Scris de Valentin Vasilescu, analist militar, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni.
În martie 2015 Yuri Borisov, adjunctul ministrului rus al Apararii a declarat, în publicatia Kommersant ca productia de serie a avionului de generatia a cincea, Suhoi Su T-50, asteptata sa înceapa în 2016, a fost amînata pentru 2017. Planul initial care prevedea achizitionarea a 52 de Su T-50, pîna în 2020, a fost redus la 12 avioane.
Motorul lui Su T-50 ( izdeliye 30 ) a început testarea pe banc în 2014 si testele de zbor se vor încheia abia în 2017. Pîna atunci, avioanele Su T-50 prototip sunt propulsate de motoare Saturn AL41F1 ( 117S ), care sunt motoarele avionului Su-35. Dezvoltarea programului avionului Su T-50 (PAK FA) parea ca si înghetata[1].
Conform publicatiei militare ruse Zvezda, dezvoltarea programului avionului Su T-50 n-ar fi fost oprita ci, în paralel cu testarea în zbor a prototipurilor, s-a urmarit depasirea unui impediment pe care americanii l-au întîmpinat la avioanele F-22A si F-35. Surpinzator pentru expertii aeronautici a fost faptul ca ambele avioane de generatia a cincea americane, s-au dovedit incompatibile cu majoritatea armelor aer-sol sau aer-nava, cu raza mare de actiune, utilizate de avioanele din generatia 4++ si doar cîteva arme s-au potrivit la F-22A si F-35. Ceea ce limiteaza gama misiunilor pentru aceste avioane.
Avioanele din generatia a cincea sunt ”invizibile” pe radar, datorita suprafetei reduse de reflexie. Unul din elementele care concura la micsorarea acesteia este amplasarea armelor în compartimente interne, în detrimentul acrosajelor externe. Întrucît spatiul interior al unui avion multirol este redus, nu se pot crea compartimente interne de mari dimensiuni.
Învatînd din erorile americanilor, specialistii rusi au creat sau adaptat, special pentru Su T-50, peste 14 tipuri diferite de noi arme de mare precizie care sunt compatibile cu avionica avansata cu care avionul a fost înzestrat. Su T-50 dispune de 16 puncte de acrosaj din care opt au fost montate în compartimentele interne. Su T-50 dispune de doua compartimente interne principale, complet carenate, dispuse unul în spatele celuilalt, între prizele de admisie si motoare, fiecare avînd dimensiunile de 4,6x 1 m. Alte doua mici compartimente interne sunt dispuse la încastrarea aripii cu fuselajul. Asadar bimotorul Su T-50, pe lînga performante superioare, are si o capacitate interna de transport a armelor, mai mare decît bimotorului american F-22A ( doua compartimente interne 3.9 x 0,9 m ).
Avionul F-35, fiind monomotor si de dimensiuni reduse, are doua compartimente interne carenate, mai mici decît cele de pe F-22 ( aproximativ 3,6 x 0,6 m ).
La varianta F-35B, cea cu decolare si aterizare verticala, compartimentele sunt si mai mici, iar acesul la compartimentele carenate este dificil, datorita ajutajelor frontale ale motorului cu tractiunea de 19.000 kgf care permit echilibrarea aparatului.
Transportînd armele în compartimente interne, avioanele din generatia a cincea zboara nedectate pe radar, ceea ce le permite sa concure la cucerirea suprematiei aeriene, prin crearea de culoare sigure în apararea AA inamica. Aceste culoare fiind folosite de avioanele din generatia 4++ si de bombardiere pentru neutralizarea tintelor terestre. Principalele tinte ale avioanelor Su T-50 fiind avioanele de alarmare îndepartata AWACS, bateriile de rachete AA si navele purtatoare de rachete AA cu raza lunga de actiune care protejeaza litoralul.
Pentru anihilarea sistemelor de dirijare a rachetelor AA terestre sau navale, avionul Su T-50 este înarmat cu patru rachete anti-radar Kh-58UShK, cîntarind 650 kg. Noua racheta Kh-58UShK este complet diferita de KH-58, zburînd cu Mach 3.5 si avînd o raza de actiune de 260 km.
Împotriva tintelor navale, Su T-50 mai poate lansa patru rachete X-35UE, cîntarind 145 kg. X-35UE este o mini racheta de croaziera, subsonica, cu o distanta maxima de zbor de 260 km.
Cele patru rachete Kh-31, prevazute initial sa echipeze avionul Su T-50, au fost înlocuite cu patru X-74M2 care cîntaresc 600 kg. X-74M2 are o viteza de Mach 4, o raza de actiune de 76-245 km si pe faza finala a apropierii de tinta ( ultimii 50 km ) zboara la joasa înaltime pentru a nu fi detectata.
Su T-50 mai poate fi înarmat cu patru rachete Kh-38M, în compartimentele carenate. Ele cîntaresc 520 kg, au o încarcatura de explozibil de 250-280 kg, zboara cu Mach 2.2, sunt ghidat prin radar, laser, infrarosu sau prin coordonate GPS si au o raza de actiune de 40 km.
Tot pentru lovirea tintelor terestre, Su T-50 poate fi înarmat cu opt bombe ”inteligente”KAB-250 sau patru KAB-500. Lovirea avioanelor AWACS si doborîrea avioanelor de vînatoare inamice, se realizeaza cu ajutorul a patru rachete BVR ( beyond-visual-range ) de tip K-77M, cu distanta maxima de actiune de 200 km. Pentru lupta aeriana apropiata, cu avioanele de vînatoare, Su T-50 mai dispune de alte doua rachete K-74M2, cu raza de actiune de 40km, montate în cele doua mini compartimente interne.
În acrosajele necarenate avionul Su T-50 poate lua orice racheta si bomba existenta în arsenalul avioanelor Su-30SM si Su-35 din generatia 4++.
––––––––
[1]. Par manque d’argent, la Russie « gèle » le programme de l’avion Su T-50
Lupul Dacic 