si bogatii comune. Inca de la inceputul  aniilor 1975-1979, cu mult inainte de inaugurarea  primului lor “oras-comunitate”, fondatorii au decis sa isi puna absolut toate averile si economiile personale in comun. In acest fel au cumparat imensele terenuri sub care au inceput sa construiasca marele templu si primele lor case interne.

Daca membrii comunitatii se cearta intre ei, nu sunt probleme. Au infiintat un Tribunal intern care judeca, iarta sau condamna, in functie se situatie, pe cai care nu au respectat regulile.

Damanhur este total independent de orice forma de energie aflata in suprafata. Ei au instalat propriile panele solare si fotovoltaice care le furnizeaza gratuit caldura si electricitate. Au o sursa de apa proprie, canalizari, sisteme de irigatii, sisteme hidrice in interior, fose, sisteme de colectare si depurare a propriei ape. In acest fel, nu contamineaza cu absolut nimic mediul inconjurator, dar sunt si perfect independenti. Damanhurienii au un profund respect pentru natura, de aceea trateaza cu mare atentie absolut tot ce tine de ingrijirea ei, investind tot talentul lor pentru a nu o deranja sau distruge. In suprafata au construit pe propriile terenuri o serie de ferme si au inceput sa cultive terenurile cu absolut tot ceea ce era necesar pentru hrana membrilor societatii lor. Fiecare nou membru doneaza propriile averi comunitatii, astfel incat patrimoniul acesteia a atins cifre astronomice, de care nimeni nu are idee unde se duc sau pe ce sunt cheltuite.

Educatia copiilor este cedata scolilor, care pe langa italiana si matematica, ii invata pe copii sa respecte mediul inconjurator, cat si sa faca pasii catre calatoriile astrale, stimuland mult fantazia. In 1986 comunitatea dispunea de o scoala materna privata si o scoala elementara, ambele functionand numai pentru membrii acesteaia. Activitatile economice, care la inceput erau gestionate in maniera comunitara, au fost privatizate exact in acel an. La sfarsitul anilor 1980, comunitatea avea peste 300 de membri, subdivizati in trei zone principale: Damjl, Tentyris ed Etulte. Comunitatea incepe sa aiba nevoie din ce in ce mai mult nevoie de diferite activitati si servicii, iar uzul banilor  devine din ce in ce mai mare. In acest fel se se acceleaza si se mareste distributia si acumularea de bogatii. Posibilitatea de a efectua multe schimburi interne era o optima garantie a puterii monedei lor Credito, care le-a permis sa sustina acoperirea banilor curenti cu bunuri imobiliare, achizitionate de societate, fara a lega de acestea banii lichizi care le puteau servi. Cu trecerea timpului, mecanismul s-a perfectionat, astfel incat astazi s-a ajuns la sistemul actual, care considera valoarea monedei Credito, legata de valoarea monedei Euro. Aceasta prevede o serie de reglementari pentru toti cei care adera la acest circuit.

La suprafata au construit peste 20 de locuinte, fiecare fiind locuita de 20 de familii. Toate se gasesc in locuri impadurite sau agricole, pentru a putea sa fie in permanenta aproape de zonele productive; campuri cultivate, ferme, societati comerciale, laboratoare artistice, scoli si alte tipuri de activitati si servicii. Detin 800 de hectare de teren agricol si au circa 40 de activitati de natura artistica si artizanala. Munca pentru comunitate este gestionata de “Regii giudei”, alesi semestral dintre membrii comunitatii. Toti sunt supusi deciziei “Colegiului de justitie suprema”, un organ de control al Federatiei, care aproba numirea lor.

Principalul fondator al comunitatii,  Airaudi,  a murit in anul 2013, la varsta de 63 de ani, de cancer. A decis sa nu faca absolut nici un fel de tratament, deoarece acesta l-ar fi facut sa isi petreaca ultimele zile prin spitale facand chimioterapia, care nu il ajuta la nimic. De aceea a preferat sa traiasca in comunitatea de el infiintata si sa o ghideze pana la sfarsit. Astfel, filozofia pe care el a impus-o pentru a fonda Damanhur, a fost “Solidaritate, impartire, iubire reciproca si respect pentru natura.”

De fapt, nu degeaba Damanhur s-a nascut la 50 km departare de magicul oras Torino, unul dintre cele mai importante centre ezoterice si  spirituale ale Italiei. Se pare ca latura pe care Airaudi a cultivat-o catre spiritualitate s-a datorita norocului pe care l-a avut, de a locui in Torino. Acolo l-a intalni pe celebrul senzitiv torinez Gustav Adolf Rol, care l-a introdus in lumea ezoterismului.  Astfel, pentru unii, el devine un adevarat ghid spiritual. El declara: “Comunitatea s-a nascut pentru a realiza un vis, un vis al existentei unei societati bazata pe optimism si pe faptul ca fiinta umana poate sa fie patronul propriului sau destin, fara sa fie dependent de alte forte externe de propriul sau sine.”  El a impus respectul total fata de natura, iar aceasta a ramas regula de baza, a filozofiei damanhuriene si astazi.

Inca din anii ’70, Airaudi s-a dedicat prano-terapiei, cautarilor in domeniul “selfica” si a altor discipline cu caracter filosofico-ezoteric. Fiind pictor, a creat “pictura selfica”, pe care a expus-o in mod permanent in Centrul Damanhur.

Multi membrii ai comunitatii au inceput sa practice pictura dar si arta selfica, tehnica inventata de Airudi. Damanhurienii spun ca prin ea canalizeaza energia mentala in interiorul obiectelor de metal, dar pot directiona si energiile vitale inteligente. Cuvantul vine dintr-o limba antica, in care “self” inseamna spirala. De fapt Selfica, ar crea structuri bazate pe spirala, utilizand matele, culori, cerneala speciala si minerale, in gradul de a gazdui energie inteligente. Nu exista nici o carte antica sau actuala care sa descrie oricat de sumar existenta sau sustinerea acestei tehnici si a explicatiei sale.

Airaudi a avut destul de multe cunostinte ezoterice si oculte cu care a reusit sa atraga cea mai mare parte a membrilor comunitatii, pe care le-a impletit cu multe activitati spirituale sau naturale. El stia ca in jurul lumii in care traim exista o gramada de fluvii de energie, de aceea a creat Liniile sincronice, care ar reprezenta in viziunea lui, un fel de sistem nervos al pamantului. Acestea ar forma o sepcie de zabrele care ar corespunde spinarii dragonului anticilor chinezi. Cu aceste linii el a desenat nenumerate harti in care traseaza aceste fluvii de energie pe care el si le imagina. La suprafata, a inceput sa le reprezinte cu ajutorul unor pietre pe care le-a colorat in diferite culori.

Damanhurienii sustin ca nu au nici un fel de idol pe care sa il adore, dar se pare ca marea lor admiratie de indreapta spre zeul egiptean Horus, pentru care Airaudi a facut un adevarat cult inainte de a infiinta comunitatea. De fapt multe sali si coridoare sunt pictate cu fresce care sunt identice cu cele egiptene. Exact cum a facut cu absolut oricare alt cult sau secta care s-a nascut in afara ei, biserica catolica a avut inumane accese de furie si impotriva damanhurienilor. Vescovul emerit de Ivrea a condamnat total aceasta comunitate, decretand ca oricine va adera la Damanhur nu mai are dreptul sa se considere crestin. Aceasta manifestare in care se cerea excomunicarea a produs un adevarat scandal jurnalistic la vremea respectiva.

In ultimul deceniu, comunitatea s-a extins extrem de mult si in exterior, asa cum va spuneam. Pe langa minunatele coloane si alei pline de flori, s-au dezvoltat centre in care vizitatorii pot partecipa la o serie de activitati in folosul comunitatii sau ca diverstiment.

Alte coridoare, coloane si minunatii din interior

Respectul pentru natura si pentru mediul inconjurator sunt si astazi elementele pe care se bazeaza societatea damanhuriana. Ecologia este pentru ei un stil de viata real, iar pentru aceasta le-a fost inmanat de catre Natiunile Unite premiul “Global Human Settlements Forum”.

Miloane de oameni din toata lumea viziteaza astazi aceasta catedrala contemporana, pe care multi dintre ei o considera un adevarat centru pentru regasirea interioara. Centrul poate fi utilizat pentru meditatie individuala sau de grup, pentru celebrari importante din viata, precum casatoria sau nasterea unui copil. Orice scoala spirituala a lumii poate utiliza salile centrului pentru orice tip de ceremonii, evident totul fiind contra-cost. Astazi Templul Umanitatii este considerat opera de arta a Superintendentei.

Nu pot sa inchei acest periplu despre cel mai mare oras subteran al lumii construit astazi, fara sa amintesc si cateva dintre cele mai mari scandaluri care au fost musamalizate si apoi ascunse cu grija sub minunatele opere de bine cu care se acopera ochii celui adormit.

De cand a luat fiinta si pana astazi, impotriva celor care conduc comunitatea au fost aduse multe plangeri din partea celor care au parasit-o. Ei spun ca oamenii comunitatii sunt exploatati fizic si psihic, sunt manipulati, iar comunitatea este o secta expolatatoare, care oprima personalitatea si vointa celor care le cad in capcana.

Presedintele Observatorului National impotriva Abuzurilor Psihologice, Patrizia Santovecchi declara ca Damanahur este o comunitate care se comporta identic ca oricare alta secta. Ei nu dau posibilitatea membrilor sa iasa liberi din comunitate, fara sa fie santajati. In cadrul comunitatii se cere ascultarea fara nici un fel de vociferari, incapacitatea de a decide asupra vreunei idei si obligatia de a asculta si executa  doar ceea ce decide guru. Multi oameni ai comunitatii au studiat filosofia damanhuriana si au constatat ca efectele benefice despre care se vorbeste, in realitate nu exista.

In 2012, o doamna a acuzat comunitatea de sechestru de persoana, deoarece sotul ei a fost ademenit sa intre in randul comunitatii, fara sa ii mai fie permis sa comunice cu familia mai mult de 3 ani. Un alt barbat si-a abandonat logodnica dupa ce i-a luat 150 000 de euro pe care i-a donat damanhurienilor, pentru a intra in cominitatea lor. Altii au reusit sa iasa din comunitate dupa mai multi ani petrecuti in ineriorul ei, dar afara s-au trezit ca nu au absolut nimic, deoarece daruisera tot ce aveau, pentru a intra in randul damanhurienilor.

Filozofia lor nu prevede iertarea, justitia sau drepturile umane. Conform propriei constitutii, este o comunitate selectiva care nu ofera membrilor ei aceleasi oportunitati, ba din contra creaza un sistem divizional. Din cauza muncilor grele care se desfasoara pe parcursul intregii zile, oamenii nu mai au timp de ei, sau de propria personalitate. Magia este prezenta in fiecare aspect al comunitatii. Orice produs sau obiect este supus ritualurilor de magie, cu care se ocupa toti membrii. Despre felul in care damanhurienii ii trateaza pe cei care nu mai vor sa faca parte din comunitate, s-a scris si o carte in 2015, de catre Mario Cardano si Nicola Pannofino, intitiulata “Piccole apostasie. Il congedo dai nuovi movimenti religiosi.”

In ciuda multor fapte urate care au fost bagate sub pres de catre persoanele ilustre care frecventeaza secta, aceasta s-a extins cu viteza luminii atat in Europa cat si in Asia, unde se desfasoara congrese, conferinte si activitati legate de ea. La  numarul impresionant de adepti pe care il are, adica cateva milioane, se adauga numarul mare de admiratori si vizitatori care in fiecare an umplu buzunarele damanhurienilor. Astazi, toate scandalurile din trecut, au fost uitate sau ascunse sub pres. De aceea despre  damanhurieni se vorbeste astazi ca fiind locul unde exista raiul pe pamant. Sincer, chear pare ca asa este, daca nu ai sti cea ce se ascunde in spatele acestor zambete colorate si frumuseti false.

P.S. Va spusesem ca eu sunt de parare ca ei nu au excavat nimic pentru ca pamantul dizlocat nu exista nicaieri in exterior, dar nu numai. Cand au fost descoperiti, atat ei cat si cei care stiau de existenta lucrarilor din subsol, au decalarat ca acolo se munceste de 12 ani. Cand organele de control au intrat in interior, mare parte din ceea ce v-am aratat, era deja asa cum este si astazi. Deci, cum au fost ei in stare sa rame cu galeata si sapa cel mai mare oras subteran existent si sa il si decoreze cu ceea ce in mod normal ar lua zeci de ani? Eu raman la ideea mea din aceste motive, cat si din multe altele pe care ma abtin sa le formulez aici.

https://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/

Acest articol a fost publicat în FRUMUSETI DIN LUME. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Damanhur, orasul de sub pamant- DE GABRIELA DOBRESCU

  1. Constanta Ene zice:

    Ce frumusete ! MINUNAT DOAMNE !

    Apreciază

  2. Dinu zice:

    Parca blogul asta era anti religie !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.