BIZARERII DE TOP PE AXA USR-PLUS: ALIANTA CARE NU EXISTA

În interiorul alianței USR-PLUS, noul lider al scenei politice, conform ultimului sondaj dat azi publicității, se petrec mișcări ciudate, care stîrnesc serioase semne de întrebare. Cum ar fi anunțul de azi că Dan Barna ar vrea să ajungă președinte cu sprijinul unei structuri nepermise de lege.

Scriam zilele trecute despre divergențe majore apărute sîmbătă între PLUS și USR, după ce partidul lui Barna a votat în Comitetul Național participarea în alegerile prezidențiale într-o alianță electorală cu cel al lui Cioloș și nu într-una politică.
Îndărătnicia useriștilor era ciudată și deranjantă pentru Dacian Cioloș și al său partid, care nu au reacționat prea bine, cerînd imperios alianță politică și nu electorală.
După zile de negocieri, azi am primit vestea de la cele două partide că s-a ajuns la un compromis: alianța USR-PLUS va depune actele la tribunal pentru înscrierea ca alianță politică și, în același timp, se va înregistra la BEC ca alianță electorală. S-a anunțat oficial, astfel, că alianţa politică va fi dublată de o alianţă electorală ţinând cont de faptul că înregistrarea unei alianţe politice necesită o procedură judiciară îndelungată.

Altfel spus, există riscul major ca alianța politică să nu fie aprobată de tribunal în timp util, astfel încît trebuie să existe o barcă de salvare.

Există o singură mică problemă.
Legea nu permite funcționarea alianțelor electorale la alegerile prezidențiale.

Conform legii 370/2004, art.4(1) ”La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice sau alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr.14/2003, cu completările ulterioare, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat”.

Legea 14/2003, de asemenea, nu conține referiri la alianțele electorale.

Acestea se regăsesc strict în legile care reglementează alte tipuri de alegeri, precum cea a alegerilor europarlamentare: ”Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European”.

Ceea ce înseamnă că ori Barna va candida din partea unei alianțe politice, dacă va fi admisă în timp util de tribunal, ori va candida strict din partea USR, cu un sprijin doar declarativ din partea PLUS.

Singurele probleme ar putea apărea doar dacă semnăturile pentru Barna vor fi fi strînse pe formulare pe care apare numele alianței 2020 și nu ale partidelor USR ori PLUS, care pot strînge semnături și separat.
Dacă o fac trecînd pe formularul AEP numele unei alianțe care nu va fi validată de tribunal, strîngerea va trebui reluată de la zero pînă nu va fi prea tîrziu.

Dincolo de aceste amănunte tehnice, rămîne, desigur, întrebarea ce s-a ascuns, de fapt, în spatele marii dispute privind tipul de alianță atît timp cît legea nu permite decît un singur fel?

Să nu fi știut asta reputații specialiști în Drept ai celor două partide, sau să fie vorba de altceva, iar povestea cu alianța politică/electorală să fie doar o perdea de fum care maschează de fapt alt gen de neînțelegeri? (Bogdan Tiberiu Iacob)

https://inpolitics.ro/